Membrii Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) s-au întrunit într-o nouă ședință. Subiectele incluse în agenda ședinței au fost: cu privire la instanțele de judecată a litigiilor de muncă; revizuirea și actualizarea conținutului Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar; optimizarea impozitelor sociale; discuții privind salariul minim pe țară; cu privire la stabilirea dreptului la pensionare în condiții avantajoase pentru încasatori.
Astfel, la propunerea CNSM, o chestiune importantă abordată de membrii comisiei tripartite s-a referit la instanțele de soluționare a litigiilor de muncă. În cazul litigiilor individuale de muncă, cât și a conflictelor colective de muncă, Codul muncii al Republicii Moldova stabilește un termen concret pentru soluționarea lor în cadrul instanțelor de judecată, și anume, cel mult 30 de zile lucrătoare. Practica, însă, acumulată de instanțele de judecată, demonstrează că termenul de soluționare a litigiilor individuale de muncă depășește cu mult perioada stabilită de lege, chiar peste 36 de luni.
Pentru a îmbunătăți situația la acest capitol și a eficientiza mecanismul de soluționare a litigiilor de muncă, CNSM a propus Parlamentului Republicii Moldova, precum şi Ministerului Justiției diverse soluții, precum, crearea instanțelor de judecată de tipul tribunalelor muncii sau, a completelor de judecată specializate în litigii de muncă. Un alt mecanism eficient pentru soluționarea litigiilor individuale de muncă, considerat de CNSM și propus Parlamentului Republicii Moldova este cel bazat pe experiența Lituaniei, care de fapt, reprezintă un proces de soluționare extrajudiciară.
Potrivit sindicaliștilor, adoptarea unui mecanism eficient de soluționare a litigiilor individuale de muncă are drept efect: simplificarea procedurii și reducerea timpului de soluționare; reducerea cheltuielilor pentru soluționarea; îmbunătățirea calității hotărârilor judecătorești în materie de muncă; asigurarea respectării drepturilor și intereselor atât ale salariaților, cât și ale angajatorilor; micșorarea numărului de dosare și a duratei excesive de soluționare a acestora.
În ceea ce privește revizuirea și actualizarea conținutului Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, sindicaliștii au menționat că anul curent au prezentat Ministerului Finanțelor un pachet voluminos de propuneri care vizează îmbunătățirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar, stabilirea unei valori de referință unice pentru a asigura o echitate pentru salariați.
Totodată, a fost abordată problema creșterii salariului minim pe țară, asupra căreia CNSM a insistat în repetate rînduri în cadrul ședințelor comisiei tripartite, propuneri reiterate și în cadrul ședinței din 10 noiembrie curent. În legătură cu aceasta, reprezentanții Ministerului Finanțelor au menționat că vor propune stabilirea începînd cu anul 2024 a salariului minim pe țară în valoare de 5000 de lei. Sindicatele au reiterat însă necesitatea majorii, din anul 2024, a salariului minim pe țară, care, în opinia CNSM, ar trebuie să fie de 5850 de lei. Subiectul respectiv urmează a fi examinat în cadrul ședinței CNCNC din 12 decembrie curent. Precizăm că din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară a fost majorat până la doar 4000 de lei.
De asemenea, participanții la ședință au discutat pe marginea proiectului de lege cu privire la optimizarea poverii fondului salarial care stabilește principiile și acțiunile care pot fi puse la discreția angajatorilor din Republica Moldova pentru optimizarea poverii impuse acestora de legislație în legătură cu fondul de salarizare. Potrivit reprezentanților Patronatului, scopul legii respective este reducerea muncii nedeclarate și achitării „salariului în plic”, iar prin consecință îmbunătățirea situației în economia națională, precum și majorarea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat.