O altă faţă a evaziunii fiscale: Presiunea taxelor
blochează scoaterea la lumină a salariilor
Mărimea
impozitelor şi taxelor achitate de către agenţii economici pentru angajaţi
reprezintă un impediment în calea majorării salariilor şi încurajează achitarea
acestora în plic, consideră preşedintele Confederaţiei Naţionale a
Patronatului, Leonid Cerescu. Pe de altă parte, expertul Gheorghe Costandachi
consideră că atât patronatele cât şi sindicatele trebuie să-şi conjuge
eforturile, în primul rând, pentru abolirea muncii la negru.
Virginia NICA
Încheierea unui
contract individual de muncă dintre un agent economic şi un angajat aduce un
plus de avantaje activităţii unei firme. Astfel, salariatul beneficiază de
întregul pachet social, care îi oferă posibilitatea să contribuie personal la
formarea pensiei, să aibă acces la servicii medicale gratuite şi să activeze
într-un mediu corect şi legal. Şi angajatorul are de câştigat din legalizarea
relaţiei cu salariatul, deoarece oferă credibilitate, transparenţă şi stimulează
activitatea eficientă a firmei. Pe de altă parte, angajarea de personal obligă
agentul economic să respecte legislaţia fiscală prin achitarea impozitelor şi
contribuţiilor sociale.
Taxele ajung la
60 la sută din veniturile unui salariat
Conform reglementărilor
fiscale ale veniturilor salariale, angajatorul este obligat să reţină din
salariul muncitorului şi să vireze către Inspectoratul Fiscal de Stat şapte la
sută din veniturile anuale ce nu depăşesc suma de 25 200 de lei. În cazul în
care această sumă este mai mare, patronul achită 18 la sută din veniturile
suplimentare obţinute. Pe lângă obligaţiile faţă de Fisc, angajatorul mai
achită Casei Naţionale de Asigurări Sociale 23 la sută din veniturile lunare
ale unui salariat, precum şi prima de asigurare medicală în valoare de 3,5 la
sută. De asemenea, agentul economic reţine din salariul lunar al lucrătorului
şase la sută pentru achitarea contribuţiei la fondul social şi 3,5 la sută
pentru asigurarea medicală. Un calcul simplu arată că un angajator achită
impozite şi contribuţii sociale ce variază între 42 şi 60 la sută din valoarea
veniturilor obţinute de către un salariat. Contribuţiile sociale achitate de
angajator pot ajunge şi la 33 la sută din fondul de salarizare în cazul în care
muncitorii activează în condiţii de risc. Tot la capitolul impozit pe venit din
salariu, trebuie menţionat şi faptul ca fiecare persoană fizică rezidentă
beneficiază de o scutire în valoare de 6 300 de lei pe an, care este dedusă din
valoarea salariului brut.
Preşedintele
Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), Leonid
Cerescu, susţine că totalitatea acestor impozite şi contribuţii, pe lângă
stabilirea impozitului pe venit de 12 la sută pentru agenţii economici şi
majorarea numărului zilelor de incapacitate temporară de muncă achitate din
contul angajatorului, va duce la îngreunarea activităţii agenţilor economici.
Potrivit reprezentantului patronatelor, toate modificările din domeniul
politicii bugetar-fiscale din ultimii doi ani vin să apese şi mai mult agentul
economic.
Cerescu: Este
necesară identificarea unui echilibru în stabilirea cotelor de impozitare
„Din cauza
lipsei resurselor financiare, obligativitatea achitării acestor impozite, aşa
cum sunt stabilite acum, îl constrânge pe agentul economic să-şi treacă
activitatea în economia tenebră şi să achite salariile în plic. Mărimea acestor
impozite şi contribuţii constituie cel mai mare impediment în majorarea
salariilor angajaţilor. Dacă agentul economic decide să majoreze aceste venituri
salariale, în contextul actualelor reglementări fiscale, el îşi asumă anumite
riscuri. Odată cu majorarea salariilor, vor creşte şi impozitele, iar aceasta
înseamnă cheltuieli şi costuri de producere mai mari. Este o reacţie în lanţ,
care, după un scenariu mai sumbru, ar duce chiar la sistarea activităţii
agentului economic”, a declarat Leonid Cerescu.
În opinia
preşedintelui CNPM, stabilirea cotelor de impozitare trebuie să regăsească acel
echilibru care ar permite fondului salarial al unei companii să fie mai
flexibil şi să permită creşterea veniturilor angajaţilor. Menţionăm că
autorităţile au intenţionat să introducă în prevederile politicii
bugetar-fiscale pentru 2013 stabilirea cotei de contribuţie socială de 22 la
sută pentru angajator şi şapte la sută pentru angajat, însă în urma protestelor
sindicaliştilor s-a renunţat la aceste modificări.
Opinia
expertului:
Gheorghe
Costandachi, expert IDIS „Viitorul”: Impozitele din salariile achitate în plic
ar dubla bugetul
În ceea ce
priveşte mărimea impozitelor, ar trebui să ştim că în Olanda cuantumul acestora
atinge 56 la sută, în Italia – 48 la sută, în Polonia – 49 la sută, în Germania
– 56 la sută, iar în Marea Britanie – până la 62 la sută. Aceste cifre nu
includ şi contribuţiile sociale, de aceea nu trebuie să ne plângem că
impozitele sunt mari. Acest tip de impozitare progresiv este unul bun şi nu
afectează formarea salariilor muncitorilor. Într-adevăr, poate ar trebui de
majorat plafonul salarial de la care se trece la impozitarea de 18 la sută, să
nu fie de 25 600, dar de 50 sau 60 de mii, însă aceasta este legea pe care o
avem. Dacă vorbim despre mărimea contribuţiilor sociale, noi trebuie să
înţelegem că dacă nu le vom achita, atunci riscăm ca pensionarii sau invalizii
să moară de foame. Eu nu cred că o contribuţie de 29 la sută la fondul social
poate fi considerată o cotă înaltă, care nu poate fi achitată de către agenţii
economici. Eu înţeleg că, reieşind din veniturile care pot fi obţinute în
Republica Moldova, cota de 29 la sută îi afectează pe cei angajaţi în câmpul
muncii, însă aceasta e legea pe care o avem şi ea trebuie respectată.
Eu vreau să
atrag atenţia asupra faptului că patronatele şi sindicatele ar trebui să-şi
concentreze acţiunile în vederea combaterii muncii la negru şi a achitării
salariilor în mod ilegal. Dacă e să analizăm volumul acestor salarii achitate
la negru, putem spune că impozitele care ar urma să fie achitate din aceste
salarii ar acoperi veniturile pentru încă un Buget de Stat. Iată aici avem
carenţe. Mecanismul de control şi de scoatere a acestor venituri din economia
tenebră nu funcţionează. Este bine că acum sunt sancţionaţi şi angajaţii care
acceptă remunerarea în plic. Totuşi, deşi salariaţii se plâng că nu pot
beneficia de avantajele pe care le oferă achitarea contribuţiilor sociale, ei
continuă să muncească la negru. Este o contradicţie la nivelul întregii
societăţi. Atâta timp cât lumea nu înţelege că trebuie să activeze onest, nici
un fel de instrument de control nu poate să salveze această situaţie.