În contextul consultărilor publice privind proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, prezentăm un set de informații și răspunsuri, însoțite de exemple practice, la cele mai frecvente întrebări referitoare la principalele modificări propuse.
Cum vor fi afectați angajații și angajatorii de schimbarea formulei de calcul a impozitelor din salariu?
La moment, toate impozitele și contribuțiile din salarii sunt achitate de către angajator, chiar dacă formal două dintre acestea sunt atribuite angajatului. După modificările propuse, salariul brut va deveni egal cu salariul total, iar sarcina fiscală aferentă veniturilor salariale nu crește, ci chiar se reduce. Legea prevede obligația angajatorului de a ajusta salariul brut la costul total, astfel încât nicio parte nu va fi dezavantajată. Această abordare a fost implementată și în România începând cu anul 2018 și creează premise pentru o mai mare simplitate și transparență a sistemului fiscal.
Exemplu de calcul: în condițiile actuale, pentru un salariu brut de 20.000 lei, angajatorul achită contribuții sociale de 24% sau 4.800 lei, ceea ce conduce la un cost total de 24.800 lei. Din același salariu brut se rețin 9% contribuții medicale (1.800 lei), urmate de 12% impozit pe venit (calculat din baza rămasă), respectiv 2.184 lei. În final, sarcina fiscală totală este de 8.784 lei sau 35,4% din costul total, iar salariul net al angajatului este de 16.016 lei.
În formula propusă, salariul brut se ajustează la 24.800 lei, iar reținerile vor fi: 21% contribuție socială (5.208 lei), 7% contribuție medicală (1.736 lei) și impozit pe venit de 1.736 lei. Totalul contribuțiilor și impozitelor va fi de 8.680 lei, cu 104 lei mai puțin decât în prezent. Astfel, salariul net al angajatului crește cu 104 lei, până la 16.120 lei (înainte de aplicarea scutirii ajustate).
De ce este necesară ajustarea cotei impozitului pentru creșterea de capital?
Aplicarea unei cote reduse pentru câștigurile de capital ar crea riscul de optimizare fiscală prin evitarea impozitării veniturilor din tranzacții imobiliare realizate de companii, prin transferul acestora pe persoane fizice. În același timp, câștigul de capital din vânzarea locuinței de bază va continua să beneficieze de tratament preferențial, fiind impozitat doar în partea care depășește pragul de 1 milion de lei.
Exemplu de calcul: dacă o locuință de bază este achiziționată cu 100.000 EUR și ulterior vândută cu 175.000 EUR, câștigul de capital este de 75.000 EUR. Dintre aceștia, doar 25.000 EUR se impozitează cu 15%, iar impozitul total achitat este de 3.750 EUR, respectiv aproximativ 5% din câștigul total.
Cum este argumentată eliminarea cotelor reduse la TVA?
Deși, în mod tradițional, aplicarea cotelor reduse de TVA a fost justificată prin obiectivul de a reduce povara fiscală pentru persoanele cu venituri mici, în practică acestea generează beneficii mai mari pentru persoanele cu venituri ridicate. Întrucât TVA nu poate fi diferențiat în funcție de nivelul de venit, abordarea considerată mai echitabilă este aplicarea cotei standard pentru toți contribuabilii, completată de măsuri compensatorii direcționate către categoriile vulnerabile. Danemarca reprezintă un exemplu relevant în acest sens, cu un sistem de TVA bazat pe cotă standard și mecanisme de sprijin țintit.
Exemplu de calcul: aplicarea cotei reduse de 8% la gaze naturale, comparativ cu cota standard de 20%, înseamnă o reducere de 12% pentru toate gospodăriile. Pentru un consum de 500 de lei, reducerea este de 60 de lei, iar pentru un consum de 10.000 de lei, reducerea ajunge la 1.200 de lei, ceea ce evidențiază un beneficiu proporțional mai mare pentru gospodăriile cu consum ridicat. Aplicarea cotei standard ar permite o colectare mai echitabilă, o compensare mai bine direcționată și sprijinirea investițiilor în eficiență energetică.
Oare nu plătim deja impozite prea mari?
Analiza comparativă la nivel european arată că Republica Moldova se află în grupul statelor cu niveluri reduse de impozitare. În clasamentele europene, Republica Moldova ocupă locul șase la nivelul veniturilor fiscale raportate la PIB, locul patru în ceea ce privește impozitarea veniturilor salariale și locul doi la impozitarea companiilor. În același timp, există multiple regimuri derogatorii care permit niveluri efective de impozitare chiar mai scăzute decât cele standard.
În contrast, statele cu sisteme fiscale consolidate, precum Danemarca, Suedia și Finlanda, sunt asociate cu niveluri ridicate de performanță economică și capacitate sporită de finanțare a serviciilor publice.
Va dispărea scutirea personală?
În prezent, scutirea personală este administrată de angajatori și aplicată direct la plata salariului. Valoarea acesteia este de aproximativ 297 lei lunar per angajat și circa 99 lei pentru fiecare copil. În multe cazuri, beneficiarii nu sunt conștienți de existența acestei facilități fiscale.
În plus, dacă venitul brut anual depășește 360.000 de lei, scutirea acordată trebuie restituită prin impozit suplimentar.
În locul mecanismului actual, se propune introducerea unor plăți directe către cetățeni: până la 500 de lei lunar pentru persoanele angajate și un beneficiu de cel puțin 200 de lei lunar per copil, achitate direct în contul beneficiarului, fără intervenții administrative.