Sancțiunile pentru nerespectarea normelor în domeniul combaterii spălării banilor, mai aspre

Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Proiectul a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent și transpune prevederile directivelor europene în domeniu în legislația națională.

Proiectul legii stabilește modul de constatare a încălcărilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului de către entitățile raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. Prevederile acestuia se propun a fi aplicate faptelor (acţiuni sau inacţiuni) săvârşite pe teritoriul RM, ce au ca obiect sau pot avea ca efect încălcarea legislației în domeniu.

Proiectul prevede că SPCSB, Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare vor fi autorităţile naţionale competente de punerea în aplicare a prevederilor elaborate, în conformitate cu atribuțiile stabilite prin Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea nr. 308/2017). Aceste autorități vor avea competența de a aplica sancțiuni pecuniare prevăzute de legislație.

Conform proiectului, temei pentru inițierea verificării conformității entităților raportoare poate fi existența informaţiei cu privire la încălcarea legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Verificarea se va efectua în baza planurilor anuale de control, care vor conţine lista entităţilor raportoare subiecte ale controlului, scopul verificării şi justificarea efectuării acesteia. În procesul de întocmire a planurilor se vor lua în considerare riscurile identificate în raportul de evaluare naţională a riscurilor şi în raportul Comisiei Europene. Totodată SPCSB, BNM și CNPF vor putea efectua controale justificate care nu au fost stabilite iniţial în plan. La rândul său, SPCSB va putea solicita autorităţilor naționale împuternicite să efectueze controale inopinate la entităţile raportoare.

Proiectul prevede că, pentru încălcarea prevederilor legislației în domeniu, organele cu funcții de supraveghere competente vor avea dreptul să dispună aplicarea amenzilor entităților ce nu respectă cerințele stabilite. Amendă de până la 5% şi, respectiv, de până la 10% din venitul total anual se propune a fi aplicată în cazul în care cuantumul indicat (din venitul total anual) nu depășește echivalentul în lei al sumei de un mil. euro pentru entităţile, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), c), h) şi i) din Legea nr. 308/2017 şi când nu depăşeste echivalentul în lei al sumei de cinci mil. euro pentru entităţile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), c), h) şi i) din aceeași Lege.

În cazul în care 10% din venitul total anual depășește echivalentul în lei al sumei de un mil. euro şi, respectiv, de cinci mil. euro, autorii propun aplicare amenzii în valoare de până la echivalentul în lei al sumei de un mil. euro şi, respectiv, de cinci mil. euro. În cazul în care venitul total anual realizat în anul anterior sancţionării nu poate fi determinat, se va lua în considerare ultimul an anterior sancţionării în care entitatea raportoare a realizat un astfel de venit.

Un capitol aparte stabilește faptele ce constituie încălcări ale legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, cazurile de:
• neaplicare de către entităţile raportoare a măsurilor de identificare a persoanelor fizice sau juridice, precum şi a beneficiarului efectiv, şi/sau neaplicarea de către entităţi a măsurilor de precauţie sporită
• nerespectare a cerinţelor privind identificarea persoanei la deschiderea conturilor bancare, stabilirea relaţiilor de afaceri, efectuarea tranzacţiilor cu persoane fizice sau juridice neidentificate, neîncetarea relaţiilor de afaceri existente în cazul în care nu este posibilă identificarea persoanelor fizice sau juridice, precum şi a beneficiarului efectiv
• neaprobare sau neaplicare de către entităţi faţă de persoanele expuse politic şi/sau neefectuarea unei monitorizări sporite şi permanente a relaţiei de afaceri a persoanei expuse politic
• stabilire sau continuarea unor relaţii de afaceri de către entităţile raportoare cu persoana expusă politic fără obţinerea aprobării conducerii superioare
• neţinere de către entităţi evidenţei informaţiei şi a documentelor persoanelor fizice şi juridice, ale beneficiarului efectiv, a arhivei conturilor şi a documentelor primare, inclusiv a corespondenţei de afaceri, în decursul a cel puţin 5 ani pentru perioada activă a relaţiei de afaceri şi la terminarea acesteia sau la închiderea contului bancar
• neinformare a în termenele stabilite despre orice activitate sau despre orice tranzacţie suspectă de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în curs de pregătire, de realizare sau deja realizată
• neinformare a SPCSB în termenele stabilite despre activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar, printr-o operaţiune cu o valoare de cel puţin 100 mii lei (sau echivalentul acesteia) ori prin mai mlte operaţiuni în numerar care pot avea o legătură între ele
• neinformare a SPCSB în termenele stabilite despre activităţile sau tranzacţiile realizate prin virament, printr-o operaţiune cu o valoare ce echivalează sau depăşeşte 500 mii lei
• neasigurare de către entităţile raportoare a păstrării secretului comercial, bancar sau profesional în domeniu etc.
mărimea sancțiunilor pentru aceste și alte încălcări a legislației în domeniu (în diferite condiții stipulate în proiect) se propune în mărime de la 4,5 mii lei până la echivalentul a cinci mil. euro.

Odată cu intrarea în vigoare a acestui proiect de lege, prevederile Codului contravențional ce țin de nerespectarea legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor se propune a fi abrogate, deoarece sancțiunile stabilite de proiect constituie sancțiuni de ordin administrativ (în conformitate cu rigorile Directivei (UE) 2015/849), precum și pentru a evita dublările de ordin legislativ care, eventual, ar putea să ducă la o confuzie în aplicarea unui act sau altul.

Menționăm că, la momentul actual, mărimea maximă a sancțiunilor pentru nerespectarea legislației ce reglementează prevenirea și combaterea spălării de bani stabilită în Codul contravențional (art. 2912-2919) constituie 500 UC (25 mii lei).