37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2019

Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2019

03.04.2020390 views Biroul Național de Statistică
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2019, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2880,6lei.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în veniturile totale.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei.La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.  Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1064,7 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 62,9%, şi prestaţiile sociale – 16,8%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 24,8 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,8% în mediul urban.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,5% din total venituri, comparativ cu 16,8% în mediul urban.

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie.

Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 2 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 92,3% sunt acoperite din surse bănești, iar 7,7% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2658,0 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 222,6 lei.

Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96,7%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 88,1%.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, în anul 2019, au constituit în medie pe o persoană 2786,5 lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 40,6%. Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană în medie a alocat 16,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 9,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de transport (6,1%), sănătate (5,2%), dotarea locuinţei (5,1%), comunicaţii (4,5%), etc.

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum ale acestei categorii de populaţie sunt cu 1133,5 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 36,6% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 44,5%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: serviciile de sănătate (5,6% faţă de 4,8% în mediul rural), transport (6,9% față de 5,4%), agrement (4,2% față de 1,4%), învățământ (1,6% față de 0,7%) și pentru hoteluri, restaurante și cafenele (4,4% față de 0,8%). Totodată, pentru populația rurală, o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălțăminte (9,9% față de 9,4% în mediul urban), întreținerea locuinței (16,6% față de 15,8%) și dotarea locuinței (5,5% față de 4,7%).

Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic influențate și de mărimea acesteia, în deosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană constituie 3532,5 lei, atunci, pentru cele care au în componența sa 5 și mai multe persoane, cheltuielile sunt de 1,8 ori mai mici (1951,5 lei). Aceeași tendință este înregistrată și în funcție de numărul de copii în gospodărie: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 92,2%, celor în natură le revine respectiv 7,8%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,2% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (12,4%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei.

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe oscilante pe parcursul anului 2019. Astfel, cele mai mici venituri fiind înregistrate în trimestrul I – 2722,5 lei, iar cele mai mari în trimestrul II – 2934,2 lei. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 2,8%. Contribuţia activităţilor salariale a crescut pe parcursul anului de la 48,3%, în trimestrul I, până la 51,9%  - în trimestrul IV.

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2660,1 lei, iar cel mai mult în trimestrul II – 2850,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (40,1%), iar cea mai mare – în trimestrul II (41,1%).

otodată, informăm că CBGC reprezintă sursa principală pentru măsurarea unor indicatori naționalizați pentru monitorizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cum ar fi:

  • Ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuielile gospodăriilor, % (obiectivul 3, Sănătate și stare de bine);
  • Ponderea populației cu cheltuielile lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei, % (obiectivul 11, Orașe și comunități durabile).

Note:

1 Pentru determinarea coeficienților de extindere, la etapa de calibrare a datelor, se utilizează numărul populației cu reședința obișnuită pe medii, sexe, grupe de vârstă și regiuni.

Informații relevante:

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...