Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2018 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1891,0 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 1,5%.
Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2107,9 lei sau cu 11,6% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1888,5 lei şi cu 17,4% mai mult comparativ cu mediul rural – 1795,8 lei.
Mărimea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă este determinată de ponderea coşului alimentar, care variază nu doar în dependenţă de semestru, dar şi de criteriul de dezagregare în profil teritorial.
Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2016,1 lei şi în special bărbaţilor – 2186,7 lei. Cea mai mare valoare a minimului de existenţă a fost înregistrată în semestrul II pentru bărbaţi în vârstă aptă de muncă din oraşele mari – 2483,9 lei (vezi anexa, tabelul 1).
Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1801,1 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului, de la 712,8 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an până la 2031,7 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani. În funcţie de mediu de reşedinţă, minimul de existenţă pentru copii din oraşele mari este cu 18,5% mai mare comparativ cu mediul rural, iar în cazul copiilor în vârstă de 1-6 ani această diferenţă constituie 21,3%. În cazul copiilor cel mai mare decalaj în valoarea minimului de existenţă se atestă în semestrul II pentru copiii din oraşe mari şi sate – 23,7%, iar pentru copiii în vârstă de 1-6 ani această diferenţă este de 27,6%.
Co-raportul dintre salariul mediu lunar şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale. Nivelul maxim de acoperire al minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul informații și comunicații – de 7,1 ori, iar cel minim – de salariaţii din artă, activităţi de recreere şi de agrement, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 1,9 ori.
Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1574,2 lei şi reprezintă 83,2% din valoarea medie pentru total populaţie. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2019 a constituit 1709,2 lei, ce respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 108,6%. Dacă considerăm pensia medie pentru limită de vârstă co-raportul respectiv este de 104,4%.
În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 3 ani constituie în medie 1561,5 lei pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de
1-6 ani în proporţie de 101,4%. În cazul persoanelor neasigurate mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor (540 lei) asigură doar 35,0% din necesarul minim pentru copiii în vârstă de 1-6 ani.
Precizări metodologice:
Minimul de existenţă reprezintă volumul minimal de bunuri materiale şi servicii necesare pentru satisfacerea cerinţelor primordiale, asigurarea menţinerii sănătăţii şi susţinerii viabilităţii omului.
Minimul de existență se calculează în conformitate cu:
- Hotărîrea de Guvern (HG) nr. 285 din 30.04.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existenţă și
- Ghidul metodologic cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existenţă, aprobat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, BNS, Academia de Științe și Institutul Național de Cercetări Economice.