Agenții economici din Republica Moldova trebuie să acorde o atenție sporită respectării termenelor legale privind repatrierea mijloacelor bănești și a bunurilor rezultate din tranzacțiile economice externe.
Potrivit Legii nr.1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe, agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licenţiate ale Republicii Moldova încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe în termenele stabilite, după cum urmează:
a) în contractele de vînzare-cumpărare, barter, de export în regim de consignaţie - în cel mult 3 ani de la data expedierii mărfurilor respective sau efectuării plăţii pentru marfă;
b) în contractele de prelucrare – 3 ani calendaristice de la data încheierii ciclului tehnologic, stabilită în contract;
c) în contractele de leasing, la scoaterea obiectului leasingului din Republica Moldova, încasarea plăţilor se efectuează în termenele stabilite pentru efectuarea plăţilor conform clauzelor contractuale, dar cel puţin o dată în decurs de 3 ani, începînd cu data scoaterii obiectului leasingului din ţară. La introducerea obiectului leasingului în Republica Moldova, în cazul achitării plăţii prealabile potrivit contractului de leasing, obiectul în cauză se introduce în termen de 3 ani, începînd cu data efectuării acestei plăţi;
d) în cazul altor tranzacții economice externe care nu sînt specificate supra – în termen de cel mult 3 ani de la data apariției dreptului de a încasa mijloace bănești ca urmare a tranzacției economice externe.
În cazul în care un rezident transferă în avans mijloace bănești către un partener extern pentru prestarea de servicii, iar acestea nu sunt utilizate în termenii contractuali, sumele respective trebuie repatriate în cel mult trei ani de la data transferului. Nerespectarea acestui termen este echivalată cu nerespectarea obligațiilor de repatriere și poate atrage sancțiuni financiare, conform articolului 5 alineatul (3) din lege.
Pentru lucrări de construcții-montaj, realizarea de obiecte „la cheie” sau alte servicii executate de către nerezidenți, cu condiția unei plăți la termen, repatrierea contravalorii (fie în bani, fie în natură) trebuie realizată în decurs de trei ani de la data scadenței prevăzute în contract. Acest termen se aplică și în cazul furnizării de utilaje tehnice complexe, atunci când contractele implică etape precum proiectare, fabricare, asamblare și livrare. În astfel de cazuri, data-limită pentru repatriere este cea stabilită contractual.
Pentru mărfurile aflate în depozite vamale sub supraveghere, termenul de repatriere este extins pe întreaga perioadă de stocare, cu excepția situațiilor în care acestea sunt exportate în alt regim vamal. În cazul importurilor pentru prelucrare în țară, agenții economici sunt obligați să încaseze contravaloarea manoperei și a altor costuri aferente.
În cazuri excepţionale, pînă la adoptarea unei legi organice referitoare la cazurile de forţă majoră, Guvernul se abilitează cu dreptul de a adopta hotărîri de prelungire a termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti şi a celor materiale, provenite din tranzacţiile economice externe ale rezidenţilor Republicii Moldova.
Este important de menționat că anumite mijloace bănești și materiale nu sunt supuse obligației de repatriere. Acestea includ mijloace utilizate în scopul:
a) dezvoltării bazei tehnico-materiale, suportării cheltuielilor pentru lucrări de construcţie, reparaţie, exploatare a imobilului, întreţinerea în regim de lucru, reparaţia şi modernizarea obiectelor şi a utilajului de producţie aflat în proprietatea (arendat) rezidentului Republicii Moldova, dar situat pe teritoriul altor ţări;
b) asigurării condiţiilor de muncă şi de trai ale lucrătorilor cetăţeni ai Republicii Moldova care îşi desfăşoară activitatea de muncă la obiectele ce aparţin (arendate) rezidenţilor Republicii Moldova, aflate pe teritoriul altor ţări;
c) asigurării gajării obiectelor în corespundere cu contractele de leasing, încheiate de către rezidenţii Republicii Moldova pînă la finele acţiunii contractului;
d) efectuării în străinătate a operaţiunilor aferente investiţiilor directe şi operaţiunilor cu bunuri imobile specificate în Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.