Politica neputinţei bugetar fiscale
Politica bugetar fiscală pentru anul viitor, trecută săptămâna trecută fără mari discuţii prin Guvern, prin iraţionalitatea măsurilor preconizate poate lejer fi calificată drept una a disperării. Şi nu este vorba de caracterul său auster ci de miopia cu care Finanţele tratează procesul bugetar fiscal. Deşi, teoretic, ar putea aduce unele acumulări suplimentare la buget în anul viitor, aceasta, dacă va fi adoptată de Parlament în forma propusă, are toate şansele să pună pe butuci şi ce a mai rămas sănătos în economia moldovenească.
Ministerul Finanţelor nu acumulează destui bani la buget pentru a acoperi cheltuielile preconizate. Şi după cum era de aşteptat, autoritatea tratează situaţia creată exclusiv prin prisma conjuncturii internaţionale nefavorabile, care a redus prognozele creşterii economice din acest an până la un procent faţă de cele patru prognozate iniţial şi uită în totalitate de propriile lacune, care au stimulat o administrare fiscală extrem de defectuoasă.
Situaţia actuală din domeniul finanţelor publice a fost anticipată încă anul trecut de mai mulţi experţi economici atunci când autoritatea îşi declara intenţia de a înăspri politica prin introducerea unor impozite, majorarea unor taxe şi accize printre care şi creşterea de la opt la 20 la sută a taxei pe valoarea adăugată la zahăr. Atunci, sub presiunea mai multor cercuri din mediul de afaceri şi a argumentelor, care demonstrau că înăsprirea nu va aduce nimic bun, acestea nu au fost operate. Probabil, în anul curent, argumentele de anul trecut nu mai sunt valabile or cei de la Finanţe insistă pe aceleaşi majorări. Un exemplu privind ineficienţa sporirilor de taxe şi accize poate fi majorarea de la 1 aprilie anul trecut a accizelor la băuturile alcoolice cu 50%. Deşi autorităţile se aşteptau în acest an la creşteri de aproximativ 167 milioane de lei ale acumulărilor din aceste accize, în primele cinci luni ale anului curent încasările respective au fost cu 25,8 milioane de lei mai mici. Şi acest lucru nu s-a întâmplat din cauza că moldovenii beau mai puţin ci deoarece a crescut contrabanda căreia administrarea vamală şi cea fiscală nu-i face faţă.
Săptămâna trecută liderii Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova, Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova şi ai Asociaţiei Producătorilor de Sfeclă de zahăr din Moldova şi-au declarat dezacordul cu proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2013, aprobată de Guvern în cadrul şedinţei din 21 iunie anul curent şi care prevede, printre altele, majorarea de la 8% la 20% a TVA la zahăr.
„Pe parcursul ultimilor săptămâni precedând examinarea proiectului de lege, fără nici o consultare şi discuţie cu comunitatea de business şi cu experţii, Ministerul Finanţelor a inclus propuneri ce prevăd în special majorarea perioadei de incapacitate temporară de muncă pe motiv de boală de la 3 zile la 5 zile plătite de angajator, precum şi majorarea cotei TVA la zahăr şi producţia agricolă de la 8% la 20 %.”, se spune într-un comunicat comun al organizaţiilor respective.
Anterior, propunerea Ministerului Finanţelor de a majora începând cu anul următor cota TVA la zahăr a fost evaluată negativ de Consiliul pe produs „Sfecla de zahăr, zahăr şi produse derivate”. Toţi membrii Consiliului, în componenţa căruia intră reprezentanţi ai asociaţiilor agricole, producătorilor şi consumatorilor industriali de zahăr, ai Ministerului Agriculturii, ai altor ministere şi agenţii, a-au arătat ferm convinşi că o majorare semnificativă a cotei TVA la zahăr va determina scumpirea lui şi va spori contrabanda cu acest produs pe piaţa internă a RM.
Este relevant că în 2005 cota TVA la zahăr în RM a fost redusă la 8% ca o măsură de urgenţă anume pentru a contracara contrabanda masivă cu zahăr din Ucraina. O situaţie identică s-a creat şi acum – din cauza surplusului de zahăr produs anul trecut în ţara vecină, a crescut drastic contrabanda cu acest produs în RM.
Patronatele nu sunt de acord, de asemenea, cu propunerea de a introduce cota TVA standard la produsele agricole. Potrivit opiniei experţilor şi reprezentanţilor asociaţiilor de business, care reprezintă sectorul agrar, majorarea cotei TVA la produsele agricole la 20%, cu întoarcerea ulterioară producătorilor agricoli, peste o perioadă determinată de timp, a celor 12%, va conduce la creşterea deficitului bugetar şi reprezintă un potenţial considerabil pentru apariţia corupţiei. În afară de aceasta, creşterea bruscă a TVA de 2,5 ori şi deturnarea de fonduri pentru agricultori pentru plata TVA, va determina decapitalizarea întreprinderilor agricole şi degradarea sectorului.
Care este poziţia autorităţilor? În cadrul unor dezbateri la un post de televiziune Președintele comisiei parlamentare pentru economie Veaceslav Ioniță a calificat protestul Patronatelor RM împotriva majorării cotei TVA la zahăr și a produselor agricole drept “un lobby obraznic pentru interesele unui agent economic”.
Totodată, el a declarat că nivelul de rentabilitate a unui producător de zahăr este de 60 la sută deşi cifrele din anul trecut vorbesc despre cel mult 15 la sută.
O altă afirmaţie deocheată a fost făcută săptămâna trecută de către ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa, care, fiind întrebat de ziarişti de zahărul de contrabandă care a inundat pieţele agroalimentare şi are toate şansele să pună capac industriei moldoveneşti a zahărului, a dat de înţeles că întreprinderile din ramură ar trebui să facă faţă concurenţei pentru a supravieţui. Comentariile sunt, probabil, de prisos aici.