37.9k
Home  »  Articole  »  Fiscalitate   »   Scurte comentarii pe marginea celor publicate: Revista Monitorul Fiscal FISC.md nr. 5 (46) august 2018

Scurte comentarii pe marginea celor publicate: Revista Monitorul Fiscal FISC.md nr. 5 (46) august 2018

(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

În numărul din luna august 2018 al revistei Monitorul Fiscal FISC.md am găsit multe subiecte interesante care merită să fie citite și analizate. Mai jos vă detaliem unele dintre acestea și vă prezentăm comentariile noastre scurte.

Avansul primit constituie venit?

În revistă este prezentată poziția oficială a SFS pentru următoarea situație. În octombrie 2017 avocatul a încheiat cu un client contract de asistență juridică în sumă de 6 000 lei pentru prezentarea intereselor în instanța de judecată în 12 ședințe (500 lei x ședința). Patru ședințe au avut loc în 2017, iar 8 ședințe urmau să aibă loc în 2018. Avocatul ține evidența după metoda de casă și a recunoscut venit în 2017 în sumă de 6 000 lei.

În același timp, în ianuarie 2018 clientul reziliază contractul și cere restituirea a 4 000 lei (8 ședințe). Cum urmează să corecteze avocatul acest fapt în evidența sa fiscală?

În explicație se conține următoarea concluzie: „Astfel, avansul nu poate fi inclus în componența veniturilor, deoarece nu reprezintă beneficii economice pentru entitate și nu au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu”. Corespunzător, SFS confirmă ca avansul achitat nu constituie venit. Această argumentare poate fi folosită și în alte situații, de exemplu, pentru a demonstra că avansul achitat salariaților în contul salariilor viitoare nu constituie venit pentru aceștea, corespunzător, nu constituie bază pentru a reține impozit pe venit la sursa de plată.

În situația descrisă mai sus, avocatul urmează să corecteze venitul declarat în anul 2017.

Mijloace fixe amortizate 100% - aspecte contabile și fiscale

Mijloacele fixe amortizate 100% rămîn în evidența contabilă și fiscală (borderoul de calcul al uzurii în scopuri fiscale) fără a întreprinde careva acțiuni.

Acoperirea pierderilor anilor precedenți din contul aporturilor nebănești ale proprietarilor

Vă prezentăm următoarele concluzii principale care se conțin în articolul prezentat:

1) Transmiterea poate fi documentată în baza unui Act de transmiterea a bunurilor nebănești pentru acoperirea pierderilor întreprinderii (alin.(3) art.19 Legea contabilității nr.113 din 27.04.2007);

2) Întreprinderea nu realizează venit din transmiterea bunului de către proprietarul întreprinderii în contul acoperii pierderilor anilor precedenți;

3) Valoarea contabilă a bunului transmis întreprinderii de către proprietar pentru a acoperi pierderile anilor precedenți este deductibilă pentru întreprindere în scopuri fiscale.

După părerea noastră, această concluzie nu este certă și urmează să fie consultată poziția organului de supraveghere fiscală (SFS, MF);

4) Înregistrările contabile principale:

(a) Decizia fondatorilor (asociaților, acționarilor) privind acoperirea pierderilor anilor precedenți din contul aporturilor nemonetar

Dt 313              Ct 332

(b) Transmiterea aportului nemonetar de către fondator (asociat, acționar)

Dt 123, 211, 217           Ct 313.

Realizare activ de capital aflat în străinătate (imobil)

Venitul din această tranzacției constituie venit din investiții și cade sub incidența Codului fiscal privind impozitarea în RM. Se va impozita în formă de creștere de capital. Impozitul pe venit achitat în străinătate urmează să fie trecut în cont în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

Servicii informaționale prin internet acordate de nerezident pe parcursul a 12 luni

Un nerezident pe parcursul a 12 luni acordă unei întreprinderi din RM servicii informaționale prin intermediul internetului. Entitatea nerezidentă are obligațiunea să înregistreze reprezentanță permanentă în RM în conformitate cu lit. d) pct. 15) art. 5 din Codul fiscal? Din conținutul întrebării și răspunsul prezentat s-ar subînțelege că pentru această situație entitatea nerezidentă urmează să înregistreze o reprezentanță permanentă în RM.

După părerea noastră, situația descrisă mai sus - acordarea serviciilor IT prin intermediului internetului pe parcursul unei perioade de 12 luni nu implică obligațiunea nerezidentului de a înregistra o reprezentanță în RM, deoarece lipsește locul permanent (baza fixă) în RM prin intermediul căruia se acordă servicii clientului.

Vânzare (procurare) a întreprinderii ca un complex patrimonial unic

Autorii susțin că în acest caz tranzacția de vînzare-cumpărare a întreprinderii ca un complex patrimonial unic cade sub incidența impozitării cu TVA. În acest caz, vînzătorul va întocmi o factură fiscală.În care vor fi enumerate toate activele din cadrul bilanțului întreprinderii procurate.

După părerea noastră, vînzarea întreprinderii ca un complex patrimonial unic (active +datorii) este o formă de reorganizare a întreprinderii spre vînzare și cade sub incidența lit. d) alin.(2) art.95 din CF: nu constituie obiecte impozabile „d) transmiterea proprietății în cadrul reorganizării agentului economic”. Corespunzător, nu este o tranzacție impozabilă cu TVA.

Materiale primite cu titlu gratuit – aspecte fiscale

Exemplu: Întreprinderea ABC a primit cu titlu gratuit materiale de construcție în sumă de 1 000 lei, care vor fi realizate altei întreprinderi.

Intrarea materialelor cu titlu de donație:

Dt 211               Ct 612     - 1 000 lei;  (1)

Mărfurile vor fi realizate la prețul de 1 250 lei + TVA 20% - 250 lei:

Dt 221              Ct 612       - 1250 lei   (2)

Dt 221              Ct 534       - 250 lei    (3)

Dt 714              Ct 211         - 1 000 lei.   (4)

Autorul promovează următoarea concluzie:

Venitul în sumă de 1 000 lei (1) de la intrarea gratuită a materialelor este impozabil în scopuri fiscale, iar cheltuielile 1 000 lei (4), costul (valoarea contabilă), de la realizarea acestora nu este deductibil în scopuri fiscale, deoarece n-a fost suportat de entitate (art.24 alin.(1) din CF).

După părerea noastră, această abordare nu corespunde legislației (practicii) fiscale, deoarece valoarea costului materialelor a fost înregistrată în componența venitului impozabil și, prin analogie cu alte situații asemănătoare (dreptul la deducere în scopuri fiscale a costului MF donate, dacă acesta a fost inclus în venit), poate fi dedusă în scopuri fiscale.

Plăți și costuri adăugate la valoarea în vamă: comisioane pentru brokeri

Art.11 alin.(1) lit. d) din Legea cu privire la tariful vamal nr.1380 din 20.11.1997: „(1) La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției … în valoarea tranzacției se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii: … b) cheltuielile suportate de cumpărător: comisioanele și primele pentru brokeri, cu excepția comisioanelor pentru achiziționarea mărfii”.

Ce reprezintă aceste comisioane „pentru achiziționarea mărfii”, care nu se adaugă la valoarea în vamă a mărfurilor? Cîteva exemple:

(a) colectarea și prezentarea de mostre a mărfurilor pentru cumpărător;

(b) acumularea de informații despre piața cumpărătorului;

(c) informarea cumpărătorului despre cerințele vînzătorului;

(d) găsirea potențialilor furnizori pentru cumpărător;

(e) depunerea cererilor de mărfuri vînzătorilor străini din numele cumpărătorului;

(f) suport în procesul de negocieri cu vînzătorii străini;

(h) verificarea ambalării mărfurilor achiziționate de la vînzător;

(n) organizarea transportului și achitarea pentru mărfuri.

Completarea Clasificatorului categoriilor persoanelor asigurate (CNAS)

Prin Ordinul CNAS nr.86-A din 23.06.18 au fost efectuate modificări în Clasificator, unde a fost adăugată o nouă categorie 168 „Persoană restabilită la serviciu în baza hotărîrii instanței de judecată”. Acest fapt permite ca sumele stabilite de instanța de judecată în calitate de salarii pentru perioadele precedente să fie declarate prin includerea în darea de seamă curentă IPC18. La declararea sumei (Tabelul 3 din IPC18) menționate se va reflecta întreaga perioadă în limita lunilor separate, adică pentru persoana restabilită se vor efectua înscrieri separate pentru fiecare lună de lipsă forțată de la muncă (se va utiliza categoria 168, din ziua restabilirii la muncă – 101).

Suma prejudiciului moral nu se include în darea de seamă, deoarece nu constituie bază de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.

Se permite reflectarea perioadelor anterioare doar în luna de gestiune, luna în care a fost emisă hotărîrea judecătorească.

În cazul persoanelor angajate prin contract individual de muncă în cadrul unei întreprinderi și care mai cumulează o funcție în cadrul aceleiași entități, tot venitul asigurat va fi reflectat cu codul categoriei 101 fără a fi utilizat codul 123.

Metode indirecte de estimare a venitului

Practica judecătorească (decizie a Curții Supreme de Justiție) confirmă că declarațiile angajaților din cadrul întreprinderii activitatea căreia a fost supusă controlului fiscal se încadrează în informația care constituia temei de aplicare a metodelor și surselor indirecte de estimare a obligațiilor fiscale.

Sancțiuni pentru neprezentarea/ prezentarea tardivă a IPC18

Pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă a dării de seamă IPC18, contribuabilul riscă următoarele sancțiuni:

în cazul în care nu a fost prezentată IPC18 și nu apar obligațiuni spre plată (impozit pe venit, CNAS, CNAM) (a) sau a fost prezentată tardiv, dar este corect completată (b) – se aplică amendă în conformitate cu art. 260 alin.(1) din CF (de la 500 la 1 000 lei pentru fiecare dare de seamă, dar nu mai mult de 10 000 lei). Concomitent, persoana cu funcții de răspundere se sancționează cu amendă conform art.3011 din Codul contravențional ((a) de la 300 pînă la 600 lei; (b) de la 450 pînă la 1 500 lei).

Sper ca acest material să vă fie util. În orice caz, acesta nu poate să înlocuiască citirea atentă a materialelor publicate în revistă și atragem atenția că unele informațiile importante au putut fi omise în comentariile prezentate. Succese!

Veaceslav Ciobanu
Contabil certificat ACAP, auditor

Comentarii

Înregistrare

Restabilire

Se încarcă...