Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a solicitat autorităților statului clarificări cu privire la aplicarea art. 78 (prim) din Codul muncii, după ce numeroși salariați s-au confruntat cu situații de incertitudine în legătură cu suspendarea procesului educațional cu prezență fizică cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile din ianuarie 2026.
Ca urmare a demersului CNSM, adresate Comisiei parlamentare pentru protecție socială sănătate și familie și Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), ministerul de resort a oferit, la 18 februarie 2026, explicații cu privire la aplicarea prevederilor legale.
La 27 ianuarie 2026, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău a suspendat procesul educațional cu prezență fizică din cauza poleiului și ghețușului, invocând siguranța elevilor și a cadrelor didactice. Imediat, mii de părinți-salariați s-au trezit în fața unei dileme: au sau nu dreptul la zile libere plătite pentru a-și supraveghea copiii? Pot fi refuzați de angajator? Cine acoperă indemnizația?
CNSM a preluat aceste semnale de la membrii sindicatelor afiliate și a acționat imediat, sesizând Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie, care a transmis mai departe demersul către MMPS pentru un punct de vedere oficial.
MMPS a răspuns celor patru întrebări formulate de CNSM. Redăm mai jos esența acestor clarificări, pe care orice salariat trebuie să le cunoască:
1. Ce situații concrete se încadrează în noțiunea de „situații excepționale”, care justifică suspendarea procesului educațional în regim cu prezență fizică?
Prin noțiunea de „situații excepționale” utilizată în art. 78 (prim) alin. (1) Codul muncii, înțelegem împrejurările extraordinare care impun intervenția autorităților publice pentru protejarea vieții și sănătății populației și care fac imposibilă sau periculoasă desfășurarea procesului educațional cu prezență fizică în instituțiile de învățământ. Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la clasificarea situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2010, noțiunea de situație excepțională are următoarea definiție: Situația excepțională reprezintă situația pe un anumit teritoriu, ca rezultat al unei avarii, fenomen natural periculos, catastrofe, calamități naturale sau de alt caracter, care pot provoca sau au provocat victime umane, prejudiciu sănătății oamenilor sau mediului ambiant, pierderi materiale considerabile și au afectat condițiile activității vitale a oamenilor.
Situație excepțională cu caracter natural reprezintă situația pe un anumit teritoriu, ca rezultat al apariției sursei situației excepționale naturale, care poate provoca sau a provocat victime umane, prejudiciu sănătății oamenilor și (sau) mediului ambiant, pierderi materiale considerabile și afectarea condițiilor activității vitale a oamenilor. În acest context, ținem să menționăm că legislația nu enumeră exhaustiv situațiile care se încadrează în noțiunea de „situație excepțională” și lasă aprecierea acestora la discreția autorităților publice competente.
2. Care sunt „autoritățile abilitate”, investite cu dreptul să dispună măsuri speciale privind asigurarea securității, protecției vieții şi sănătății populației, care pot conduce la suspendarea procesului educațional în regim cu prezență fizică și, respectiv, la apariția dreptului la zile libere pentru unul dintre părinți sau tutore pentru supravegherea copiilor pe toată durata suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică?
În sensul art. 78 (prim) din Codul muncii, prin sintagma „autorități abilitate” înțelegem autoritățile publice care, potrivit legii, pot institui măsuri speciale pentru protejarea vieții și sănătății populației și pot dispune suspendarea activităților cu prezență fizică în instituțiile de învățământ. În dependență de natura situației excepționale, competențele de suspendare revin: Guvernului, care poate institui stări speciale și măsuri generale de protecție; Comisiei pentru Situații Excepționale, care adoptă decizii obligatorii în situații de urgență; Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în cazuri de urgențe de sănătate publică; Ministerului Educației și Cercetării, și administrației publice locale, în subordinea căreia funcționează Direcțiile Generale de Educație.
3. Sunt în drept salariații, care au solicitat, în temeiul art. 78 (prim) din Codul muncii nr. 154/2003, acordarea zilelor libere în legătură cu suspendarea procesului educațional cu prezență fizică la finele lunii ianuarie 2026 să beneficieze de indemnizație, inclusiv achitată din bugetul de stat?
Art. 78 (prim) alin. (6) din Codul Muncii, prevede că indemnizația se plătește de către angajator. Iar în unele cazuri, indemnizația poate fi plătită integral sau parțial din bugetul de stat, în modul stabilit de Guvern. Hotărârea Guvernului nr. 316 din 3 noiembrie 2021 nu se aplică prezentei situații, deoarece reglementează aplicarea art. 78 (prim) în contextul pandemiei COVID-19. Salariatul poate primi indemnizația menționată din contul angajatorului, nu din bugetul public, deoarece Guvernul nu a emis un act privind compensarea sau plata integrală ori parțială din bugetul de stat.
4. Poate sau nu angajatorul refuza acordarea zilelor libere, în cazul în care sunt întrunite condițiile prevăzute de normă juridică invocată? Dacă da, care sunt situațiile și condițiile ce pot justifica un asemenea refuz?
Art. 78 (prim) la alin. (1) stabilește că, acordarea zilelor libere unui părinte sau tutorelui pentru supravegherea copilului se face cu consimțământul angajatorului. Deoarece cadrul legal nu enumeră expres motivele de refuz și nici nu instituie o obligație imperativă de acordare a zilelor libere în cazul suspendării procesului educațional, decizia privind acordarea acestora rămâne la discreția angajatorului.
CNSM ia act de aceste precizări și consideră că este necesară o reglementare mai clară și mai echitabilă, care să nu lase sarcina integrală pe seama angajatorilor în situații excepționale cu caracter meteorologic sau de altă natură, astfel încât dreptul părinților la zile libere în situații excepționale să devină un drept garantat.