Pe parcursul anului 2020, sistemul financiar al Republicii Moldova a dat dovadă de reziliență, condițiile economice și sociale influențate de efectele pandemiei COVID-19 fiind caracterizate de evoluții neuniforme și materializări ale unor riscuri în cadrul segmentelor economiei Republicii Moldova.
Economia Republicii Moldova a fost lovită de pandemie care a cauzat o recesiune mondială ca urmare a sistării activității economice cu scopul de a încetini propagarea virusului. În aceste condiții, pe lângă lockdown-ul intern, recesiunea a fost influențată și de multipli factori externi, precum contractarea economică din UE și a principalilor parteneri din CSI, de asemenea, limitarea circulației persoanelor și a bunurilor, astfel, micșorându-se atât importurile, cât și exporturile. Pe fundalul măsurilor guvernamentale întreprinse s-a accentuat deficitul bugetar și a crescut datoria de stat.
Cu toate provocările aferente perioadei analizate, sectorul bancar a continuat să fie caracterizat de o performanță financiară satisfăcătoare, menținându-și pozițiile solide de profitabilitate și solvabilitate.
În contextul economic nefavorabil și al restricțiilor aferente pandemiei COVID-19, portofoliul de credite al sectorului bancar și-a menținut ritmul de creștere. Rata creditelor neperformante în totalul creditelor a înregistrat o reducere, în mare parte, datorită creșterii portofoliului total. Riscul de credit a continuat să prezinte cea mai semnificativă amenințare la adresa stabilității sectorului bancar. Totodată, analiza riscului de credit evidențiază eficiența politicilor prudente de administrare a riscurilor de către bănci, care au reușit să mențină poziții de capital suficiente în condiții de criză fără precedent pentru absorbția pierderilor potențiale estimate chiar și în cele mai pesimiste scenarii aferente deteriorării calității activelor.
Deși ratele dobânzii aplicate de bănci au consemnat evoluții neuniforme, marja bancară de dobândă s-a majorat. Pozițiile valutare deschise ale băncilor s-au încadrat în limitele prudențiale, iar impactul expunerii directe a sectorului la volatilitatea cursului valutar a fost redus. Lichiditatea sectorului bancar s-a menținut la niveluri semnificativ superioare în raport cu cerințele reglementate. În condițiile restricțiilor aplicate pe parcursul anului, băncile au reușit să mențină lichiditatea curentă la nivelul prepandemic, inclusiv să minimizeze în continuare riscul aferent discrepanțelor de maturitate și monedă dintre active și obligațiuni.
Sectorul de creditare nebancară și-a temperat evoluția de expansiune pe toate subcomponentele. Volumul bilanțului și al portofoliului de credite agregat pe sectorul de creditare nebancară s-a menținut practic la același nivel față de finele anului precedent, iar cel mai semnificativ a fost afectată profitabilitatea OCN, care s-a înjumătățit comparativ cu profitul acumulat în 2019 (inclusiv urmare a creării provizioanelor adiționale conform cerințelor prudențiale în vigoare în 2020). Riscul de supraîndatorare a populației și riscul aferent creditelor atașate la cursul valutei rămân a fi principalele riscuri asociate sectorului de creditare nebancară. Au fost întreprinse în continuare măsuri de consolidare a cadrului de supraveghere și reglementare a acestui segment financiar.
Perfecționarea legislației naționale este esențială pentru promovarea unui sector financiar sigur, stabil și transparent. În anul 2020 au fost operate modificări ale cadrului legislativ și normativ în contextul consolidării stabilității financiare, continuării reformării sistemului financiar prin alinierea la cele mai bune practici și standarde internaționale în domeniu, dar și perfecționării infrastructurii.