Principalele probleme legate de activitatea companiilor din jurisdicţiile offshore, riscurile activităţii acestora asupra economiei ţării, preluarea frauduloasă a cotelor în întreprinderi, spălarea banilor, riscurile de evaziune fiscală şi corupţia în utilizarea banilor publici, sunt doar o parte dintre subiectele supuse unor dezbateri publice de către experţii Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), în cadrul analizei "Vulnerabilităţile legislaţiei Republicii Moldova în domeniul financiar şi fiscal în contextul jurisdicţiilor offshore".

„Sunt absolut necesare supravegherea şi colectarea adiţională de informaţii privind întreprinderile originare din sau strâns legate cu jurisdicţii offshore. Mai mult ca atât, reforma care a fost iniţiată de legislator în domeniul financiar-bancar necesită continuitate şi coordonare. Mecanismul actual de stabilire a jurisdicţiilor care nu se conformează standardelor internaţionale de transparenţă este în mâinile BNM şi nu se bazează pe criterii obiective şi o metodologie de aprobare a listei. S-ar putea ca lista de jurisdicţii, care în realitate nu se conformează standardelor internaţionale de transparenţă, să fie chiar mai mare decât cea aprobată de BNM. Astfel, sunt necesare criterii obiective de evaluare.În al doilea rând, reforma trebuie să fie extinsă asupra tuturor formelor de întreprinderi, care ar putea acţiona în calitate de instrumente potenţiale de camuflare a beneficiarilor efectivi", a comentat analistul IPRE, Iulian Rusu.

Totodată, în cadrul dezbaterii publice, au fost discutate problemele şi criza din sistemul financiar-bancar, dar şi gradul de respectare a angajamentelor faţă de partenerii chei a ţării.

„Cu ceva timp în urmă, a avut loc Consiliul de Asociere RM-UE, în care a fost prezentată foaia de parcurs a Republicii Moldova. Astfel, ţin să reiterez că UE continuă să insiste pe reformele pe care trebuie să le facă guvernarea de la Chişinău. Nu e suficient doar de aprobat reforme, ci şi de a le pune în acţiune. Deci, acţiunile urgente pe care trebuie întreprinse ar fi: semnarea unui noi acord cu FMI; deblocarea asistenţei financiare externe; depolitizarea BNM şi reformarea pieţei financiare; reformarea justiţiei şi finalizarea investigaţiei privind fraudele bancare din 2014 etc.", a declarat Wicher Slagter, şef secţie Politică şi Economie a Delegaţiei UE la Chişinău.

Un alt aspect al evenimentului a ţinut de acţiunile statului în implementarea reformelor în sectorul de justiţie, care ar putea preveni pe viitor apariţia unor noi scheme frauduloase, cu implicarea companiilor din jurisdicţii offshore.

„Cred că trebuie să avem o politică sau o strategie de stat privind companiile offshore, deoarece, actualmente acestea aduc riscuri asupra imaginii ţării, sociale, de manipulare şi, cel mai mare, riscul implicării politicului în economie. Această strategie ar trebui introdusă în sistemul juridic, prin reforme, astfel, încât Guvernul să poate preveni pe viitor operaţiunile companiilor din jurisdicţiile offshore", a comentat Sergiu Luchiţa, specialistul Fondului de Dezvoltare Durabilă.

La întrunire au participat şi reprezentaţi ai sectorului bancar care au povestit despre transparenţa instituţiilor financiare şi riscurile lipsei acesteia.

„Preţul pe care l-a plătit societatea din cauza netransparenţei din sistemul bancar este foarte mare. Fără o stabilitate financiară nu este posibilă o dezvoltare a ţării. De aceea, trebuie să trecem de la etapa de discuţii, la etapa de implementare a acţiunilor", a spus Andrei Suruceanu, Director financiar, BC „Mobiasbanca - GSG" S. A.