Inițiativa Băncii Naționale a Moldovei (BNM) privind interdicția la retragerea valutei de pe conturi a fost discutată timp de cinci ani, însă autoritățile nu se grăbeau să introducă interdicțiile. Erau invocate temerile că țara ar putea intra în panică, iar populația va ține dolarii și euro la ciorap.

Și iată proiectul de lege a fost adoptat în lectură finală. Se pregătește încă un bloc de modificări la legislația de reglementare valutară. Prin aceste măsuri, autoritățile din Moldova intenționează să protejeze economia și sistemul financiar al țării de crizele de sistem.

Însă se pare că acțiunile regulatorului, menite să calmeze piața în zilele de criză, ar putea doar amplifica panica. Cu ajutorul experților, NOI.md a încercat să afle ce stă în spatele acestor noi reguli, deoarece acest subiect este de interes comun.

În criză doar cu lei

Pe parcursul ultimelor luni, Banca Națională a inițiat un șir de modificări la legislația privind reglementarea valutară. Cea mai mare parte dintre acestea reies din obligațiile Moldovei în cadrul Acordului de asociere UE-RM și Zonei libere de Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și cerințele din partea Fondului Monetar Internațional.

Totodată, autorii modificărilor motivează necesitarea acestora prin tendințele de dezvoltare a piețelor financiare, monetar și valutare. Experții precizează că este vorba despre încercările de a atenua consecințele crizei financiare în domeniile conexe (piața de capital, servicii de plată, bani electronici).

O rezonanță de amploare a avut inițiativa BNM privind interdicția de extragere a valutei de pe conturi. Asemenea propuneri răsună din 2011, cînd o misiune tehnică a FMI a venit cu recomandări privind măsurile împotriva crizelor financiare de sistem. Autoritățile nu se grăbeau să introducă restricții, de teama că băncile ar putea pierde o parte semnificativă din depunerile în dolari și euro.

Amendamentele la Legea cu privire la reglementarea valutară, adoptate de parlament în lectură finală, vor extinde semnificativ competențele BNM în cazul unei crize financiare de sistem. Regulatorul a obținut dreptul să adopte măsuri suplimentare de protecție. El va putea interzice sau limita operațiunile de retragere de pe conturile bancare a valutei - atît în numerar, cît și prin transfer.

BNM este în drept să aplice măsuri similare și față de conturile de plată în valută, deschise de către furnizorii nebancari ai serviciilor de plată.Restricțiile însă nu se răsfrîng asupra leului moldovenesc: chiar și în situație de criză pentru sistemul financiar al țării, operațiunile de retragere a valutei naționale sînt permise.

Meniul amenințărilor și riscurilor

Introducerea regimului special de reglementare valutară nu este ceva nou sau unic. O regulă similară este stabilită în legislația privind reglementarea valutară a multor țări, mai ales, la vecinii noștri. Totodată, se creează impresia că în Moldova chiar la nivel de regulator pînă în prezent nu există o viziune clară cum va funcționa noul mecanism.

În modificări nu este stabilit clar, ce situații vor cădea sub noțiunea de criză financiară de sistem. Este evident că drept exemplu al situației de criză ce comportă pericol pentru securitatea economică, ar putea fi orice șoc macroeconomic, legat atît de factori interni, cît și de cei externi. Aceasta poate fi falimentarea unor bănci mari, imposibilitatea deservirii depunerilor, imposibilitate de achitare a importului, criza rezervelor și încasărilor valutare, deficitul brusc la colectarea impozitelor și multe altele.

În cazul Moldovei, probabilitatea unor riscuri este foarte înaltă. Printre cauze, experții menționează economia internă slabă, dependența înaltă de import și vulnerabilitatea la șocurile economice, dependența înaltă de remitențele bănești ale migranților de peste hotare, pe fundalul unor relații dificile cu Rusia.

Totodată, nu trebuie să neglijăm și riscul falimentărilor în sectorul bancar. Precum au menționat în repetate rînduri experții FMI, sectorul bancar al Moldovei este suprasolicitat de volumele mari ale obligațiilor și creditelor expirate. Meniul potențialelor pericole și riscuri ale securității economice din Moldova este foarte extins și nu există nici pe departe o siguranță că „regimul special" de reglementare valutară instituit în timpul crizei de sistem va permite sistarea acestor procese.

Cînd BNM intră în joc

La solicitarea NOI.md, unul dintre autorii modificărilor la Legea privind reglementarea valutară a acceptat să comenteze aceste inițiative, în condițiile păstrării anonimatului. Potrivit acestuia, modificările referitor la operațiunile valutare se răsfrîng atît asupra rezidenților, cît și nerezidenților RM. Este vorba nu doar de retragerea valutei de pe conturi, dar și despre tranzacțiile legate de transmiterea drepturilor de proprietate și altor drepturi asupra valorilor valutare, precum și altor tipuri de acțiuni.

Modificarea Legii privind reglementarea valutară a generat îngrijorare, pe fundalul instabilității valutei naționale și a evoluției imprevizibile a cursului dolarului. Expertul admite posibilitatea lansării noului mecanism doar în cazul unor fluctuații bruște a valutei naționale, ce ar putea periclita securitatea economiei naționale.

„Printre sarcinile principale ale regulatorului se numără: stabilirea și promovarea politicii monetare și valutare a țării, reglementarea valutară, adoptarea măsurilor de reducere a riscului situațiilor de criză și înlăturarea consecințelor acestora, spune interlocutorul nostru. În vizorul BNM se află, de asemenea, menținea capacității de cumpărare a valutei naționale.

În Moldova circulația valutei este liberă și nelimitată, lipsesc restricțiile la fluxurile valutare, este stabilită convertirea liberă a valutei. Banca Națională stabilește cursul de schimb al leului față de valutele străine, utilizat de rezidenți și nerezidenți pentru toate tipurile de operațiuni de plată, fără obligația de a efectua tranzacții de cumpărare-vînzare la aceste cursuri.

Atît cererea, cît și oferta la valuta străină sînt stabilite pe piața liberă și doar în cazuri exclusive intervine BNM. Introducerea interdicțiilor sau restricțiilor la operațiunile de retragere a valutei străine de pe conturi este posibilă doar în situația în care există într-adevăr motive serioase, ce amenință securitatea economică a țării și situația sistemului financiar-bancar.

În cazul fluctuațiilor curente ale cursului nu există motive de îngrijorare. Nu toți înțeleg că nu întotdeauna cursul stabil al valutei naționale este benefic pentru economie. Cursul liber permite menținerea resurselor și stimularea exportului. În acest context, este important nu un curs ridicat artificial al valutei naționale, dar acel care ar reflecta situația reală a economiei și ar stimula producătorul local".

Expertul NOI.md nu consideră o problemă lipsa de claritate a unor prevederi ale mecanismului. Potrivit lui, însăși procedura de introducere a interdicțiilor și restricțiilor, precum și a criteriilor riscurilor și amenințărilor securității vor fi scrise într-o instrucțiune specială a Băncii Naționale sau într-un regulament modificat, ce reglementează modul de circulație a valutei străine pe teritoriul RM.

După exemplul Ucrainei

Totodată, unii experți își exprimă îngrijorări serioase că în condițiile noastre aceste măsuri nu vor fi eficiente. Exemplul Ucrainei este destul de elocvent. La începutul anului 2014, Banca Națională locală a introdus restricții la retragerea depunerilor în valută străină: cetățenii puteau primi echivalentul a cel mult 15 mii de hrivne pe zi.

Pe fundalul deprecierii bruște a valutei naționale și situației politice instabile, această hotărîre a amplificat panica în rîndul populației și a condus la retragerea în masă a depunerilor din sistemul bancar al Ucrainei. Totodată, măsurile adoptate au avut un impact nesemnificativ asupra dezvoltării crizei financiare de sistem din țara vecină.

Introducerea în țara noastră a „regimului special" pe piața valutei străine ar putea fi și mai contraproductiv. Moldova, spre deosebire de alte state, este dependentă într-o măsură foarte înaltă de import. Iar din această cauză este extrem de importantă prezența resurselor de valută străină pentru menținerea securității energetice și alimentare. Totodată, sînt foarte limitate posibilitățile pentru asigurarea capacității de plată în cazul unei eventuale crize.

Introducerea restricțiilor valutare, după exemplul Ucrainei ar putea conduce la amplificarea neîncrederii față de valuta națională și transferarea dolarului la în numerar.Asta în timp ce în Moldova și așa nivelul „dolarizării" economiei este foarte înalt - situație cînd valuta străină (cel mai frecvent, dolarul SUA) este utilizată pe larg în operațiunile din interiorul țării sau în anumite ramuri ale economiei.

Precum arată practica țării vecine, transferul veniturilor populației și întreprinderii în domeniul operațiunilor valutare subminează procesul investițional și creșterea economică, prejudiciază bugetul de stat, reducînd veniturile fiscale. În rezultatul „dolarizării", economiile bănești nu sînt utilizate pentru investițiile în sectorul real al economiei, fapt ce conduce la dereglarea sistemului financiar al țării.

În aceste condiții, ținînd cont de volumul limitat al rezervelor valutare, economia va deveni încă mai vulnerabilă față de diferite tipuri de șocuri. Dacă noile competențe ale Băncii Naționale nu vor fi clar stabilite și aplicate corect, există riscuri mari de falimentare a firmelor, băncilor, cetățenilor, de exod al capitalului, de presiune asupra pieței valutare și a epuizării rapide a rezervelor valutare ale BNM, care sînt și așa limitate.

Vine liberalizarea

Un alt pachet de modificări, examinat de parlament, presupune liberalizarea treptată a operațiunilor valutare în Moldova, inclusiv a transferurilor internaționale bănești.

Potrivit proiectului, pe parcursul a 1-2 ani, vor fi liberalizate majoritatea operațiunilor valutare, ce necesită autorizația BNM, în valoare de pînă la 10 mii de euro (sau echivalentul acestora).

Totodată, este prevăzută liberalizarea totală (indiferent de sumă) a operațiunilor cu instrumentele financiare străine, desfășurate de către băncile și structurile licențiate, ale căror activitate este reglementată și controlată de Comisia Națională pentru Piața Financiară (CNPF). Printre acestea se numără organizațiile de microfinanțare, companii de asigurare și de investiții.

O parte dintre competențele de supraveghere în acest domeniu va trece la CNPF, însă Banca Națională își va menține dreptul de aplicare a măsurilor de protecție în cazul unor riscuri semnificative. Reprezentanții BNM susțin că aceste modificări trebuie să contribuie la reducerea nivelului „dolarizării" economiei și, drept consecință, la sporirea eficienței politicii monetar-valutare.

Printre alte noutăți - dreptul băncilor (rezidenților și nerezidenților) să introducă pe teritoriul Moldovei și să scoată din țară fără autorizația BNM valută națională în numerar în valoare de peste 100 de mii de lei. Băncile-nerezidente vor obține dreptul să introducă și să retragă numerar în valută străină.În prezent, aceste operațiuni sînt efectuate doar cu autorizația Băncii Naționale.

Totodată, modificările prevăd liberalizarea eliberării de către băncile licențiate a creditelor pentru nerezidenți. În prezent, volumul acestor credite nu depășește 1% din suma totală a creditelor eliberate în Moldova. E puțin probabil că liberalizarea acestui tip de operațiuni va schimba situația, deoarece în RM rata dobînzii la credite e mai mare decît peste hotare, fapt ce orientează băncile spre piața internă.