Nemţii de la Draexlmaier renunţă la o investiţie de 15 milioane de euro în Republica Moldova

Nemţii de la Draexlmaier renunţă la o investiţie de 15 milioane de euro în Republica Moldova

Decizia grupului german Draexlmaier de a mai construi o fabrică la Bălţi se datorează, în mare parte, hărţuielei la care este supus investitorul de către Serviciul Fiscal. Şeful Fiscului, Nicolae Vicol, neagă acuzaţiile.

În ultimii trei-patru ani Republica Moldova nu s-a bucurat de atenţia unor investitori importanţi. Printre excepţii a fost intrarea pe piaţă a concernului german Draexlmaier, unul dintre cei mai mari producători din lume de componente şi echipamente electrice pentru automobile.

Draexlmaier a deschis până în anul 2011 două fabrici în Zona Economică Liberă Bălţi (ZEL Bălţi), la care lucrează în prezent 2.600 de angajaţi, şi urma ca în acest an să mai inaugureze încă una, cea mai mare, unde trebuiau să fie angajate circa 2.000 de persoane.

AU RENUNŢAT LA MOLDOVA ÎN FAVOAREA ROMÂNIEI

Finalizarea construcţiei era preconizată pentru luna noiembrie a acestui an, iar procesul de producţie urma să fie lansat în luna februarie 2013. În cadrul unei vizite a premierului Vlad Filat la Bălţi, la 1 august 2012, s-a anunţat chiar că până în anul 2014 compania va crea circa 11.000 de locuri de muncă.

Zilele trecute însă Draexlmaier a renunţat la construcţia celei de-a treia uzine în favoarea României, decizie ce pune în pericol eforturile autorităţilor de la Chişinău de a atrage noi investiţii în sectorul industrial şi de a scoate economia din criză.

Deocamdată administraţia companiei refuză să comenteze situaţia creată, dar corespondenţa pe care o are cu autorităţile moldovene arată că plângerile lor au ajuns la cancelarul Angela Merkel şi la deputaţii germani.

AMENZI DE 25 DE MILIOANE DE LEI

Motivul de bază care a provocat nemulţumirea businessmenilor sunt controalele efectuate de către Serviciul Fiscal pe parcursul ultimelor nouă luni. Cel mai recent a fost iniţiat chiar săptămâna aceasta, iar la începutul lunii noiembrie Fiscul a pus şi sechestru pe conturile companiei.

Din decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), din 17 septembrie, rezultă că de când activează în Republica Moldova Draexlmaier a comis mai multe încălcări „destul de grave" ale legislaţiei, pentru care ar urma să achite la buget plăţi şi amenzi de circa 25 de milioane de lei.

De exemplu, firma a asigurat în perioada 2009-2012 lucrătorii cu hrană, iar acest serviciu a fost trecut în registre ca ajutor material, care nu se impozitează. În decizia sa, compania s-a bazat pe un răspuns oferit în luna mai 2009 de oficiul fiscal din Bălţi, în care se preciza că din ajutorul material „în expresie bănească sau naturală", acordat de către angajator salariaţilor, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale şi medicale.

După trei ani, Fiscul îşi revizuieşte propria interpretare a prevederilor legale şi susţine că hrana nu poate fi calificată ca ajutor material şi trebuie trecută la categoria „alte plăţi", pentru care se achită contribuţii de asigurări sociale şi medicale.
Pentru această încălcare, Fiscul a obligat firma să plătească 5,2 milioane de lei, sub formă de plăţi şi amenzi.

FISCUL DĂ VINA PE LEGISLAŢIA PROASTĂ ŞI PE FIRMA DE AUDIT

Nicolae Vicol, directorul IFPS, neagă faptul că Fiscul ar hărţui compania germană. „Vinovat de situaţia creată este firma de audit, care a oferit servicii de consultanţă companiei Draexlmaier şi care a interpretat eronat unele prevederi ale legislaţiei. Acum discutăm cu ambele părţi, ca problema să fie rezolvată", a precizat Vicol.

Şeful Fiscului recunoaşte că în multe cazuri legislaţia este imperfectă şi oferă loc de interpretări. „Dacă cineva nu este de acord cu deciziile noastre, se poate adresa în instanţă pentru a le contesta, ceea ce a şi făcut Draexlmaier, dar cu întârziere", a adăugat Nicolae Vicol. „De fapt, şi noi am încălcat legislaţia prin faptul că am acceptat să reducem suma pretenţiilor de la 25 la doar şase milioane de lei", a mai adăugat şeful de la Fisc.

Vicepremierul Valeriu Lazăr se arată contrariat de situaţia creată. „Sper că oamenii de afaceri germani nu au renunţat la investiţia preconizată. Dar ceea ce se întâmplă nu este un lucru normal. Nu cred că germanii au încălcat legea în mod intenţionat, mai ales ştiind cât de pedanţi sunt ei în asemenea probleme", a precizat vicepremierul.

Ion Tornea, expert la IDIS Viitorul, susţine că dacă s-a ajuns ca şi companii mari, ca Draexlmaier, să fie tratate în acest mod de către inspectorii fiscali, atunci situaţia este gravă. „Sunt o mulţime de cazuri de acest fel. În acest an însă numărul lor s-a majorat brusc. Se atestă o creştere a presiunii administrative asupra mediului de afaceri. Dar cel mai grav este că în loc să se lupte cu economia tenebră, Fiscul penalizează companiile ce activează în mod legal", a precizat expertul.

Salarii anuale de 160 de milioane de lei

Deşi valoarea investiţiilor efectuate până în prezent de Draexlmaier în ZEL Bălţi nu pare una semnificativă, raportat la totalul pe ţară, efectul acestora este unul major pentru oraşul Bălţi şi raioanele învecinate.

Astfel, pe lângă cei 2.600 de angajaţi la uzină, în sectoarele auxiliare au fost create suplimentar încă peste 5.000 de locuri de muncă.

Anul trecut doar valoarea salariilor achitate de companie s-a urcat la 160 de milioane de lei, la care se adaugă 38 de milioane de lei contribuţii la buget şi 14 milioane de lei cheltuieli pentru serviciile de transport, explică Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălţi.