Potrivit Programului de conformare voluntară pentru anul 2019, Serviciul Fiscal de Stat operează cu șapte categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală.
Acestea se clasifică în:
• riscuri generale
• riscuri specifice
• riscuri aferente TVA
• riscuri aferente persoanelor fizice cetăţeni
• riscurile de conformare fiscală aferente agenților economici contribuabili mari
• riscuri aferente persoanelor fizice cetăţeni cu venituri mari
• riscuri aferente agenților economici beneficiari ai restituirii TVA.
Potrivit documentului, riscurile generale sunt cele identificate în activitatea tuturor categoriilor de contribuabili ce desfășoară activitatea de întreprinzător în partea ce ține de aspectele generale de organizare a activității, de periodicitatea activității de control a SFS față de contribuabil, de aspectele generale ce caracterizează activitatea unui contribuabil.
Riscurile specific sunt riscurile ce țin de activitatea de întreprinzător propriu-zisă a contribuabilului și vizează identificarea probabilității și mărimii evitării achitării a tuturor impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii către bugetul public național.
Totodată, riscurile aferente TVA sunt cele ce țin de activitatea desfășurată de către subiecții impunerii cu taxa respective sau contribuabilii care întrunesc criteriile necesare de înregistrare în calitate de subiect al impunerii cu TVA, precum și contribuabilii care înregistrează relații economice cu subiecții impunerii.
Riscurile aferente persoanelor fizice cetățeni țin de activitatea desfășurată de aceste persoane; riscurile aferente persoane fizice cetățeni cu venituri mari sunt riscurile ce țin de activitatea persoanelor respective. Există și riscurile aferente agenților economici contribuabili mari sunt cele ce se referă la activitatea acestora.
În același timp, riscurile aferente agenților economici beneficiari ai restituirii TVA stabilesc riscurile aferente contribuabililor vizați.
SFS analizează sistematic informația disponibilă cu referire la activitatea agenților economici și evaluează nivelul de risc al acestora. Ulterior identificării riscurilor, urmează etapa de evaluare, care are scopul final de stabilire a ierarhiei riscurilor, prioritizarea acestora în funcţie de toleranţa la risc.
Astfel, conform nivelului de prioritizare, avem riscuri cu prioritate:
scăzută și medie, care se referă la durata desfăşurării activităţii de întreprinzător, divergenţe la capitolul genului principal de activitate în diferite dări de seamă, anularea frecventă a facturilor fiscale înregistrate în Registru, divergenţe în informaţiile privind TVA aferentă bugetului incluse în Declaraţiile privind TVA corectate etc.
Nivelul scăzut și mediu prevede că riscul va avea un efect neînsemnat, sumele obligațiilor fiscale posibil a fi diminuate de către contribuabil nu influențează semnificativ nivelul de executare a bugetului și riscul se poate materializa în calculări suplimentare la buget, dar care au o influență medie asupra nivelului de executare a bugetului.
Prioritatea ridicată, cu înregistrarea pe adresa juridică a contribuabilului a mai multor entități, schimbarea componenței fondatorilor și a conducătorului, prezentarea neregulată a dărilor de seamă fiscale, prezentarea frecventă a dărilor de seamă fiscale corectate pe parcursul anului de gestiune, comercializarea mărfurilor cu ridicata fără a dispune de depozite, înregistrarea unui număr mare de conturi bancare deschise în mai multe instituții financiare, în special valutare, înregistrarea timp de doi ani a pierderilor, neachitarea impozitelor și taxelor, neprezentarea dărilor de seamă etc.
În acest caz, riscul semnifică un nivel înalt al neconformării fiscale, care se poate genera în obligații fiscale diminuate/tăinuite semnificative.
În cadrul Programului de conformare, în funcție de riscurile stabilite se vor opta pentru aplicarea a două tipuri de tratament posibile:
– prin conformare voluntară
– prin conformare forțată.