08.06.2021

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul I 2021

Forța de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM), în trimestrul I 2021, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 833,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,8% față de trimestrul I 2020 (840,5 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 39,3%, fiind în creștere moderată față de nivelul anului precedent (în trimestrul I 2020 - 39,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 44,3%, în comparație cu cea feminină – 35,0%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,9% în mediul urban și 34,5% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 27,3%, iar în categoria 15-64 ani³ – 46,9%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă aptă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 50,1%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 798,1 mii persoane, fiind în ușoară scădere (cu 1,0%) față de trimestrul I 2020 (806,3 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (52,2% bărbați și 47,8% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (53,2% mediul rural și, respectiv, 46,8% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 37,6%, fiind practic la nivelul anului precedent (37,5% în trimestrul I 2020). Rata de ocupare a bărbaților (41,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (33,9%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 45,1% în mediul urban și 32,9% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 47,8%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 44,9%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 25,4%.

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare cu 15,7 p. p. mai mare decât pentru femei) și la persoanele de 45-54 ani - pe medii de reședință (cu 17,0 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 6,9 p.p.).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 35,8 mii, fiind în ușoară creștere față de nivelul trimestrului I 2020 (34,2 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 66,1% din total șomeri şi persoanele din mediul rural – 57,4%⁶.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,3%, fiind mai mare față de trimestrul I 2020 (4,1%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 5,4%, iar la femei – de 3,1%; în mediul urban – 3,9% și în mediul rural – 4,6%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 13,4%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (14,8% pentru bărbați și 11,0% – femei), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,1% (9,6% pentru bărbați și 3,8% – femei).

Subutilizarea forței de muncă

În trimestrul I 2021 forța de muncă subutilizată a constituit 81,4 mii persoane, fiind în creștere cu 2,6% față de trimestrul I 2020 și alcătuind 9,6% din forța de muncă extinsă.

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul I 2021, a constituit 1286,6 mii persoane sau 60,7% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere cu 1,8% față de trimestrul I 2020 (1310,3 mii și, respectiv, 60,9% din total populație). În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, 45,2%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (13,1%)și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,0%) . În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (9,9%, comparativ cu 10,9% în trimestrul I 2020). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,4% sau 81,9 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 31,9% față de trimestrul I 2020 (respectiv 120,2 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (16,3% și, respectiv, 11,3% la bărbați față de 5,0% și, respectiv, 2,6% la femei), iar activitățile de îngrijire a familiei sunt mai mult caracteristice femeilor (22,1% comparativ cu 0,9% pentru bărbați).

Principalele constatări

În trimestrul I 2021 circa 26 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, circa 96% la sută, sunt persoane ocupate, peste 4,0% - persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită COVID-19 a constituit 24,6 mii sau peste 3,0% din total populație ocupată (comparativ cu 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată - trimestrul I 2020).

Prestarea muncii la domiciliu

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu din cauza Covid-19, în trimestrul I 2021, a constituit 9,5 mii persoane, fiind practic la nivelul anului trecut (comparativ cu 9,4 mii persoane în trimestrul I 2020).

În distribuția pe sexe a persoanelor care lucrează la distanță 77,5% o formează femeile și 22,5% bărbații (comparativ cu 75,2% și, respectiv, 24,8% în trimestrul I 2020), iar pe medii de reședință acest indicator a avut valoarea 80,4% în mediul urban și 19,6% în mediul rural (51,4% și, respectiv, 48,6% în trimestrul I 2020).

În funcție de vârstă, majoritatea o formează grupele persoanelor de 35-44 ani și 25-34 ani (37,7% și, respectiv 27,0%), urmate de grupa persoanelor de 45-54 ani (24,2%).

În repartizarea acestor persoane după activitățile economice, majoritatea o formează lucrătorii din învățământ (21,3%) și informații și comunicații (19,2%), urmați de lucrătorii din alte activități de servicii (13,3%) și cele din activități profesionale, științifice și tehnice (10,3%) (comparativ cu 54,7% - învățământ, 18,1% - activități profesionale, științifice și tehnice, 12,0% - comerț în trimestrul I 2020).

Orele de lucru

În rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită pandemiei, 70,1% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat defel (comparativ cu 86,1% în trimestrul I 2020).

Persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână din cauza pandemiei au invocat aceleași motive ca și persoanele care nu au lucrat deloc: șomajul tehnic și staționarea activității unității.

Din analiza pe sexe rezultă, că ponderea bărbaților care au lucrat mai puține ore sau nu au lucrat deloc a fost de 78,9% în total bărbați afectați de pandemie la locul de lucru, iar a femeilor a constituit 64,5% (90,1% și respectiv, 82,7% în trimestrul I 2020).

În cazul orelor de lucru reduse, în funcție de vârstă, cele mai afectate sunt persoanele de 25-34 ani cu o pondere de 36,2%, persoanele de 35-44 ani, respectiv 32,3% și persoanele de 45-54 ani, respectiv 21,5% (persoanele de 35-44 ani - 29,0%, 45-54 ani - 25,7% și 55-64 ani - 18,2% în trimestrul I 2020).

În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore cota principală revine persoanelor din învățământ (30,4%), alte activități de servicii (22,1%) și din industria prelucrătoare (8,4%) (comparativ cu trimestrul I 2020 - 43,7% în învățământ, 15,9% comerț și 14,0% industria prelucrătoare).

Din numărul total de 33,5 mii de persoane subocupate în trimestrul I 2021, 19,2% sau 6,4 mii persoane au declarat că s-au aflat în această situație din cauza pandemiei.

Program de lucru parțial

Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul I 2021, a constituit 42,8 mii sau 6,0% din total ocupare (51,1 mii și, respectiv, 6,3% în trimestrul I 2020). Din rândul acestora, 8,1% au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei (comparativ cu 5,2% - trimestrul I 2020), motivul principal fiind lipsa clienților sau a comenzilor (43,0%).

În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei nu au fost înregistrate discrepanțe semnificative pe sexe: ponderea bărbaților a fost de 48,5% și a femeilor, respectiv, de 51,5% (comparativ cu 41,0% și, respectiv, 59,0% în trimestrul I 2020). Totodată, mediului urban i-au revenit 47,0% și mediului rural, respectiv, 53,0% (35,6% și, respectiv, 64,4% în trimestrul I 2020).

În funcție de vârstă, persoanele trecute la programul de lucru parțial fac parte din grupele de vârsta de 25-34 ani (48,9%), 35-44 ani (26,0%) și 45-54 ani (13,0%) (comparativ cu 39,8% pentru grupa de vârstă - 25-34 ani, 30,9% - 35-44 ani și 19,0% - 15-24 ani în trimestrul I 2020).