Stimați cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care au fost date răspunsuri la următoarele întrebări:
Care sunt criteriile de calificare a domiciliului contribuabilului în cazul înstrăinării bunului imobil?
Conform art.20 lit.y³) din Codul fiscal, venitul obținut de persoana fizică rezident a Republicii Moldova de la înstrăinarea locuinței de bază, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din Codul fiscal, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin 3 ani; b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării, inclusiv în cazul în care domiciliul/reședința a fost anulat/anulată cu cel mult 90 de zile înainte de data înstrăinării.
În conformitate cu prevederile pct. 92 Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18.02.2013 persoanele nu pot avea concomitent decît un singur domiciliu și/sau o singură reședință temporară. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința temporară în oricare din acestea.
Potrivit pct. 93 sbpct.1) din Regulamentul nominalizat, autoritățile competente pentru prestarea serviciilor publice de înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară și radiere din evidență pentru cetățenii Republicii Moldova, sunt subdiviziunile Agenției Servicii Publice.
Concomitent, potrivit pct. 97 din Regulamentul menționat, se consideră valabilă ultima informație privind înregistrarea la domiciliu și/sau reședința temporară actualizată în Registrul de stat a populației.
Totodată, conform prevederilor pct. 98 din Regulamentul nominalizat, dovada înregistrării la domiciliu și/sau la reședința temporară a persoanei se face prin:
1) informațiile respective din profilul persoanei din Registrul de stat al populației;
2) extrasul din Registrul de stat al populației, generat în mod electronic prin intermediul platformei de dezvoltare a serviciilor electronice (PDSE) sau eliberat de autoritățile competente. La solicitare, extrasul poate fi eliberat și pe suport de hârtie.
Informațiile din toate actele de identitate de uz intern eliberate până la data punerii în circulație a cărții de identitate pot face dovada înregistrării titularului la adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară cu condiția că acestea corespund cu cele din Registrul de stat al populației. În caz contrar, actul de identitate de uz intern se consideră nevalabil.
În cazul în care datele din actele de identitate privind înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară nu corespund celor incluse în Registrul de stat al populației, se consideră autentice cele din Registrul de stat al populației.
Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil?
Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.
Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.
Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.
Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor. Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.40 din 6 februarie 2018.
Prin urmare, suma creșterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea de 50% conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
Potrivit art. 20 lit. y³) din Codul fiscal, veniturile obținute de persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii Moldova și apatrizi) de la înstrăinarea locuinței de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.
Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin 3 ani; b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării, inclusiv în cazul în care domiciliul/reședința a fost anulat/anulată cu cel mult 90 de zile înainte de data înstrăinării.
Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donație între rude de gradul I, precum și între soți.
Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donație între rude de gradul I, precum și între soți, persoanele fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicând cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal, prin prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit nu mai târziu de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu achitarea impozitului în același termen.
Ordinul SFS nr. 447 din 11.09.2026
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.