Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale

SNC „IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei și măsurile de reziliență întreprinse de autorități au fost prezentate la Conferința internațională MACRO 2020

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei naționale și măsurile de reziliență întreprinse de Guvern au fost prezentate de secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Lilia Palii, în cadrul conferinței internaționale MACRO 2020. Evenimentul s-a desfășurat la data de 20 octombrie, în format online, cu genericul „Cum fortificăm reziliența economică și socială față de crize. Lecții învățate din pandemia de COVID-19”.

Potrivit Liliei Palii, criza pandemică este diferită de toate crizele cu care s-a confruntat țara noastră până în prezent, având un caracter perturbator și evolutiv, iar multe dintre efectele și discrepanțele pe care le generează ar putea continua.

Secretarul general al MEI a menționat că în trimestrul II 2020 s-a înregistrat cea mai profundă scădere economică din ultimii 20 ani, PIB-ul diminuându-se cu 14% față de trimestrul II 2019. Cele mai afectate ramuri ale economiei naționale au fost comerțul interior, industria prelucrătoare, transportul și depozitarea, construcțiile, serviciile.

„PIB-ul a fost influențat negativ de mai mulți factori, printre care cei mai importanți a fost reducerea consumului populației, care are o pondere de 76% în PIB, diminuarea activității investiționale, care a avut un impact de -8,5% asupra evoluției PIB-ului. Investițiile în mașini și utilaje, care determină tehnologizarea întreprinderilor și generarea pe termen lung de valoare adăugată, s-au comprimat cu 28%. De asemenea, reducerea cererii interne a condus la diminuarea importurilor. Acestea au scăzut mai rapid (-29%) decât exporturile (-24%) din cauza reducerii consumului populației și consumului de materie primă al agenților economici, care este acoperit în cea mai mare parte din exterior. Potrivit prognozei macroeconomice pentru 2020 revizuite în iulie, scenariul de bază al prognozei PIB a fost de -4,5 %. La moment, MEI în consultare cu experții FMI este într-o nouă rundă de actualizare a prognozei PIB, luând în calcul evoluțiile economice recente și, în special, datele privind impactul secetei asupra sectorului agricol, care se dovedește a fi mai profund decât s-a anticipat în luna iulie. Anticipăm că în anul 2021 economia va intra într-o fază de relansare treptată, asigurând un trend pozitiv”, a spus Lilia Palii.

În context, secretarul general al MEI s-a referit la măsurile de reziliență economică aprobate până acum de Guvern. Printre acestea au fost trecute în revistă acțiunile realizate în perioada stării de urgență, printre care continuarea programelor pentru susținerea și dezvoltare a afacerilor, administrate de ODIMM, dar și lansarea unor noi programe și produse, care să acopere nevoile urgente ale antreprenorilor în contextul crizei.

De asemenea, pentru identificarea unor noi rezerve de creștere a activității economice și comerciale pentru producătorii de bunuri și furnizorii de servicii din Republica Moldova, precum și pentru facilitarea interacțiunii la distanță între Guvern, comunitatea de afaceri și consumatori, Ministerul Economiei și Infrastructuri a efectuat o analiză a constrângerilor imediate, a identificat măsurile stimulatorii stringente și a aprobat o Foaie de parcurs prin care își propune drept scop impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltarea comerțului electronic.

„Mai mult ca atât, Ministerul Economiei și Infrastructurii este în proces de elaborare a unui program privind măsurile economice post COVID-19 pentru 2020-2021, cu scopul de a asigura recuperarea economiei moldovenești în urma pandemiei, îmbunătățirea situației macroeconomice și bunăstarea populației.

Astfel, prin acest Plan, ne propunem un set de măsuri cu impact pe termen scurt care vor pregăti economia pentru eventuale noi valuri de COVID-19, vor spori reziliența economiei în ansamblu și vor pune fundamentele pentru o creștere mai durabilă pe termen mediu și vor identifica rezervele interne pentru o creștere economică mai incluzivă sub aspect social și geografic”, a declarat Lilia Palii.

Cea de-a opta ediție a Conferinței internaționale MACRO 2020 a fost organizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu  Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova. În cadrul evenimentului a fost prezentat Raportul de Stare a Țării 2020 – o analiză complexă a situației economice și sociale din Republica Moldova în contextul pandemiei de COVID-19.

Conducerea Ministerului Finanțelor a avut o întrevedere cu membrii Asociației Business-ului European

Conducerea Ministerului Finanțelor a avut o întrevedere online cu reprezentanții Asociației Business-ului European (EBA). În cadrul ședinței au fost examinate mai multe propuneri ale mediului de afaceri privind măsurile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a mulțumit membrilor EBA pentru participarea activă în procesul de elaborare a proiectului de lege privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021.

La rândul lor, reprezentanții Asociației Business-ului European au menționat că doresc să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova prin asigurarea predictibilității politicii fiscale.

Subiectele discutate au vizate plafonarea taxelor locale și revizuirea bazei impozabile a unor taxe, implementarea mecanismului economic ce ține de responsabilitatea extinsă a producătorului (REP), menținerea scutirii de impozitare în privința veniturilor din dobânzi ale persoanelor fizice, regimul TVA în agricultură, modificarea regimului fiscal și social al profesiilor juridice, eliminarea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport propusă de MF și Consolidarea accizului stabilit pe valoarea autoturismelor, majorarea plafonului de transportare a angajaților, excluderea taxei de lux 2,5% pentru servicii de telefonie mobilă și introducerea regimului facilitar de impozitare pentru importuri destinate instalațiilor a surselor de energie regenerabilă.

Conducerea Ministerului Finanțelor a avut o întrevedere online cu reprezentanții Asociației Business-ului European (EBA). În cadrul ședinței au fost examinate mai multe propuneri ale mediului de afaceri privind măsurile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a mulțumit membrilor EBA pentru participarea activă în procesul de elaborare a proiectului de lege privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021.

La rândul lor, reprezentanții Asociației Business-ului European au menționat că doresc să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova prin asigurarea predictibilității politicii fiscale.

Subiectele discutate au vizate plafonarea taxelor locale și revizuirea bazei impozabile a unor taxe, implementarea mecanismului economic ce ține de responsabilitatea extinsă a producătorului (REP), menținerea scutirii de impozitare în privința veniturilor din dobânzi ale persoanelor fizice, regimul TVA în agricultură, modificarea regimului fiscal și social al profesiilor juridice, eliminarea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport propusă de MF și Consolidarea accizului stabilit pe valoarea autoturismelor, majorarea plafonului de transportare a angajaților, excluderea taxei de lux 2,5% pentru servicii de telefonie mobilă și introducerea regimului facilitar de impozitare pentru importuri destinate instalațiilor a surselor de energie regenerabilă.

De asemenea, membrii EBA au adăugat că sunt dispuși să ofere expertiză pentru identificarea soluțiilor optime în privința unor măsuri de politică fiscală pentru anul viitor, care să satisfacă toate părțile interesate.

De asemenea, membrii EBA au adăugat că sunt dispuși să ofere expertiză pentru identificarea soluțiilor optime în privința unor măsuri de politică fiscală pentru anul viitor, care să satisfacă toate părțile interesate.

Impactul socio-economic al pandemiei de COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurile de suport pentru acest sector au fost abordate într-un eveniment de dialog public

Impactul socio-economic al pandemiei de COVID-19 asupra IMM-urilor din Republica Moldova și măsurile de suport pentru acest sector au fost abordate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.

Video-conferința a inclus cinci sesiuni și paneluri tematice, la care s-au discutat diverse subiecte privind problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și a partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane.

În cadrul evenimentului, secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Lilia Palii, a apreciat suportul PNUD Moldova în evaluarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19, menționând importanța atât a evaluării externe, cât și recomandărilor, care vor fi examinate și utilizate pentru elaborarea politicilor de intervenție.

„În scurt timp de la debutul pandemiei de COVID-19, Guvernul a lansat un set de măsuri  pentru atenuarea efectelor negative ale crizei asupra mediului de afaceri, precum și a asigurat continuitatea implementării programelor guvernamentale de suport al mediului de afaceri, inclusiv pentru sectorul IMM.

Deși sectorul IMM-urilor este unul din cele mai flexibile în structura mediului de afaceri, care se poate adapta la eventuale schimbări economice structurale si ciclice, totuși pandemia le-a surprins cu multiple incertitudini și provocări. Lipsa de continuitate a afacerii și de lichidități, diminuarea cererii pe piață, constrângerile de șomaj, lipsa unei infrastructuri disponibile pentru o transformare digitală rapidă a businessului etc. Pandemia încă nu s-a sfârșit, și pe lingă o evaluare a impactului socio-economic trebuie să venim si cu un răspuns de politici socio-economice bine articulate pentru această perioadă, dar și pentru economia viitoare, care trebuie sa fie una bazată pe principii de reziliență și durabilitate”, a declarat Lilia Palii.

La rândul său, Dima Al-Khatib, reprezentanta rezidentă a PNUD Moldova, a spus că evenimentul de astăzi va furniza contribuții relevante la planul de recuperare economică la care lucrează Ministerul Economiei și Infrastructurii pentru a sprijini IMM-urile afectate de pandemia de COVID-19.

„Am elaborat un raport privind impactul socio-economic al pandemiei COVID-19 asupra grupurilor vulnerabile și a sectoarelor economice din Republica Moldova și am venit cu unele recomandări de politici. Sperăm că, urmare a evenimentului de astăzi să consolidăm dialogul între partenerii și părțile interesate cu privire la sprijinirea IMM-urilor în perioada pandemică și post-pandemică, să identificăm lacunele din programele și politicile publice și să venim cu inițiative suplimentare de susținere a întreprinderilor”, a afirmat reprezentanta PNUD Moldova.

Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului, elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%. Principalii factori care au afectat activitatea companiilor au rezultat din scăderea cererii la produse și servicii, restricționarea activității, accesul limitat la materii prime sau perturbări în aprovizionare (în special pentru materiile importate) și lanțurile de distribuție, scăderea productivității muncii. 88% dintre antreprenori au semnalat un efect negativ al pandemiei, în special, cei din HORECA, comerțul intern nealimentar și servicii.

Experții estimează că provocările vor continua și în următoarele 2-5 luni, fiind legate de întreruperi logistice, posibilele restricții de activitate pentru unele sectoare, cererea scăzută a pieței, productivitatea scăzută a personalului și deficitul forței de muncă. Companiile se așteaptă să atenueze aceste provocări prin reducerea costurilor de personal (83%), reducerea cheltuielilor administrative (75%) și amânarea investițiilor strategice (83%), reducerea volumului de producție (75%).

În context, au fost făcute serie de recomandări de politici, printre care amânarea plăților la impozite și contribuțiile sociale pentru companiile care înregistrează scăderea veniturilor, amânarea achitării ratelor la creditele IMM-urilor, acordarea de împrumuturi cu dobândă preferențială și garanții guvernamentale pentru IMM-uri, amânarea termenului limită pentru depunerea declarațiilor financiare și a rapoartelor de audit, sprijin pentru reintegrarea și recrutarea forței de muncă, telemuncă și lucru în schimburi la întreprinderi, comerț electronic și măsuri de sprijin pentru transport și depozitare.

La videoconferință au participat reprezentanții Cancelariei de Stat, Ministerului Finanțelor, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, ODIMM, Consiliul Economic pe lângă Prim-Ministru, AmCham, Asociația Businessului European, Asociației Investitorilor Români, Alianței IMM-urilor din Moldova, ATIC, Camerei de Comerț și Industrie, Asociației Băncilor din Moldova, USAID, GIZ, Delegației UE în Moldova, Băncii Mondiale, BERD ș.a.

Evoluția indicilor prețurilor producției industriale în Republica Moldova în luna septembrie 2020

Biroul Național de Statistică relatează, că în luna septembrie 20201,2 prețurile producătorului în industrie au rămas la același nivel față de august curent, iar față de septembrie 2019 s-au majorat cu 2,0% și față de decembrie 2019 – cu 1,9%.

În industria extractivă în luna septembrie 2020 prețurile producătorului s-au majorat față de august curent cu 1,8%, față de septembrie 2019 – cu 2,5% și față de decembrie 2019 – cu 2,7%.

În industria prelucrătoare în luna septembrie 2020 prețurile producătorului au rămas la același nivel față de august curent, iar față de septembrie 2019 s-au majorat cu 3,0% și față de decembrie 2019 – cu 2,9%.

În sectorul energetic în luna septembrie 2020 prețurile producătorului s-au majorat față de august curent cu 0,1%, iar față de septembrie 2019 s-au micșorat cu 10,8% și față de decembrie 2019 – cu 10,7%.

În luna septembrie 2020, comparativ cu luna august curent, prețurile producătorului la Principalele Grupe Industriale3 (conform clasificării UE) au evoluat în felul următor: în industria bunurilor de capital prețurile s-au majorat cu 0,4%, la activități și bunuri legate de energie – cu 0,2% și în industria bunurilor de uz curent – cu 0,1%, iar în industria bunurilor intermediare (excepție energie) prețurile s-au micșorat cu 0,2%. Totodată, în industria bunurilor de folosință îndelungată prețurile au rămas la nivelul lunii august 2020.

Totodată, în luna septembrie 2020 comparativ cu luna decembrie 2019 prețurile producătorului s-au majorat în industria bunurilor de capital cu 14,6%, în industria bunurilor intermediare (cu excepție energie) și în industria bunurilor de uz curent – cu câte 2,3%, în industria bunurilor de folosință îndelungată – cu 0,4%. Totodată, la activități și bunuri legate de energie prețurile s-au micșorat cu 10,2%.

Note:

1 Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender. 
2 Sfera de cuprindere a indicelui preţurilor producţiei industriale este reprezentată de ansamblul produselor fabricate şi comercializate (pe piaţa internă şi/sau la export) de către agenţii economici, a căror activitate principală se înscrie în cadrul diviziunilor Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2) – 08-35 (nu se includ, în special, serviciile de distribuţie a gazelor şi apei).La nivel mai detaliat indicii preţurilor producţiei industriale sunt accesibili pe pagina oficială a BNS la rubrica Statistici pe domenii / Statistica economică / Prețuri / Indicii prețurilor producției industrialeIndicele poate fi rectificat în luna următoare conform precizărilor parvenite de la întreprinderi. 
3 Clasificarea Principalelor Grupe Industriale este accesibilă pe pagina web a BNS la rubrica Formulare și clasificări / Clasificări și nomenclatoare

Informații relevante:

Prima Casă: Prin intermediul Programului au fost procurate 5108 locuințe

Prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 5108 locuințe. Alte 8 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție în acest sens.

Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,57 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,28 miliarde lei.

Din 5108 beneficiari, 3517 sunt familii, iar 1591 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,3 ani. De asemenea, din numărul total al beneficiarilor, 755 persoane beneficiază de compensații din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 1936– în cadrul programului Prima Casă 3, 484 – în cadrul programului Prima Casă 4, iar 3 – în cadrul programului Prima Casă 5.

Suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 24,82 milioane lei. Astfel, în cadrul programului Prima Casă 2 au fost acordate compensații din bugetul de stat în valoare totală de 7,24 milioane lei, în cadrul programului Prima Casă 3 – 15,58 milioane lei, iar în cadrul programului Prima Casă 4 – 1,99 milioane lei.

Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul Programului este de 60,16 metri pătrați. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 599,11 mii lei.

Din numărul total de locuințe procurate, 4785 sunt amplasate în zonele urbane, iar 323 - în zonele rurale. 4691 locuințe procurate sunt apartamente, iar 417 - case de locuit individuale.

Menționăm că, beneficiar al Programului guvernamental „Prima Casă” poate fi cetățeanul Republicii Moldova, cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani, care este angajat oficial la o instituție de stat sau companie privată din țară și dispune de venituri din surse oficiale. Cota participației proprii inițiale constituie 5% din prețul de procurare a locuinței.

Abordări similare pentru plătitorii primelor de AOAM în sumă fixă: Amenzile pentru neplata în termen, valabile pentru toți

Sancțiunile contravenționale pentru neachitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termenul stabilit de legislație vor fi aplicate tuturor categoriilor de plătitori, care se asigură în mod individual. Vestea bună este că, mărimea acestora se micșorează.

În acest sens, urmează a fi modificat alin. (2) al art. 266 din Codul Contravențional, care va avea următorul cuprins: ”Neachitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termenul stabilit de Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală se sancţionează cu amendă de la 10 la 25 de unităţi convenţionale.”

În prezent, norma supusă modificării prevede că ”neplata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termenul stabilit de legislaţie de către persoanele fizice înregistrate, altele decît cele înregistrate de către organul înregistrării de stat, de către notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti, mediatorii, administratorii autorizaţi, interpreţii şi/sau traducătorii autorizaţi se sancţionează cu amendă de la 15 la 33 de unităţi convenţionale”.

Ministerul Justiției argumentează modificarea prin necesitatea ajustării prevederilor Codului contravențional la prevederile art.4  alin.(5), art.10 alin.(2) lit. b), art.17 alin.(1) din Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art.22-24 din Legea nr. nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Ministerul notează că actuala prevedere contravine legislației, încălcând principiul nediscriminării în aplicarea sancțiunilor contravenționale față de aceeași subiecți ai sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală. Mai exact, actualele prevederi ale alin. (2) art. 266 conţin componente ce ar permite sancţionarea contravențională numai a persoanelor fizice înregistrate, altele decât cele înregistrate de către organul înregistrării de stat, de către notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti, mediatorii, administratorii autorizați, interpreții și/sau traducătorii autorizați. În condițiile prevederilor respective, sunt sancționați pentru neachitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală doar fondatorii de gospodării țărănești și mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești, experții judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreții, traducătorii și administratorii autorizați, indiferent de forma juridică de organizare a activității, neangajați, care au obținut atestat, licență sau autorizație în modul stabilit de lege.

Ministerul consideră că în prevederile Codului contravențional nu pot fi reglementate norme ce intră în contradicție cu prevederile art.4 alin. (5), art.10 alin. (2) lit. b), art.17 alin. (1) din Legea nr.1585/1998 și art.4 alin.(2), art.16 alin.(1), art.22-24 din Legea nr.1593/2002, prevederi ce constituie temeiul legal de aplicare a contravențiilor categoriilor respective de persoane.

Modificarea propusă prevede, prin urmare, abordări similare tuturor plătitorilor primelor de AOAM în sumă fixă prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593/2002.

Precizăm că potrivit anexei nr.2 la Legea nr.1593/2002, din categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual fac parte:

  • proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă, excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură, indiferent de faptul dacă au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosinţă pe bază de contract;
  • fondatorii de întreprinderi individuale;
  • persoanele fizice care, pe bază de contract, iau în arendă sau folosinţă terenuri cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură;
  • titularii de patentă de întreprinzător;
  • persoanele fizice care dau în arendă unităţi de transport, încăperi, utilaje şi alte bunuri materiale, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură;
  • persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal.
  • mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii, traducătorii şi administratorii autorizaţi, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, neangajaţi, care au obţinut atestat, licenţă sau autorizaţie în modul stabilit de lege.
  • persoanele neangajate care exercită independent profesiunea de medic de familie în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995.
  • alţi cetăţeni ai Republicii Moldova care nu sînt angajaţi şi nu fac parte din nici una din categoriile enumerate şi nu sînt asigurate de Guvern, conform art.4 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, care fac dovada aflării în Republica Moldova pentru cel puţin 183 de zile (pe parcursul anului bugetar).
  • străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activităţi umanitare sau religioase şi care nu sînt angajaţi, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel.

Activitatea de comerț exterior a Republicii Moldova în ianuarie-august 2020

Biroul Naţional de Statistică informează, căexporturile de mărfuri realizate în luna august 2020* s-au cifrat la 165,6 milioane dolari SUA, cu 20,8% mai puțin, față de luna iulie 2020 și cu 19,6% - comparativ cu luna august 2019.

În ianuarie-august 2020 exporturile de mărfuri au însumat 1,5 miliarde dolari SUA,volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 13,6%.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1,2 miliarde dolari SUA (76,6% din total exporturi), fiind în scădere cu 5,8% față de ianuarie-august 2019, care a contribuit la micșorarea pe total exporturi cu 4,0%.

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 361,6 milioane dolari SUA (23,4% din total exporturi), sau cu 32,0% mai puțin, comparativ cu ianuarie-august 2019. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere si alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 17,1% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin sau de tescovină de struguri, whisky, gin, votcă, lichioruri, bere, motorină, țesături și materiale tricotate sau croșetate, uleiuri esențiale, preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, autoturisme, mobilier) – 6,3%.

Mijloacele de transport rutier, în ianuarie-august 2020, rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (86,4% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (7,9%), feroviar (3,4%) și aerian (2,3%).

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în ianuarie-august 2020 au totalizat 1,0 miliarde dolari SUA(cu 11,3% mai puțin, față de ianuarie-august 2019), deținând o cotă de 65,3% în total exporturi (63,7% - în ianuarie-august 2019).

În ianuarie-august 2020 țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 16,0% (în ianuarie-august 2019 – 14,6%), ce corespunde unei valori de 247,0 milioane dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări s-au micșorat cu 5,6%,comparativ cu ianuarie-august 2019.

Importurile de mărfuri realizate în luna august 2020 au constituit 433,8 milioane dolari SUA, cu 12,6% mai puțin, față de luna iulie 2020 și cu 6,6% - comparativ cu luna august 2019.

În ianuarie-august 2020 importurile de mărfuri au constituit 3,3 miliarde dolari SUA, volum inferior celui realizat în perioada similară din anul 2019 cu 11,9%.

Majoritatea importurilor de mărfuri, în ianuarie-august 2020, continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (86,4% din total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (5,3%), instalațiile fixe de transport (3,6%), transportul aerian (2,3%), transportul maritim (1,6%), autopropulsie (0,5%) și expedieri poștale (0,3%).

Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-27) în ianuarie-august 2020  s-au cifrat la 1,5 miliarde dolari SUA (cu 17,7% mai puțin, față de ianuarie-august 2019), deținând o pondere de 45,8% în total importuri (49,0% - în ianuarie-august 2019).

Importurile de mărfuri provenite din țările CSI în ianuarie-august 2020 au avut o valoare de 842,9 milioane dolari SUA (cu 8,2% mai puțin, decât în ianuarie-august 2019), care echivalează cu o cotă de 25,3% în total importuri (24,4% - în ianuarie-august 2019).

Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea în ianuarie-august 2020 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de1,8 miliarde dolari SUA, cu 206,0 milioane dolari SUA (-10,4%) mai puțin, comparativ cu cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2019.

În ianuarie-august 2020 balanța comercială cu țările Uniunii Europene (UE-27) s-a încheiat cu un deficit de 511,8 milioane dolari SUA, iar cu țările CSI – 595,9 milioane dolari SUA, respectiv cu 198,9 milioane dolari SUA (-28,0%) și cu 60,8 milioane dolari SUA (-9,3%) mai puțin, față de cele înregistrate în ianuarie-august 2019.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-august 2020 a fost de 46,5%, comparativ cu 47,4 % în perioada similară din anul 2019.

Cu țările Uniunii Europene (UE-27) gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-august 2020 a constituit 66,4% (în ianuarie-august 2019 – 61,6%), iar cu țările CSI – 29,3% (în ianuarie-august 2019 – 28,5%).

Persoanele fizice au importat în ianuarie-august 2020 mărfuri și produse în valoare de112,7 mil. dolari SUA, cu 13,4% mai puțin în raport cu aceeași perioadă din anul 2019. Scăderea a fost condiționată, în principal, de micșorarea importurilor de autoturisme (-13,7%), cărora le-a revenit 82,2% din importurile realizate de persoanele fizice.


Impactul COVID-19:Informațiile din acest comunicat de presă reflectă și impactul consecințelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra schimburilor comerciale ale Republicii Moldova.


Anexe (8 tabele .xls)

*Note:

  • Informația nu include operațiunile de export-import a întreprinderilor și organizațiilor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.   
  • Datele pentru luna august 2020 sunt provizorii, iar pentru lunile precedente și perioadele corespunzătoare din anii precedenți  - date rectificate.
  • Reexporturile de mărfuri străine includ în sine reexporturile clasice de mărfuri și reexporturile de mărfuri după prelucrare.
    Reexporturile clasice de mărfuri
    reprezintă exporturile de mărfuri străine, care anterior au fost importate în tară și nu au suferit transformări esențiale, țara de origine a acestora fiind neschimbată.
    Reexporturile de mărfuri după prelucrare
     reprezintă mărfurile străine, care au fost importate în țară pentru perfecționare activă, sau in scopul producerii și în urma acestor proceduri și-au schimbat poziția tarifară, dar țara de origine a mărfurilor a rămas neschimbată, deoarece nu au fost îndeplinite criteriile de transformare esențială, pentru a fi modificată țara de origine a mărfii.

Executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în 9 luni ale anului 2020

Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în 9 luni ale anului 2020, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 18003,0 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (24572,1 mil. lei) la nivel de 73,3%.

Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 10167,1 mil. lei sau 72,5% din suma anuală prevăzută de 14023,8 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în 9 luni ale anului 2020 a înregistrat o creştere cu 194,3 mil. lei sau cu 1,9%.

Transferurile de la bugetul de stat s-au finanţat în sumă de 7672,5 mil. lei, în corespundere cu cererile de finanţare, din care:

- 5106,9 mil. lei - destinate plăţii  prestaţiilor de asistenţă  socială şi altor plăţi, care conform legislaţiei sunt finanţate din bugetul de stat. Acestea au constituit 69,4% din suma anuală precizată de 7358,7 mil. lei şi sunt cu 557,6 mil. lei (12,3%) mai mari faţă de perioada similară a anului precedent;

- 2565,6 mil. lei - destinate pentru acoperirea deficitului de venituri proprii. Acestea au constituit 86,5% din suma anuală precizată de 2965,1 mil. lei.

Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada raportată au fost executate în sumă de 17641,4 mil. lei sau 71,8% din suma anuală precizată de 24572,1 mil. lei.

Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2019, suma cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada analizată a anului de gestiune a fost mai mare cu 1389,3 mil. lei sau cu 8,5%.

În perioada raportată, veniturile totale au depăşit cheltuielile totale executate ale bugetului asigurărilor sociale de stat cu 361,6 mil. lei.

Soldul mijloacelor băneşti la conturile CNAS la situaţia 1 octombrie 2020 a constituit 571,6 mil. lei. 

Politica fiscală și vamală 2021, examinată în ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective

Conducerea Ministerului Finanțelor a participat în cadrul ședinței online a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, în cadrul căreia au fost examinate mai multe subiecte, printre care și proiectul obiectivelor politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul viitor.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a declarat că, proiectul Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2021-2023 a fost elaborat reieșind din circumstanțele excepționale legate de răspândirea pandemiei de COVID-19, calamitățile naturale, precum și ținând cont de proritățile trasate de Comisia Europeană.

„Principalele priorități incluse în proiectul CBTM vor ghida autoritățile publice în elaborarea propunerilor bugetare pentru anul 2021. În conformitate cu aceste priorități, autoritățile publice centrale (APC) pot include propuneri pentru finalizarea sau raționalizarea programelor existente pentru a oferi finanțare pentru programele cu prioritate înaltă. Astfel, APC sunt încurajate să eficientizeze cheltuielile prin realocarea în cadrul programelor. Atunci când vor elabora propunerile de buget pentru anul 2021 și estimările pe termen mediu, APC trebuie să arate modul în care planul lor bugetar răspunde priorităților guvernamentale”, a adăugat Ministrul Finanțelor.

De asemenea, Serghei Pușcuța a menționat că, CBTM 2021-2023 se bazează pe politici macroeconomice prudente și pe eforturi de consolidare a guvernanței și instituțiilor: „Acest proiect are la bază bugetul rectificat pentru anul 2020 și progrnoza cadrului macroeconomic efectuat în iulie curent de către MEI și care a fost coordonat cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Prioritățile reformelor economice pe termen mediu derivă din Strategia Națională de Dezvoltare Moldova-2030, Programul de Activitate al Guvernului, Acordul de Asociere RM-UE și angajamentele asumate de țara noastră în cadrul negocierilor cu Fondul Monetar Internațional și care urmează a fi reflectate în noul program de cooperare economică”.

La rândul său, Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc a prezentat măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, care de asemenea sunt incluse în proiectul CBTM 2021-2023: „Un obiectiv primordial al Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor, concomitent cu promovarea unei legislații fiscale și vamale favorabilă dezvoltării economice și asigurarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice, inclusiv a programelor existente de susținere a mediului de afaceri, precum și susținerea mediului de afaceri”.

Astfel, părțile au examinat o serie de măsuri de politică fiscală și vamală precum: scutirile acordate persoanelor fizice, uniformizarea cotelor impozitelor pe venit, regimul fiscal al dividendelor distribuite persoanelor juridice, regimul fiscal și social al profesiilor juridice, diminuarea numerarului în economie, posibilitatea includerii taxei rutiere în cota accizei aferentă produselor petroliere și altele.

Informăm că, documentul privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 este la etapa consultărilor publice. Urmare a recepționării și examinării tuturor propunerilor de politici, Ministerul Finanțelor va definitiva și prezenta pentru consultări publice proiectul de lege, ulterior transmis Guvernului spre aprobare și respectiv Parlamentului spre adoptare.

В ЕС формально введен в действие измененный IFRS 16

В Европейском Союзе опубликовано решение Еврокомиссии касательно введения в практику связанных с COVID-19 изменений к IFRS 16 “Аренда”, которые наделили арендаторов возможностью воспользоваться исключением и не рассматривать на предмет соответствия критериям модификации договора аренды любые изменения, порожденные COVID-19 как базовой причиной. В действие измененный стандарт введен тогда же, когда предусмотрел Совет по МСФО - начиная с 1 июня этого года.

На днях Европейская консультативная группа по финансовой отчетности (EFRAG) выпустила обновленный вариант доклада по итогам введения в действие в ЕС последних изменений в МСФО. Из него следует, что самая последняя рекомендация EFRAG на сегодня (от 30 сентября) касалась обновленной версии IFRS 17 “Договоры страхования” - включая обновления, окончательно одобренные Советом по МСФО 25 июня. В силу они вступают все так же - 1 января 2023 года, как и было одобрено.

1 2 3 548

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...