La data de 31 decembrie 2016, nivelul restanțelor la plata obligațiilor contribuabililor față de bugetul public național, administrate de organele fiscale, comparativ cu anii precedenți, a înregistrat o descreștere, însumând 1826,0 mil. lei.
Informaţia a fost prezentată în cadrul şedinţei Curţii de Conturi din 26 mai, unde a fost prezentat Raportul auditului privind relevanța instrumentelor de gestiune silită a obligației fiscale/vamale pentru anii 2014-2016.
Auditul a fost efectuat cu scopul garantării conformităţii şi eficacităţii procesului de executare silită a obligației fiscale şi vamale, taxelor și altor plăți în BPN efectuate în cadrul sistemului de management financiar și control organizat de autoritățile cu atribuții de executare silită.
În Raportul de audit a fost inclusă și analizată informația prezentată de la 36 de inspectorate fiscale teritoriale, 3 birouri vamale, precum și de la 175 executori judecătorești.
Auditul denotă faptul că aplicarea de către Serviciul Fiscal ale celor 4 măsuri de executare silită, prevăzute legal, se rezumă, în cea mai mare parte, la încasările de pe conturile bancare ale contribuabilior restanțieri, care, în anii 2014-2016, au însumat 1826,0 mil. lei, ceea ce constiutie 79% din totalul sumelor încasate silit.
În viziunea Serviciului Fiscal de Stat, auditul a fost organizat calitativ şi abordate, într-adevăr, problemele şi momentele sensibile care se întâlnesc în activitatea de încasare forţată şi recuperare a restanţelor, a declarat şeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Puşcuţa.
Auditul a mai constatat lipsa de preocupare a organelor fiscale teritoriale în comercializarea bunurilor sechestrate, fiind desfăşurate doar 338 de licitaţii din 2138 planificate, ceea ce constituie 4% din numărul total planificat.
Totodată, nu sunt suficient monitorizate termenele de comercializare a bunurilor sechestrate.
Auditul a mai semnalat diminuarea semnificativă a controlului SFS asupra activității executorilor judecătorești privind realizarea documentelor executorii în beneficiul statului, ceea ce a condiţionat neîncasarea în termen a restanţelor faţă de buget.
În anul 2016, la bugetul public naţional, au fost acumulate venituri administrate de Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 27,6 mld. lei, ceea ce, în raport cu anul 2015, este în creştere cu 2,7 mld. sau cu 11%. A fost înregistrată o dinamică pozitivă şi foarte importantă pentru bugetul naţional, în ceea ce priveşte ponderea acumulărilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în bugetul public naţional, care, fără transferuri, s-a majorat de la 68,2% la 69,7%.
La situaţia din 31 decembrie 2016, sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat a înregistrat restanţe la bugetul public naţional în sumă totală, cu penalităţi şi amenzi, de 1,826 mld. lei. Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2015, restanţa s-a diminuat. Concluziile Curţii le considerăm bine-venite, iar recomandările, sigur, le vom implementa, a adăugat şeful SFS.
În recomandări vom veni cu propuneri ce ţin şi de modificarea legislaţiei la capitolul achitarea datoriilor și restanţelor faţă de buget, a precizat Preşedintele Curţii de Conturi, Veaceslav Untilă.
În acelaşi timp, obligațiile vamale restante față de bugetul de stat, administrate și raportate de Serviciul Vamal la 31.12.2016, au însumat 319,5 mil. lei, fiind înregistrate de 653 de plătitori vamali restanțieri. Auditul a menționat că suma totală a restanței este în creștere cu 12,3 mil. lei, comparativ cu perioada similară a anului 2015, iar obligațiile vamale restante în anul 2015 s-au diminuat, față de 2014, cu 28,9 mil. lei, sau cu 8,6%.
Auditul a sesizat că măsurile aplicate de Serviciul Vamal nu asigură în totalitate raportarea veridică a volumului restanţelor administrate, care nu includ penalităţile aferente plăţilor de bază restante. Situaţia este generată de necalcularea obligaţiilor vamale restante în Sistemul Informaţional Automatizat al Serviciului Vamal, iar în aceste circumstanţe sunt riscuri de neîncasare în deplină măsură a obligaţiilor vamale restante.
Totodată, conform Raportului, aparatul central al Serviciului Vamal nu a monitorizat şi nu a coordonat procesul de organizare a activității de executare silită de către birourile vamale, nefiind asigurată nici raportarea acţiunilor de executare silită de către acestea.
Suntem la o etapă nouă, însăşi domeniul care ne-a fost atribuit de legiuitor în anul 2013, este un domeniu relativ nou pentru organele vamale. Afirmaţia precum că aparatul central nu a coordonat procesul de organizare al încasării executărilor silite de către organele vamale subordonate şi conclucrarea slabă cu executorii judecătoreşti nu cred că este potrivită, fiindcă, odată cu modificările legislative operate în Codul Vamal, Serviciul Vamal şi organele vamale, individual, asigură încasarea silită a obligaţiei vamale şi nu este necesară implicarea executorilor judecătoreşti, a specificat Şeful direcţiei încasare silită şi control juridic al Serviciului Vamal, Adrian Morărescu.
Entităţile au la dispoziţie 6 luni pentru implementarea recomandărilor formulate de Curtea de Conturi.