Pentru a avea un buget personal excedentar sau echilibrat care ne permite atingerea obiectivelor financiare, trebuie să parcurgem trei etape:
- să ținem evidența veniturilor și cheltuielilor personale;
- să ne maximizăm veniturile și să optimizăm cheltuielile;
- să planificăm atingerea obiectivelor noastre financiare.
Tipurile de venituri
Pentru a ne putea gestiona veniturile, este util să ținem cont de faptul că veniturile pot fi stabile, temporare și ocazionale. De asemenea, veniturile pot fi active și pasive.
Veniturile stabile includ salariul, pensia, bursa, dobânda de la un depozit bancar, plata primită pentru un apartament dat în chirie și alte venituri primite în mod regulat. Veniturile temporare includ veniturile obținute din activități temporare (participarea la un proiect, munca sezonieră etc). Veniturile ocazionale includ veniturile care nu pot fi prevăzute, cum ar fi un premiu, un cadou, un câștig la loterie, o moștenire etc. Din punctul de vedere al planificării financiare, este relevant că, atunci când ne planificăm bugetul, putem să ne bazăm pe veniturile stabile și cele temporare (dacă știm durata lor), dar nu putem conta pe venituri ocazionale.
Venitul activ este câștigul pe care îl primim în urma activității pe care o desfășurăm în mod constant, zi de zi (exemplu: salariul). Dacă întrerupem această activitate, dispare și venitul. Venitul pasiv reprezintă un venit care nu depinde de faptul dacă desfășurăm vreo activitate și care, de obicei, rezultă din acțiunile pe care le-am întreprins în trecut (exemplu: dobânda la un depozit bancar, dividende, chiria etc.). Din punctul de vedere al planificării financiare, este relevant că veniturile active sunt limitate de capacitatea noastră de muncă, de aceea scopul nostru este să avem și surse de venituri pasive. În același timp, pentru a acumula capital care să genereze venituri pasive, trebuie să economisim și să investim în mod sistematic.
Cum ne creștem veniturile
Dacă vorbim de veniturile active, principalul factor de care depinde mărimea acestora este nivelul de calificare al persoanei, adică studiile și abilitățile. De exemplu, dacă învățăm o limbă străină sau un limbaj de programare, putem realiza sarcini mai sofisticate și să avem un salariu mai mare. Totodată, instruirea ne costă bani și timp, de aceea este judicios să investim în acele abilități care sunt realmente întrebate pe piața muncii, evitând diverse cursuri dubioase de „dezvoltare personală”.
De asemenea, un alt factor este gradul de mobilitate a lucrătorului, adică ușurința cu care el sau ea este gata să-și schimbe locul de muncă. Puterea de negociere este și ea un factor de care depind veniturile.
Cum ne optimizăm cheltuielile
Atunci când optimizăm cheltuielile, reducem, mai întâi, cheltuielile opționale și apoi trecem la raționalizarea cheltuielilor obligatorii.
Primele „candidate” la reducere sunt cheltuielile cauzate de vicii (de exemplu, fumatul), care nu doar ne costă bani, ci și ne reduc veniturile viitoare din cauza că înrăutățesc sănătatea și scad capacitatea de muncă. Unele cheltuieli din categoria „recreere și cultură” sau „îmbrăcăminte și încălțăminte” sunt opționale și pot fi reduse, însă nu trebuie să exagerăm, pentru că acestea sunt necesare pentru socializare și integrare în comunitate.
Cheltuielile pentru alimentație sunt greu de optimizat, deși există anumite trucuri care ne pot ajuta, cum ar fi să mergem la magazin cu lista de cumpărături pregătită, ca să ne abținem de la cumpărături inutile, să facem cumpărături comune împreună cu vecinii, rudele la prețuri angro. Cu scopul de a reduce cheltuielile pentru servicii comunal-locative, merită să discutăm cu vecinii de bloc și să participăm la programele de creștere a eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, care pot face o diferență semnificativă în ceea ce privește cheltuielile de energie.