Regimul vamal este definit drept totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii şi de destinaţia mărfurilor (art. 1 pct. 17) din Codul Vamal). Legislația națională stabilește două categorii de regimuri vamale:

• regimuri vamale definitive: import și export;
• regimuri vamale suspensive: tranzit, antrepozit vamal, perfecţionare activă (cu suspendare), transformare sub control vamal, admitere temporară, perfecţionare pasivă.

Potrivit art.42 alin. (1) din Codul vamal, tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.

Timpul tranzitului se stabileşte de către organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile calendaristice de la data trecerii frontierei vamale. Termenul de încheiere a regimului vamal de tranzit se prelungeşte de către organul vamal proxim în cazurile stabilite de Serviciul Vamal, la cererea scrisă (.docx, .pdf) a transportatorului sau a reprezentantului acestuia, în limitele termenului de 8 zile calendaristice, inclusiv după expirarea termenului acordat iniţial.

Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţia de tranzit. În cazurile prevăzute de legislaţie, titularul regimului vamal de tranzit este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit.

Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri.

La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:

a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;

b)să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.

În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.

Important! Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

Tipurile regimului vamal de tranzit:

• Tranzit internațional –atunci cînd organele vamale implicate în regimul vamal de tranzit sînt organe vamale de frontieră.
• Tranzit național – atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit este organ vamal intern.