Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii, a aprobat proiectul de lege privind instituirea măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară.

Conform Monitorului Oficial din 2 aprilie 2020, prin Hotărîrea nr. 213 din 01.04.2020 a fost aprobat proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Principalele modificări cu referință la ajustările aferente Codului fiscal sunt următoarele:

• Modificarea aferentă art.5 pct.38 în coroborare cu art.133 alin.(2) pct.34), are drept scop împuternicirea Serviciului Fiscal de Stat cu dreptul de a efectua campanii promoționale în vederea îmbunătățirii procesului de administrare fiscală, majorării încasărilor la bugetul public național și majorării nivelului de transparență al activității economice. Prin urmare, în vederea desfășurării conforme a companiilor promoționale de către Serviciul Fiscal de Stat se impune ajustarea prevederilor Codului fiscal în vederea împuternicirii acestuia cu atribuții ce vizează organizarea și desfășurarea acestora (intrarea în vigoare: la data publicării);

• Abrogarea art.20 lit.u¹) (intrarea în vigoare: 01.01.2021);
  Actualmente tratamentul fiscal aplicat veniturilor sub forma de dobânzi sau dividende obținut din investițiile efectuate în instrumentele financiare este diferit. De exemplu, dividendele obținute din acțiunile deținute în capitalul social sunt supuse impozitării la sursa de plată (cota impozitului pe venit fiind 6%), pe când dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat și depozitelor bancare constituie surse de venituri neimpozabile.

Astfel, condițiile diferite create pentru instrumentele financiare subminează piața de capital. În acest sens prin măsura de politică fiscală de anulare a scutirii de impozitul pe venitul obținut din investițiile efectuate în valorile mobiliare de stat se urmărește uniformizarea tratamentului fiscal pentru diferite instrumente financiare.

• Modificarea art.79³ alin.(2) urmărește simplificarea procesului de confirmare a rezidenței de către persoana juridică nerezidentă prin prezentarea copiei certificatului de rezidență sau documentului ce atestă înregistrarea acesteia în țara sa de rezidență, sau extrasul de pe pagina web a autorității din statul de rezidență ce atestă rezidența fiscală ori înregistrarea persoanei juridice (intrarea în vigoare: la data publicării);

• Modificările art.93  și 96 lit. b) vizează reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA. (intrarea în vigoare: 01.05.2020).
  Pentru a asigura susținerea companiilor din sectorului HORECA, concomitent cu neadmiterea creșterii sumelor TVA pe debit, se propune diminuarea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA. Impact bugetar anul 2020 - 20 mil. lei

• Modificarea prevăzută la art.95 alin.(2) lit.g) din Codul fiscal și pct.34 din Legea nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative, cuprinde norme ce vizează introducerea unor reglementări de concretizare a regimului fiscal aplicat asupra livrărilor proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, a proprietății gajate sau ipotecate. Conform conceptului stabilit prin prisma Legii nr.171/2019 ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, taxarea inversă se aplică doar asupra livrărilor proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012, efectuate către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător (intrarea în vigoare: la data publicării).

Astfel, se impune necesitatea concretizării că, taxarea inversă nu se aplică pentru livrările proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, proprietății gajate sau ipotecate persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător;introducerea art.101⁵ și abrogarea art.104 litera c) are drept scop reglementarea mecanismului de restituire a sumelor TVA aferente procurărilor de mărfuri și/sau servicii destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice, oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, prin limitarea sumei posibile restituirii la suma TVA calculată din 2 salarii medii pe economie (intrarea în vigoare: 1 iulie 2020).

• Prevederile ce vizează aplicarea scutirilor de TVA, accize, taxa vamală și taxa pentru procedurile vamale pentru mărfurile consumabile importate de echipele/modulele internaționale de intervenție, care participă la exercițiile internaționale de management ale consecințelor situațiilor excepționale, desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova, are drept scop implementarea acordurilor bilaterale încheiate între Republica Moldova şi alte state (intrarea în vigoare: la data publicării).

Astfel, proiectul de lege stabilește scutirea de taxe şi plăţi legate de intrarea/ieşirea din Republica Moldova a echipelor/modulelor internaționale, din cadrul Mecanismului protecției civile a Uniunii Europene sau a altor state, pentru participare la exercițiile internaţionale de management al situațiilor excepționale sau intervenţii la lichidarea consecințelor situațiilor excepționale majore.

• Completarea art.103 alin.(1) pct.20) are drept scop promovarea activității editoriale în Republica Moldova, în contextul în care o componentă importantă a costului de producție a cărții o reprezintă suma drepturilor de autor, inclusiv suma TVA. Drepturile de autor pot fi acordate editurii atât de către nerezidenți, cât și de către rezidenți, acestea reprezentând venitul impozabil din care sunt calculate și achitate royalty(intrarea în vigoare: la data publicării).

Astfel, în vederea dezvoltării segmentului editorial autohton se propune acordarea scutirii de TVA fără drept de deducere la livrarea serviciilor referitoare la obiectele dreptului de autor și ale drepturilor conexe utilizate la producția de carte. Or, în cazul importului de cărți, importatorul nu suportă suma  TVA aferentă drepturilor de import, ceea ce dezavantajează producătorul autohton;

• Ajustarea art.124 alin.(11¹) are drept scop asigurarea uniformizării terminologiei utilizate ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative, în partea în care începînd cu 1 ianuarie 2020, baza de calcul a drepturilor de import aferente mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează pornind de la valoarea intrinsecă a acestora.

Prin urmare, modificarea propusă este una tehnică, și va asigura aplicarea tratamentului tarifar favorabil în materie de acciz asupra mărfurile importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale a căror valoarea intrinsecă nu depășește 100 euro, aplicînd astfel principiile de acordare a scutirii de accize, similare celor aplicate actualmente în partea ce ține de TVA (intrarea în vigoare: la data publicării);

• În partea ce ține de modificările ce  vizează „taxa pentru extragerea mineralelor” (intrarea în vigoare: 01.01.2021).  În vederea respectării principiilor echității fiscale şi certitudinii impunerii, statuate de Codul fiscal, prin asigurarea condițiilor echitabile pentru toți agenții economici care activează în domeniul extragerii mineralelor utile, pornind de la faptul că în prezent baza impozabilă la taxa pentru extragerea mineralelor utile este costul mineralelor utile extrase, a căror valoare este direct proporțională cu cheltuielile ce le suportă agentul economic în procesul de extracție a mineralelor utile se propune ca baza impozabilă să constituie volumul mineralelor utile extrase, iar cota taxei să constituie una fixă, pentru o unitate a mineralului util extras.

Pentru stabilirea mărimii cotelor în mărime fixă pentru extragerea mineralelor utile a fost efectuată o analiză a informațiilor reflectate în dările de seamă prezentate de către contribuabili pentru anii 2017-2019.
Sub aspect de încasări aferente taxei pentru extragerea mineralelor utile, menționăm că în perioada anului 2017 acestea au constituit 11,45 mil. lei, în anul 2018 – 15,05 mil. lei, iar în anul 2019 -17,7 mil. lei. În scopul majorării încasărilor la buget, cota taxei pentru extragerea mineralelor utile se propune de fi stabilită – valoarea medie pe unitate de mineralul util extras în mărime dublă. Urmare a modificărilor propuse, la buget se preconizează a fi încasate suplimentar circa 15 mil. lei.

De asemenea, avînd în vedere că pe parcursul anilor 2017-2019 la taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice, taxa pentru efectuarea explorărilor geologice și taxa pentru lemnul eliberat pe picior, sumele încasate sunt nesemnificative (în total sumele acumulate în anul 2019 a constituit 415 mii lei), se propune abrogarea acestora.
Concomitent, în scopul folosirii raționale şi complexe a subsolului, protecţiei acestuia, precum şi asigurării securităţii lucrărilor la folosirea subsolului, se propune unificarea: taxei pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile şi taxei pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile într-o taxă unică – taxa pentru folosirea subsolului.

Astfel, implicînd costuri mici, vor fi asigurate toate condiţiile necesare pentru folosirea raţională a spaţiilor subterane, precum şi construirea şi exploatarea construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile.