37.9k
Home  »  Informaţii utile  »  SNC 2020   »   SNC ”POLITICI CONTABILE, MODIFICĂRI ALE ESTIMĂRILOR CONTABILE, ERORI ŞI EVENIMENTE ULTERIOARE”

SNC ”POLITICI CONTABILE, MODIFICĂRI ALE ESTIMĂRILOR CONTABILE, ERORI ŞI EVENIMENTE ULTERIOARE”

Versiunea în limba rusă

Introducere

  1. Prezentul standard este elaborat în baza Directivei 2013/34/UE, IAS 8 „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori” şi IAS 10 „Evenimente ulterioare perioadei de raportare”.

Obiectiv

  1. Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea modului de selectare, aplicare şi modificare a politicilor contabile, de modificare a estimărilor contabile, de corectare a erorilor, de contabilizare a evenimentelor ulterioare şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare.

Domeniu de aplicare

3. Prezentul standard se aplică la selectarea politicilor contabile, modificarea estimărilor contabile, corectarea erorilor şi contabilizarea evenimentelor ulterioare.

Definiţii

  1. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

Aplicare prospectivă – aplicarea unei noi politici contabile faptelor economice care au apărut după data aprobării acesteia şi recunoaşterea efectului modificării estimării contabile în perioadele curente şi viitoare afectate de modificare.

Data raportării – ultima zi a perioadei de gestiune pentru care se întocmesc situaţiile financiare.

Data semnării situaţiilor financiare – data la care situaţiile financiare sînt semnate de către persoanele abilitate de legislaţie.

Erori contabile – omisiunile sau prezentările incorecte a informaţiilor în contabilitate şi/sau în situaţiile financiare ale entităţii.

Estimări contabile – preconizările şi presupunerile admise de entitate pentru evaluarea elementelor (obiectelor) contabile în condiţii de incertitudine.

Evenimente ulterioare – evenimente favorabile sau nefavorabile care au loc între data raportării şi data semnării situaţiilor financiare.

Modificare a estimării contabile – ajustarea valorii contabile a unui activ, unei datorii sau mărimii consumului periodic al unui activ care rezultă din evaluarea situaţiei prezente a activelor şi datoriilor, precum şi din preconizarea beneficiilor şi obligaţiilor viitoare aferente acestora.

Politici contabile – principii, baze, convenţii, reguli şi practici specifice aplicate de o entitate la ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare.

Prag de semnificaţie – criteriul prestabilit de către entitate pentru determinarea necesităţii de a prezenta sau corecta informaţii în situaţiile financiare, luînd în considerare posibilitatea influenţei acestor prezentări sau corectări asupra deciziilor economice ale utilizatorilor.

Aplicare retroactivă (retrospectivă) – corectarea recunoaşterii, evaluării şi prezentării valorilor elementelor (obiectelor) contabile pentru perioadele de gestiune precedente.

Sistem de reglementare normativă a contabilităţii – totalitatea actelor legislative şi normative care reglementează ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare (Legea contabilităţii și raportării financiare, hotărîrile Guvernului, Standardele Naţionale de Contabiltate, indicaţiile metodice şi alte acte normative aprobate de către organele abilitate de legislaţie).

Politici contabile

Selectarea şi aplicarea politicilor contabile

  1. Politicile contabile se selectează de către fiecare entitate de sine stătător şi se aprobă pentru fiecare perioadă de gestiune de către persoana responsabilă pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară.

Entitatea nou-creată aprobă politicile contabile pînă la prezentarea situaţiilor financiare pentru prima perioada de gestiune.

  1. Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziţie (hotărîre, dispoziţie, ordin etc.) emis de către persoana responsabilă pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară şi se aplică tuturor subdiviziunilor entităţii începînd cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Politicile contabile ale entităţii nou-create se aplică de la data înregistrării de stat a acesteia.
  2. Politicile contabile se selectează de către entitate în baza sistemului de reglementare normativă a contabilităţii care prevede diferite variante de recunoaştere, evaluare şi contabilizare a elementelor (obiectelor) contabile (de exemplu, metoda de amortizare a activelor imobilizate, metoda de evaluare curentă a stocurilor, metoda de recunoaştere a veniturilor din prestarea serviciilor).
    - Politici contabile: recomandări la elaborare și aprobare
  3. Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii referitor la un aspect (problemă) concret(ă), entitatea este în drept să elaboreze metoda respectivă în baza prevederilor Legii contabilităţii și raportării financiare, SNC şi altor acte normative în care sînt reglementate aspecte similare.
    - Metode de ținere a contabilității elaborate de entitate
  4. În politicile contabile nu se includ procedeele cu o singură variantă de realizare întrucît acestea sînt unice şi obligatorii pentru utilizare (de exemplu, componenţa şi modul de formare a costului de intrare a activelor imobilizate şi circulante, modalitatea de reflectare a stocurilor în situaţiile financiare, modul de contabilizare a diferenţelor de curs valutar reprezintă procedee cu o singură variantă de realizare şi nu trebuie incluse în politicile contabile).
  5. La selectarea şi aplicarea politicilor contabile trebuie respectate principiile generale şi caracteristicile calitative ale informaţiilor din situaţiile financiare prevăzute de Legea contabilităţii și raportării financiare.
  6. Politicile contabile se prezintă în situaţiile financiare în modul prevăzut de prezentul standard şi SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”.
  7. Politicile contabile trebuie selectate şi aplicate în mod consecvent pentru fapte economice similare în cursul perioadei de gestiune, precum şi de la o perioadă de gestiune la alta.

Modificări ale politicilor contabile

  1. Modificarea politicilor contabile se permite doar în cazul în care aceasta:
  • este cerută de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii;
  • are ca rezultat informaţii mai relevante şi credibile referitoare la faptele economice ale entităţii.
  1. Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:
    • aprobarea unei politici contabile pentru fapte economice care diferă ca esenţă de cele care au avut loc anterior;
    • aprobarea unei politici contabile pentru fapte economice care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.
  2. Modificările politicilor contabile se aplică prospectiv de la:
    • data prevăzută de Standardele Naţionale de Contabiltate şi alte acte normative puse în aplicare sau modificate;
    • începutul următoarei perioade de gestiune sau de la altă dată stabilită de către persoana responsabilă pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară.

151. Efectele modificării politicilor contabile aferente perioadelor de gestiune precedente se înregistrează ca corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi, iar cele aferente perioade de gestiune – ca venituri sau cheltuieli curente.

  1. Modificările politicilor contabile se aprobă în modul stabilit de pct. 5 din prezentul standard.
  2. În funcţie de necesităţile informaţionale ale utilizatorilor entitatea poate aplica retroactiv modificările politicilor contabile cu recalcularea indicatorilor situaţiilor financiare cel puţin a perioadei de gestiune precedente.

 Modificări ale estimărilor contabile

  1. Estimările contabile se aplică pentru evaluarea elementelor (obiectelor) contabile în cazuri de incertitudine aferentă condiţiilor sau evenimentelor viitoare (de exemplu, se pot solicita modificări cu privire la: duratele de utilizare a imobilizărilor corporale amortizabile şi valorile reziduale ale acestora, mărimea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor, valoarea realizabilă netă a stocurilor).
  2. Estimările contabile se bazează pe cele mai recente şi credibile informaţii deţinute de entitate. Utilizarea estimărilor contabile întemeiate este o parte esenţială a întocmirii situaţiilor financiare şi nu pune la îndoială veridicitatea acestora.
  3. Estimările contabile pot necesita revizuiri în urma schimbărilor în circumstanţele pe care s-au bazat aceste estimări, apariţiei noilor informaţii sau acumulării experienţei.
  4. Revizuirea estimărilor contabile generează modificări ale acestora care nu se tratează ca modificări ale politicilor contabile sau erori contabile.
  5. Modificarea bazei (procedeului, metodei) de evaluare a activelor şi datoriilor aplicate de entitate reprezintă o modificare a politicilor contabile, şi nu o modificare a estimării contabile. În cazul în care este dificil de a distinge modificarea politicilor contabile de modificarea estimării contabile, modificarea respectivă este tratată ca o modificare a estimării contabile.
  6. Efectul modificării estimării contabile se recunoaşte în mod prospectiv începînd cu data modificării estimării şi nu afectează perioadele de gestiune anterioare.
  7. Efectul modificării estimării contabile, cu excepţia modificării indicate în pct. 25 din prezentul standard, se înregistrează ca venituri sau cheltuieli/costuri ale:

1) perioadei de gestiune, în care are loc modificarea, dacă este afectată numai perioada respectivă;

Exemplul 1. O entitate în conformitate cu politicile sale contabile constituie provizion pentru creanţele compromise în mărime de 3% de la soldul creanţelor comerciale. La sfîrşitul anului 201X entitatea a majorat estimarea contabilă anterioară a provizionului cu 0,5%. Soldul creanţelor comerciale la această dată este de 345 000 lei.

În situaţia expusă în exemplu, modificarea estimării contabile afectează numai rezultatele anului 201X. Entitatea ajustează provizionul pentru creanţele compromise la sfîrşitul anului 201X cu sumă de  1 725 lei [(345 000 lei x 0,5) : 100] care va fi înregistrată ca majorare simultană a cheltuielilor curente şi a corecţiilor (provizionului) privind creanţele compromise.

2) perioadei de gestiune, în care are loc modificarea, şi ale perioadelor de gestiune viitoare, dacă modificarea are efect şi asupra acestora.

Exemplul 2. O entitate a pus în funcţiune la începutul anului 201X un utilaj tehnologic cu costul de intrare de 240 000 lei. Durata de utilizare a utilajului a fost estimată la 8 ani şi valoarea lui reziduală − la 9 600 lei. Potrivit politicilor contabile amortizarea utilajelor tehnologice se calculează conform metodei liniare. La sfîrşitul anului 201X+2 entitatea a modificat (a diminuat) durata de utilizare a utilajului de la 8 ani la 7 ani.

În situaţia expusă în exemplu, modificarea estimării contabile afectează rezultatele anilor 201X+3, 201X+4, 201X+5 şi 201X+6. Pînă la modificarea duratei de utilizare suma anuală a amortizării utilajului a constituit 28 800 lei [(240 000 lei − 9 600 lei) : 8 ani]. La sfîrşitul anului 201X+2 amortizarea utilajului a alcătuit 86 400 lei (28 800 lei x 3 ani). După modificarea duratei de utilizare entitatea calculează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 36 000 lei [(240 000 lei − 86 400 lei − 9 600 lei) : 4 ani], care se înregistrează ca majorare concomitentă a costurilor şi amortizării imobilizărilor corporale.

  1. Modificarea estimării contabile, care afectează în mod direct datoriile sau capitalul propriu al entităţii, se recunoaşte prin ajustarea concomitentă a valorii activelor, datoriilor şi a elementelor respective ale capitalului propriu în perioada de gestiune, în care are loc modificarea.

Exemplul 3. În noiembrie 201X o entitate a început construcţia într-un loc public a unui pavilion pentru comercializarea mărfurilor. Odată cu obţinerea dreptului de folosire a locului de amplasare timp de 4 ani, entitatea şi-a asumat obligaţia de a demonta pavilionul la expirarea termenului de utilizare indicat. Suma estimată iniţială a costurilor de ieşire a pavilionului constituie 24 000 lei. În februarie 201X+1, pînă la transmiterea pavilionului în exploatare, din partea organelor abilitate au fost înaintate şi acceptate de entitate cerinţe suplimentare privind refacerea locului de amplasare după demontarea pavilionului. Respectiv, costurile de ieşire a pavilionului au fost reestimate la 38 000 lei. În conformitate cu politicile contabile entitatea capitalizează costurile estimate aferente ieşirii imobilizărilor corporale.

În baza datelor din exemplu, entitatea în anul 201X constituie un provizion pe termen lung pentru acoperirea costurilor de ieşire a acestui obiect în sumă de 24 000 lei care se înregistrează ca majorare concomitentă a imobilizărilor corporale în curs de execuţie şi a datoriilor pe termen lung (provizioanelor). În anul 201X+1 entitatea înregistrează efectul modificării estimării contabile în sumă de 14 000 lei (38 000 lei − 24 000 lei) ca majorare simultană a imobilizărilor corporale în curs de execuţie şi a datoriilor pe termen lung (provizioanelor).

Erori contabile

  1. Erorile contabile pot apărea la contabilizarea şi prezentarea elementelor (obiectelor) contabile în urma:
  • aplicării incorecte a prevederilor sistemului de reglementare normativă a contabilităţii şi politicilor contabile;
  • comiterii greşelilor de calcul;
  • neînregistrării, înregistrării multiple şi/sau interpretării greşite a faptelor economice;
  • fraudelor şi delapidărilor.

- Tehnici de corectare a erorilor contabile

Exemplul 4. La întocmirea situaţiilor financiare pentru 201X s-a depistat că entitatea a aplicat incorect prevederile SNC „Costurile îndatorării”, deoarece nu a capitalizat dobînzile şi alte costuri atribuibile direct construcţiei clădirii administrative în sumă de 1 938 000 lei. Această sumă a fost eronat înregistrată ca cheltuieli curente. Clădirea a fost pusă în funcţiune în septembrie 201X, durata de utilizare constituind 50 ani, valoarea reziduală fiind nulă. Entitatea aplică metoda liniară de calculare a amortizării mijloacelor fixe începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în utilizare.

În baza datelor din exemplu, rezultă că au fost comise următoarele erori contabile:

  • micşorarea costului de intrare a obiectului de imobilizări corporale cu 1 938 000 lei;
  • diminuarea amortizării calculate pentru obiectul de imobilizări corporale pentru 3 luni ale anului 201X şi amortizărilor acumulate cu 9 690 lei [((1 938 000 lei : 50 ani) : 12 luni) x 3 luni]
  • majorarea cheltuielilor curente şi micşorarea rezultatului financiar (profitului sau pierderii) al perioadei de gestiune pînă la impozitare cu 1 928 310 lei (1 938 000 lei − 9 690 lei).
  1. Nu se tratează ca erori modificările politicilor şi estimărilor contabile, lipsurile şi plusurile de active şi datorii constatate la inventariere, sumele amenzilor, penalităţilor şi despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat, pierderile aferente producţiei rebutate care a fost fabricată în anii precedenţi, sumele creanţelor compromise şi datoriilor expirate decontate, abaterile costului efectiv al activelor de la cel normativ, primele calculate spre plată în perioada de gestiune curentă conform rezultatelor activităţii entităţii în anii precedenţi, pierderile aferente returnării activelor livrate în anii precedenţi, sumele reducerilor de preţ, disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi.
  2. Corectarea erorilor contabile este condiţionată de faptul dacă acestea sînt semnificative sau nesemnificative.
  3. O eroare contabilă se tratează ca semnificativă dacă ea individual sau în comun cu alte erori din aceeaşi perioadă de gestiune poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare.
  4. Entitatea apreciază de sine stătător semnificaţia erorilor luînd în considerare natura, precum şi mărimea acestora în comparaţie cu pragul de semnificaţie. Pragul de semnificaţie se stabileşte în politicile contabile ale entităţii ca un criteriu unic aplicabil pentru toate elementele situaţiilor financiare, sau ca cîteva criterii pentru grupe separate de elemente. Pragul de semnificaţie se determină în mărime absolută sau relativă cum ar fi o sumă fixă sau un procent de la mărimea elementului (grupului de elemente) din situaţiile financiare.

Exemplul 5. O entitate a stabilit în politicile sale contabile un prag de semnificaţie în mărime absolută de 16 000 lei.

În baza datelor din exemplu, erorile a căror mărime va depăşi 16 000 lei vor fi considerate semnificative.

  1. Situaţiile financiare nu se consideră conforme cu standardele naţionale de contabilitate în cazul în care conţin fie erori semnificative, fie erori nesemnificative comise în mod intenţionat pentru a obţine o anumită prezentare a poziţiei financiare, a performanţei financiare sau a fluxurilor de numerar.

Exemplul 6. O entitate a stipulat în politicile sale contabile pe anul 201X următoarele criterii de semnificaţie exprimate în procente pentru:

  • elementele de bilanţ − 2% de la valoarea totală a activelor la sfîrşitul perioadei de gestiune;
  • elementele situaţiei de profit şi pierdere − 5% de la suma veniturilor din vînzări obţinute în perioada de gestiune.

Criteriile indicate se aplică valorilor totale a activelor şi, respectiv, a veniturilor din vînzări în mărimea determinată pînă la corectarea erorii.

La întocmirea situaţiilor financiare pe anul 201X pînă la semnarea acestora, s-a depistat că entitatea nu a înregistrat venituri în sumă de 68 970 lei, rezultate dintr-un contract de prestări de servicii.Pînă la depistarea erorii, veniturile din vînzări pe anul 201X au constituit 1 356 927 lei.

În baza datelor din exemplu, entitatea clasifică eroarea depistată ca una semnificativă pentru că ea constituie 5,08% [(68 970 lei : 1 356 927 lei) x 100%] din veniturile din vînzări înregistrate pînă la corectarea erorii. Situaţiile financiare ale entităţii vor fi conforme cu standardele naţionale de contabilitate doar în cazul corectării erorii comise.

  1. Modul de corectare a erorilor depinde de perioada comiterii şi perioada depistării acestora:
  • eroarea comisă şi depistată în aceiaşi perioadă de gestiune se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea;
  • eroarea comisă în perioadă de gestiune curentă şi depistată după sfîrşitul acestei perioade, dar pînă la semnarea situaţiilor financiare, se corectează prin înregistrări de ajustare pentru ultima lună a acestei perioade;
  • eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată pînă la sfîrşitul perioadei de gestiune curente (dar după semnarea situaţiilor financiare pentru perioada în care s-a comis eroarea), se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea;
  • eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată după sfîrşitul perioadei de gestiune curente dar pînă la semnarea situaţiilor financiare, se corectează prin înregistrări de ajustare pentru ultima lună a perioadei de gestiune curente.
  1. Corectarea erorii comise şi depistate în perioada de gestiune curentă se efectuează în modul următor:
  • în cazul depistării corespondenţei conturilor contabile eronate − se anulează înregistrarea eronată prin stornare sau prin înregistrare contabilă inversă conform politicilor contabile ale entităţii, cu întocmirea concomitentă a înregistrării contabile corecte;
  • în cazul în care suma înregistrată eronat este mai mare decît suma corectă − diferenţa se anulează prin stornare sau prin înregistrare contabilă inversă conform politicilor contabile ale entităţii;
  • în cazul lipsei înregistrării contabile − se întocmeşte înregistrarea contabilă respectivă;
  • în cazul în care suma înregistrată eronat este mai mică decît suma corectă − diferenţa se reflectă prin înregistrarea contabilă suplimentară în aceeaşi corespondenţă a conturilor.
  1. Corectarea erorilor comise în perioadele de gestiune precedente se efectuează în felul următor:
    • în cazul depistării erorii care condiţionează apariţia profitului perioadelor precedente − se înregistrează ca majorare a creanţelor sau altor active, diminuare a datoriilor, amortizării sau deprecierii activelor concomitent cu majorarea corecţiilor rezultatelor perioadelor precedente;

Exemplul 8. O entitate în iunie 201X+1 a depistat că în valoarea de intrare a unui lot de mărfuri în cantitate de 1800 unităţi, care au fost procurate în decembrie 201X, nu au fost incluse costurile de transport în sumă de 11 700 lei. Acestea au fost eronat atribuite la cheltuieli curente. La 31 decembrie 201X în stoc au rămas (nu au fost vîndute) 1 200 unităţi din acest lot.

În baza datelor din exemplu, entitatea, în iunie 201X+1 înregistrează corectarea erorii comise în perioada de gestiune precedentă în suma de 7 800 lei (11 700 lei : 1 800 unităţi х 1 200 unităţi) ca majorare a stocurilor şi corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi.

  • în cazul depistării erorii care condiţionează apariţia pierderii perioadelor precedente − se înregistrează ca diminuare a corecţiilor rezultatelor perioadelor precedente concomitent cu diminuarea creanţelor sau altor active, majorarea datoriilor, amortizării sau deprecierii activelor.
  1. Corectarea erorilor comise în perioadele de gestiune precedente nu determină modificarea şi prezentarea repetată a situaţiilor financiare ale anilor precedenţi, precum şi nu cere corectarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare ale perioadei de gestiune curente. În cazul erorii semnificative, informaţiile comparative corectate prin aplicarea retroactivă se prezintă în nota explicativă la situaţiile financiare, dacă efectul aplicării retroactive este semnificativ.
  2.  

Evenimente ulterioare datei raportării

  1. Evenimentele ulterioare datei raportării includ toate evenimentele care au loc între data raportării şi data semnării situaţiilor financiare care au influenţat sau pot influenţa poziţia financiară, performanţa financiară sau fluxul de numerar al entităţii.

Exemplul 9. În conformitate cu politicile contabile ale unei societăţi cu răspundere limitată perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic, iar situaţiile financiare se semnează de către director. Situaţiile financiare pe anul 201X au fost semnate la data de 7 martie 201X+1 şi prezentate adunării generale a asociaţilor care le-a aprobat pe 20 martie 201X+1.

În baza datelor din exemplu, data raportării se consideră 31 decembrie 201X, iar data semnării situaţiilor financiare – 7 martie 201X+1.

  1. Evenimentele ulterioare datei raportării includ:
  • evenimente ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare – evenimente ce confirmă condiţiile care au existat la data raportării.
  • evenimente ulterioare care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare – evenimente care indică asupra condiţiilor apărute după data raportării.

 Evenimente ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare

  1. Entitatea trebuie să-şi ajusteze valorile recunoscute în situaţiile financiare pentru reflectarea evenimentelor ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare. Aceste evenimente confirmă faptul că la data raportării activul sau datoria deja exista, însă după această dată au apărut circumstanţe care exercită o influenţă semnificativă asupra mărimii acestora.
  2. Evenimentele ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare se contabilizează prin modificarea (corectarea) elementelor (obiectelor) contabile (activelor, capitalului, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor) sau prin înregistrarea elementelor care nu au fost anterior recunoscute. Înregistrările contabile aferente evenimentelor care conduc la ajustarea situaţiilor financiare se reflectă în ultima zi a perioadei de gestiune.
  3. Exemple de evenimente ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare sînt:
  • soluţionarea după data raportării a unui litigiu care confirmă că entitatea avea o datorie existentă la data raportării.Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaşte un nou provizion;
  • declararea insolvabilităţii unui client, survenită ulterior datei raportării, care confirmă că la data raportării exista deja o pierdere aferentă creanţei acestuia. În acest caz, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţelor comerciale la data raportării cu suma creanţei clientului declarat insolvabil prin constituirea (ajustarea) unui provizion privind creanţele compromise;

Exemplul 10. În baza documentelor contabile soldul creanţelor comerciale la 31 decembrie 201X al unei entităţi constituie 300 000 lei. În luna ianuarie 201X+1 unul din clienţii entităţii, creanţa căruia constituie 50 000 lei, a fost declarat insolvabil. Soldul provizionului privind creanţele compromise la 31 decembrie 201X constituie 38 000 lei. Situaţiile financiare au fost semnate la 10 februarie 201X+1.

În baza datelor din exemplu, entitatea la 31 decembrie 201X urmează să creeze suplimentar provizion privind creanţele compromise în sumă de 12 000 lei (50 000 lei – 38 000 lei) care se reflectă ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a provizionului privind creanţele compromise.

  • vînzarea stocurilor după data raportării, care indică faptul că valoarea realizabilă netă la sfîrşitul perioadei de gestiune a fost determinată incorect;

Exemplul 11. O entitate a înregistrat la 31 decembrie 201X diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă a mărfurilor (telefoanelor mobile) în sumă de 30 000 lei. Costul telefoanelor mobile la 31 decembrie 201X era de 800 000 lei, iar valoarea realizabilă netă – 770 000 lei. La 5 februarie 201X+1 telefoanele mobile au fost vîndute la valoarea de 750 000 lei. Situaţiile financiare au fost semnate la 5 martie 201X+1.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

la 31 decembrie 201X:

  • diferenţa dintre costul şi valoarea realizabilă netă a telefoanelor mobile în sumă de 50 000 lei [30 000 lei (800 000 lei – 770 000 lei) + 20 000 lei (770 000 lei – 750 000 lei)] – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;

la 5 februarie 210X+1:

  • valoarea de vînzare a telefoanelor mobile în sumă de 750 000 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
  • valoarea contabilă a telefoanelor mobile vîndute în sumă de 750 000 lei – ca majorare a costului vînzărilor şi diminuare a stocurilor.
  • depistarea după data raportării a unor fraude sau erori semnificative care arată că situaţiile financiare sînt incorecte.

Evenimente ulterioare care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare

  1. Entitatea nu trebuie să ajusteze situaţiile financiare pentru reflectarea evenimentelor ulterioare datei raportării care indică condiţiile apărute în perioada de gestiune următoare şi nu sînt legate de situaţia activelor şi datoriilor la data raportării.Informaţiile privind evenimentele ulterioare semnificative se prezintă în note la situaţiile financiare.
  2. Exemple de evenimente ulterioare care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare sînt:
  • adoptarea unei decizii de reorganizare sau restructurare a entităţii;

Exemplul 12. În luna februarie 201X, pînă la semnarea situaţiilor financiare, pe anul 201X-1 Consiliul director al unei entităţi a luat decizia de a absorbi o altă entitate care îi prestează servicii de reparaţie a mijloacelor de transport.

În baza datelor din exemplu, entitatea va reflecta informaţia privind absorbţia entităţii care îi prestează servicii de reparaţie a mijloacelor de transport în note la situaţiile financiare pentru anul 201X-1.

  • anunţarea unui plan de întrerupere a unei activităţi;

Exemplul 13. În luna februarie 201X Consiliul director al unei entităţi a luat decizia să lichideze o subdiviziune a acesteia. Situaţiile financiare pe anul 201X-1 au fost semnate la 10 martie 201X.

În baza datelor din exemplu, entitatea nu va ajusta situaţiile financiare pe anul 201X-1, însă în note la acestea va menţiona decizia privind lichidarea subdiviziunii respective.

  • tranzacţii de proporţii cu imobilizări corporale şi alte active;
  • acţiuni ale organelor de stat (de exemplu, naţionalizarea, exproprierea unor active cu valoare semnificativă), distrugerea unei părţi semnificative a activelor entităţi în urma altor evenimentelor excepţionale (de exemplu, accidente, incendii, calamităţi naturale);
  • tranzacţii de proporţii cu titluri de valoare emise de entitate;
  • modificări semnificative a cursului de schimb valutar sau a preţurilor activelor;

Exemplul 14. Soldul datoriilor unei entităţi faţă de furnizorii străini la 31 decembrie 201X constituie 150 000 euro. Cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei la această dată constituie 15,2645 lei/euro. În luna martie 201X+1, pînă la semnarea situaţiilor financiare, cursul oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei a crescut pînă la 17,4768 lei/euro.

În baza datelor din exemplu, entitatea nu va ajusta situaţiile financiare pe anul 201X. În note la situaţiile financiare pentru anul 201X, trebuie dezvăluite informaţiile privind modificarea semnificativă a cursului de schimb valutar şi efectul asupra situaţiei financiare a entităţii sub formă de diferenţe nefavorabile de curs valutar în sumă de 331 845 lei [(17,4768 lei/euro – 15,2645 lei/euro) x 150 000 euro].

  • asumarea unor angajamente sau datorii contingente, de exemplu, prin emiterea de garanţii semnificative;
  • începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimente ulterioare perioadei de gestiune etc.

Continuitatea activităţii

  1. Situaţiile financiare nu se întocmesc în baza principiului continuităţii activităţii dacă după data raportării conducerea decide să lichideze entitatea, este nevoită să-şi întrerupă sau să-şi diminueze semnificativ activitatea şi nu are altă alternativă decît să procedeze astfel (de exemplu, ca evenimente care pot fi premize sau dovezi pentru neaplicarea principiului continuităţii activităţii servesc pierderile semnificative, problemele constante cu lichidităţile, reducerea volumului vînzărilor, insuficienţa capitalului, prognozele negative în privinţa fluxurilor de numerar, iniţierea procedurii de insolvabilitate).
  2. Dacă principiul continuităţii activităţii nu mai este adecvat, entitatea va întocmi situaţiile financiare în baza altor principii şi metode şi nu va recurge la ajustarea elementelor recunoscute în situaţiile financiare conform metodelor acceptate iniţial. Astfel, dacă entitatea planifică să-şi înceteze activitatea în următoarele 12 luni de la data raportării aceasta trebuie:
  • să transfere toate activele imobilizate în cele circulante şi datoriile pe termen lung în cele curente;
  • să evalueze toate activele la valoarea de piaţă;
  • să recunoască datorii contingente în legătură cu rezilierea contractelor şi posibilele sancţiuni care îi pot fi aplicate de către persoanele terţe etc.

Exemplul 15. Costul de intrare a unui utilaj constituie 1 500 000 lei, iar suma amortizării la 31 decembrie 201X – 850 000 lei. Valoarea de piaţă a utilajului la această dată este egală cu 500 000 lei.

În baza datelor din exemplu, în cazul funcţionării normale a entităţii, utilajul va fi reflectat în situaţiile financiare pe anul 201X la valoarea contabilă egală cu 650 000 lei (1 500 000 lei – 850 000 lei), iar în cazul lichidării entităţii – la valoarea de piaţă în mărime de 500 000 lei.

 Prezentarea informaţiilor

  1. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii privind:

1) politicile contabile:

a) natura şi motivele modificărilor politicilor contabile pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informaţii mai credibile şi relevante;

b) efectul modificărilor politicilor contabile asupra rezultatelor activităţii entităţii;

2) modificările estimărilor contabile:

a) natura şi suma modificării unei estimări contabile ce afectează perioada de gestiune curentă sau care se aşteaptă să aibă un efect în perioadele de gestiune viitoare;

b) faptul privind imposibilitatea determinării sumei efectului din modificarea unei sau altei estimări contabile asupra perioadelor de gestiune viitoare;

3) erorile contabile:

a) natura erorilor semnificative aferente oricărei perioade precedente şi valoarea corectării respective;

b) informaţiile comparative retratate retroactiv în urma corectării erorilor semnificative aferente oricărei perioade precedente;

c) faptul privind imposibilitatea aplicării retroactive a informaţiilor comparative;

4) data semnării situaţiilor financiare şi persoanele abilitate să le semneze.

Prevederi tranzitorii

  1. Prezentul standard se aplică începînd cu data intrării în vigoare.

Data intrării în vigoare

  1. Prezentul standard intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...