Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a supus consultării publice pe particip.gov.md, la 24 august 2026, două proiecte de lege — proiectul Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (ID particip 18230) și proiectul Legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor (ID particip 18231). Cele două acte formează un pachet unitar de reformă a cadrului AML/CFT și, odată adoptate, vor abroga Legea nr. 308/2017 și Legea nr. 75/2020, care reglementează în prezent domeniul.
Primul proiect (ID 18230) transpune articolele 1–52 și 61–79 din Directiva (UE) 2024/1640 și preia elemente ale Regulamentului (UE) 2024/1624. Este restructurat pe 12 capitole și extinde lista entităților raportoare cu categorii noi: furnizorii de servicii de criptoactive, cluburile de fotbal profesionist și impresarii de fotbal, comercianții de bunuri cu valoare ridicată și de bunuri culturale (cu prag de 10 000 EUR pe tranzacție), operatorii din domeniul migrației prin investiții, furnizorii și intermediarii de finanțare participativă, precum și agenții imobiliari în cazul chiriilor de cel puțin 10 000 EUR lunar. Categoriile deja incluse — instituții de credit și financiare, auditori, experți contabili externi, consilieri fiscali, avocați, notari, administratori autorizați, executori judecătorești, mediatori — rămân în perimetru, cu obligații reformulate. Proiectul consolidează registrele beneficiarilor efectivi (administrate de Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat), instituie termenul de 28 de zile pentru actualizarea datelor despre beneficiarul efectiv, extinde măsurile de precauție privind clientela (inclusiv pentru transferuri de criptoactive către sau de la adrese negăzduite) și reglementează pentru prima dată aspecte precum IBAN virtual, parteneriatele pentru schimbul de informații și obligațiile în raport cu persoanele expuse politic.
Al doilea proiect (ID 18231) transpune articolele 53–60 din aceeași Directivă și rescrie procedura de constatare a încălcărilor și modul de aplicare a sancțiunilor. Cadrul propus stabilește o abordare bazată pe risc pentru controalele de conformitate (planificate, inopinate și tematice), introduce criterii clare de individualizare a sancțiunilor și reglementează publicarea deciziilor de sancționare. Regimul sancționator este gradat pe categorii de entități raportoare și pe tipuri de încălcări, iar nivelurile maxime propuse ajung la echivalentul în lei a 10 000 000 EUR sau 10% din cifra de afaceri anuală totală pentru instituțiile de credit și financiare, respectiv până la 5 000 000 EUR pentru persoanele fizice cu funcție de conducere superioară din aceste entități — praguri semnificativ mai ridicate decât cele din Legea nr. 75/2020 în vigoare.
Potrivit notelor de fundamentare, elaborarea celor două proiecte răspunde angajamentelor asumate prin Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025 (Clusterul 2 „Piața internă”, Capitolul 4, acțiunile nr. 15 și 16), precum și recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI/FATF). Autorii precizează că implementarea nu presupune resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar dispozițiile care implică autorități europene — Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA/ACSB), Autoritatea Bancară Europeană — sunt preluate doar în măsura mecanismelor de cooperare și schimb de informații, urmând să devină pe deplin aplicabile odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la UE.
Consultarea publică este deschisă până la 7 septembrie 2026, iar comentariile pot fi depuse pe particip.gov.md sau transmise direct la persoana responsabilă din partea SPCSB — Valeria Secas, șefa SCNI (tel. 078-999-272, valeria.secas@spcsb.gov.md).