Vom merge la cumpărături cu bonuri de masă de la firmă, în Moldova

În curând vom putea servi prânzul şi ne vom putea face cumpărăturile alimentare cu bonurile de masă primite de la serviciu. Cel puţin asta conţine un proiect de lege elaborat de Ministerul Muncii.

Iniţiativa legislativă ce datează de acum trei ani a fost actualizată de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi prevede că agenţii economici le vor putea oferi angajaţilor tichete de masă într-un număr egal cu cel al zilelor lucrate în luna anterioară.  Valoarea minimă a unui astfel de bon va fi de 25 de lei, iar maximă – 50 de lei. „Potrivit proiectului, se va acorda zilnic câte un tichet de masă pentru a putea servi prânzul. Vor fi contractate unităţi de alimentaţie publică precum cantine sau supermarketuri, unde vom putea schimba tichetele pe produse alimentare. Aceste venituri extra-salariale nu vor fi luate în considerare la calcularea impozitului pe venit şi stabilirea contribuţiilor sociale şi medicale“, precizează şeful adjunct al Direcţiei dezvoltare resurse umane şi politici ocupaţionale din cadrul ministerului, Anna Gherganova.

Nu şi alcool sau ţigări

Dacă în documentul iniţial, propus de deputaţi în iulie 2010, era prevăzut ca angajatorii care adaugă aceste bonuri de masă în pachetul salarial al lucrătorilor, să fie scutiţi de anumite impozite, de această dată Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nu va mai fi atât de generos cu agenţii economici. „Angajatorul poate dori să acorde tichete şi de 100.000 de lei, dar asta nu înseamnă că aceşti bani îi vor fi deduşi din impozite“, mai susţine Gherganova.

 50 de lei este limita valorică a unui bon de masă. Astfel, autorităţile vor ca agenţii economici să nu fie tentaţi să comită evaziuni fiscale.

„Ne-am înţeles la nivel de partid ca proiectul să nu mai fie susţinut de deputaţi, ci de Ministerul Muncii. Tichetele nu erau supuse impozitărilor. Acum urmează ca agenţii economici să fie impozitaţi, ca să intre şi nişte bani la bugetul de stat. Salariaţii vor putea plăti cu ele în supermarketuri, fără să ia ţigări şi băutură“, spune deputatul democrat Valentina Stratan, unul dintre co-autorii iniţiativei. Măsuri de siguranţă suplimentare Pentru a putea fi utilizate, bonurile vor avea întipărite un număr de serie, numele, sediul şi numărul de identificare individual al operatorului comercial, valoarea nominală, perioada de valabilitate, restricţiile de utilizare, un spaţiu pentru ştampila companiei de alimentaţie publică şi cinci însemne de protecţie, printre care şi o hologramă tridimensională. „Este un instrument suplimentar pentru agenţii economici social responsabili de a angaja salariaţi care apreciază acest beneficiu. În organizaţia pe care o conduc asigur prânzul pentru 10-15 angajaţi şi am dificultăţi în justificarea acestor cheltuieli în raport cu autorităţile fiscale. După ce proiectul de lege va fi adoptat, voi avea întreaga legitimitate şi justificare pentru astfel de cheltuieli“, afirmă Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO).

Firmele mari, favorizate

Acesta adaugă faptul că, datorită semnelor de protecţie solicitate, proiectul de lege favorizează companiile mari ce oferă servicii de alimentaţie public. „Este propusă în proiect obligativitatea unui semn holografic pe bonurile de masă. Acestea sunt dificil de realizat şi vor creşte preţul tichetelor, cu atât mai mult cu cât această prevedere poate fi înlocuită cu prezentarea bonului fiscal“, mai susţine Ostaf.