Libertatea contractuală vs prevenirea spălării banilor

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei.

Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

Deputații propun ca Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali să fie completată cu prevederea că, în cazul în care fondatorii participă în capitalul social al societății cu aport în valoare de 15 mii lei și mai mult, aceștia prezintă și actele care demonstrează proveniența fondurilor. În opinia membrilor Cabinetului de miniștri, este necesară argumentarea sumei de „15 mii de lei” căci, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea privind societățile pe acțiuni; „capitalul social al societății nu poate fi mai mic de 20 000 lei”.

Mai mult decât atât, este considerată judicioasă specificarea concretă a „actelor care demonstrează proveniența fondurilor”. Concomitent, norma dată urmează a fi corelată cu prevederile art. 15 alin. (9) din Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, potrivit căruia „la constituirea, reorganizarea entității raportoare sau la majorarea capitalului social, organele cu funcții de supraveghere, cu suportul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor identifică şi verifică persoanele fizice şi entitățile care intenționează să devină asociați (acționari), sursa bunurilor şi mijloacelor financiare utilizate pentru aportul la capitalul social”.

Completarea art. 666 (după republicare – art. 992) din Codul civil cu sintagma: „Este lovit de nulitate absolută contractul în care figurează persoane fizice sau juridice ce provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență” în opinia membrilor Guvernului, nu se încadrează în articolul dat, deoarece acesta doar definește noțiunea contractului. Totodată, este greșit din punct de vedere conceptual de a interzice încheierea oricăror contracte cu persoane din anumite state, deoarece prin aceasta se limitează nejustificat drepturile persoanei, dar și se prejudiciază inclusiv interesele naționale (de exemplu, este limitată posibilitatea de extindere a piețelor de export a producției autohtone etc.).

Mai mult ca atât, prevederea respectivă ridică probleme de constituționalitate, or un contract, prin esența sa, reprezintă acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane, prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice. Oricine își poate alege în mod liber contractantul, dacă legea nu prevede altfel. Părțile contractante pot încheia în mod liber, în limitele dispozițiilor legale imperative, contracte și pot stabili conținutul lor (art. 992 și 993 din Codul civil).

Așadar, libertatea contractului este principiul fundamental care stă la baza Codului civil, se spune în avizul Guvernului. Dreptul părţilor de a determina liber cu cine şi în ce condiţii doresc să încheie un contract constituie unul dintre elementele fundamentale ale unei economii de piaţă. Dispozițiile constituționale, în special cele din art. 126, care prevăd că statul trebuie să asigure libertatea comerțului şi a activității de întreprinzător nu permit limitarea libertății contractuale în cazurile în care aceasta nu este necesar pentru asigurarea ordinii publice sau a altor interese majore ale societății. Prin urmare, consideră miniștrii, este inadmisibilă prescrierea unei asemenea sancțiuni.

Modificarea propusă de către autorii proiectului la Legea privind achizițiile publice prevede că persoanele fizice și juridice, inclusiv persoanele juridice fondate în lanț sau controlate succesiv, care au fost calificate prin lege că provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență, nu pot participa în calitate de operatori economici la achiziții publice. În opinia membrilor Guvernului, instituirea limitelor în redacția propusă poate crea impedimente în onorarea angajamentelor asumate la nivel internațional de RM în domeniul indicat.

Proiectul mai conține și completări la Legea cu private la asigurări. Conform redacției propuse de deputați, nu poate fi fondator sau acționar al asigurătorului (reasigurătorului) persoana juridică în proces de lichidare sau de insolvabilitate, persoana căreia i s-a impus restricția legală de a constitui societate comercială, precum și persoana fizică sau juridică, inclusiv persoanele juridice fondate în lanț sau controlate succesiv, ce provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență.