În Monitorul Oficial din 31 octombrie 2023, a fost publicată Decizia nr. 124 din 5 octombrie 2023 de inadmisibilitate a sesizării nr. 51g/2023 privind excepția de neconstituționalitate a textului „ținerii ei neconforme” din articolul 189 alin. (2) din Codul fiscal.
Circumstanțele litigiului principal
Printr-o Decizie a Camerei Înregistrării de Stat din 3 martie 2017 a fost inițiată procedura de lichidare a unei societăţii cu răspundere limitată. În cadrul procedurii de lichidare, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat un control fiscal al întreprinderii și a întocmit actul de control. În același timp, Serviciul Fiscal de Stat a emis decizia prin care a stabilit că societatea nu a păstrat în modul corespunzător documentele de evidență contabilă și benzile de control, fapt care nu a permis controlul privind corectitudinea calculării impozitelor și taxelor, conform articolului 257 alin. (5) din Codul fiscal. Pe baza articolului 43 alin. (6) din Legea contabilității, Serviciul Fiscal a dispus ca, în termen de până la două luni din data constatării încălcării, să fie restabilite registrele mașinilor de casă și control și benzile de control.
Ca rezultat, societatea i-a adresat Serviciului Fiscal de Stat o cerere prealabilă prin care a contestat decizia emisă în partea în care a fost obligată să restabilească registrele mașinilor de casă și control și benzile de control. La rândul său, Serviciul Fiscal de Stat a emis o decizie prin care a suspendat executarea deciziei contestate prin cerere prealabilă și a dispus efectuarea controlului fiscal repetat prin metode indirecte de estimare a impozitului pe venit.
Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 septembrie 2021, cererea de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat, prin care sa solicitat anularea deciziei în partea obligării la restabilirea, în termen de două luni din data constatării încălcării, a registrelor mașinilor de casă și control și a benzilor de control a fost respinsă ca neîntemeiată. La 20 octombrie 2021, societatea a atacat cu apel hotărârea instanței de judecată.
Prin Încheierea din 28 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
Articolul 189 alin. (2) din Codul fiscal stabilește că Serviciul Fiscal de Stat calculează sumele impozitelor și taxelor care trebuie vărsate la bugetul de stat prin metode și din surse indirecte doar în cazul în care constată că lipsește contabilitatea sau dacă aceasta este ținută în mod necorespunzător. Autorul excepției consideră că textul „în cazul ținerii ei neconforme” din articolul 189 alin. (2) din Codul fiscal este lipsit de previzibilitate, pentru că nu sunt precizate încălcările care reprezintă o ținere neconformă a contabilității. În lipsa unei liste exacte a abaterilor, acest text de lege îi permite Serviciului Fiscal de Stat să abuzeze de atribuțiile sale și să aplice articolul 189 alin. (2) din Codul fiscal în mod discreționar.
Aprecierea Curții
Analizând sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în procedura apelului într-o cauză care are ca obiect controlul legalității unei decizii a Serviciului Fiscal de Stat în care s-a aplicat articolul 189 alin. (2) din Codul fiscal. În decizia contestată, Serviciul Fiscal a stabilit că SRL a ținut contabilitatea în mod necorespunzător și a decis să calculeze impozitul și taxele datorate prin metode și din surse indirecte. Așadar, Curtea reține că textul „în cazul ținerii ei neconforme” din articolul 189 alin. (2) din Codul fiscal ar putea fi aplicat la soluționarea cauzei de către instanța de judecată.
Curtea observă că regulile privind ținerea contabilității și raportării financiare la data la care a fost adoptată decizia contestată în cauza principală erau reglementate de Legea contabilității nr. 113/2007. Din acest motiv, Curtea va analiza pretinsa lipsă de previzibilitate a textului de lege contestat prin raportare la această lege.
Ca urmare, din coroborarea dispozițiilor articolelor 1, 2, 3 și 7 din Legea nr. 113/2007, Curtea reține că prevederile legii se aplică, persoanelor juridice care desfășoară activitate de întreprinzător înregistrate în Republica Moldova și care, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare, au obligația să țină contabilitatea și să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de această lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative aprobate în conformitate cu articolul 11 alin. (2) lit. a).
Așadar, Curtea constată că modul de organizare și ținere a contabilității depinde de sistemul contabil aplicat de entitate, adică, dacă aplică (i) sistemul contabil în partidă simplă, (ii) sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situațiilor financiare simplificate, sau (iii) sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situațiilor financiare complete. În cazul în care o entitate, alta decât o instituție publică sau o entitate de interes public, aplică sistemul contabil în partidă dublă, aceasta ține contabilitatea și întocmește situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (I.F.R.S.) sau a Standardelor Naționale de Contabilitate (S.N.C.) și conform politicilor contabile.
Mai mult, pe baza articolului 11 alin. (1) literele a) și b) din Lege, Guvernul asigură aplicarea unei politici unice în domeniul contabilității și raportării financiare, publică în mod oportun standardele internaționale de raportare financiară (I.F.R.S.) și actualizările aferente în Monitorul Oficial și asigură plasarea acestora pe pagina web oficială a Ministerului Finanțelor.
În contextul dat, Curtea reține că legislația conține repere obiective care le permit subiectelor legii să identifice standardul contabil concret, iar pe baza acestuia, să cunoască faptele care ar putea să atragă incidența textului „ținerii ei neconforme” din articolul 189 alin. (2) din Codul fiscal.
Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
DECIDE:
În baza celor menționate supra Curtea a declarat indamnisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „ținerii ei neconforme” din articolul 189 alin. (2) din Codul fiscal.