37.9k
Home  »  Articole  »  Contabilitate   »   VALORILE ŞI PROVOCARILE PROFESIEI CONTABILE

VALORILE ŞI PROVOCARILE PROFESIEI CONTABILE

26.06.201220.588 views Lilia Grigoroi, dr. conf. univ., ASEM Marina Şelaru, Director executiv ACAP RM
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

VALORILE ŞI PROVOCARILE PROFESIEI CONTABILE

O profesie, în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie. Trebuie să reţinem că profesiile nu se „formează prin lege”, nu „se nasc” pur şi simplu. Este nevoie de o gândire minuţioasă, planificare şi o muncă grea a multor oameni pentru dezvoltarea concepţiilor, deprinderilor tehnice, modului de acţiune, efectuării cercetărilor, acumulării informaţiei necesare despre scopul şi munca profesionalilor.

Profesia contabilă cuprinde totalitatea activităţilor cu caracter economic care presupun cunoştinţe in domeniul contabilităţii, comunitatea specialiştilor care efectuează activităţile in cauză (contabilii şi auditorii) precum şi organismele lor profesionale. Prin urmare ca obiective ale profesiei contabile putem cataloga desfăşurarea activităţii în corespundere cu standardele de profesionalism, atingerea unui nivel înalt de performanţă a serviciilor prestate şi respectarea cerinţelor intereselor publice.

În orice profesie şi cu atât mai mult în domeniul profesiei contabile, prin natura problematicilor ei, în contextul globalizării economiei mondiale, este necesară aşezarea acesteia pe principii fundamentale, menite sa asigure standarde înalte de profesionalism şi calitate. În exercitarea profesiei sale contabilul trebuie să-şi conducă activitatea apelând şi respectând cele trei comandamente ale profesiei contabile, pe care le-am defini ca valori ale profesiei: educaţia, etica şi calitatea serviciilor prestate.

Dacă ne gândim la viitor, trebuie să aspirăm la schimbări, care, inevitabil, vor influenţa şi profesia contabilă.

Contabilitatea trebuie să răspundă schimbărilor. Trebuie să anticipăm schimbările prin scoaterea în evidenţă a provocărilor profesie contabile şi să ajutăm mediul de afaceri să se adapteze la viitor.

Din punctul nostru de vedere provocările actuale ale profesiei contabile sunt determinate de următorii factori:

  • Factorul uman;
  • Relaţia dintre contabilitate şi fiscalitate;
  • Precondiţii în implementarea şi aplicarea IFRS şi SNC;
  • Calitatea serviciilor prestate.

Prim şi cel mai important aspect prin care se caracterizează şi se manifestă profesia contabilă este factorul uman caracterizat prin educaţie, etică şi raţionament profesional.

Domeniul educaţional din sfera profesiei contabile este cuprins în procesul globalizării, pornind de la nivelul universitar economic până la dezvoltarea şi formarea profesională continuă a contabililor. În acest sens am menţiona preocupările IFAC care au avut ca reper întregirea seturilor IES pentru profesia contabilă. Este incontestabil că tradiţiile naţionale ale procesului educaţional de pregătire a contabililor vor persista încă mulţi ani şi realizarea unei unificări absolute în această context este puţin probabilă. Soluţia propusa de experţii IFAC este includerea în conţinutul IES doar a cerinţelor generale faţă de nivelul educaţional şi profesional a specialiştilor si a recomandărilor referitoare la volumul de cunoştinţe de care trebuie să dispună un contabil profesionist. Aceste cerinţe şi recomandări se regăsesc în opt Standarde Internaţionale de Educaţie (IES): IES 1 – cerinţe de intrare; IES 2 – conţinutul educaţiei profesionale; IES 3 – abilităţi profesionale; IES 4 – valori, etică şi atitudini; IES 5 – experienţă practică; IES 6 – evaluarea competenţei profesionale; IES 7 – perfecţionarea profesională continuă (CPD); IES 8 – cerinţele de competenţă pentru auditori.

Obiectivul general a Standardelor Internaţionale de Educaţie este identificarea cerinţelor minime de calificare în trei domenii: cunoştinţe educaţionale şi profesionale; experienţa practică; actualizarea permanentă şi continuă a cunoştinţelor şi abilităţilor.

Astfel, IES actuale cuprind trei strategii educaţionale. Prima se referă la precalificarea unui profesionist contabil (IES 1-6) pornind din faza universitară şi continuând cu stagiul necesar obţinerii calităţii de expert contabil sau contabil certificat. A doua este concentrată pe dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili (IES 7) si a treia stabileşte elementele esenţiale şi îndrumările necesare unei bune practici educaţionale a auditorilor (IES 8).

Întrebarea cheie pentru reprezentanţii mediului economic este: care vor fi beneficiile pentru societate din cunoaşterea şi aplicarea practică a IES? Vom enumera următoarele: oferirea unui cadru global şi uniform pentru educaţia contabilă;  promovarea uniformităţii şi convergenţei proceselor de educaţie în contabilitate; sprijinirea mobilităţii contabililor; contribuirea la cooperarea între organismele profesionale din diferite ţări – membre IFAC.

În R. Moldova de implementarea Standardelor Internaţionale de Educaţie sunt preocupate mai multe organisme, în funcţie de structura sistemului educaţional, şi anume:  instituţiile de învăţământ superior; Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti (ACAP) ca membru al IFAC; Ministerul Finanţelor.

Pregătirea contabililor diferă de la ţară la ţară şi se realizează în mod diferit: în procesul dat sunt implicate atât instituţiile de învăţământ cât şi organismele profesionale contabile, iar în marea majoritate a ţărilor, in speţă în cele cu economii dezvoltate, calificarea de contabil certificat se acordă, în discordanţă cu practica autohtonă, de organismele profesionale contabile.

După cum am menţionat, în R. Moldova asigurarea educaţiei contabile şi de audit se face de către instituţiile de învăţământ superior, organizaţii profesionale şi Ministerul Finanţelor. La etape diferite de studiere se urmăresc anumite aspecte de învăţare şi/sau dezvoltare profesională continuă, iar instituţiile sau organizaţiile, implicate în acest proces educaţional, trebuie să asigure, în general aceleaşi abilităţi şi cunoştinţe. Rolul central în educaţia contabilă îi revine instituţiilor de învăţământ superior. Acestea au început să-şi afirme vocaţia europeană prin dezvoltări convergente în cadrul spaţiului european al învăţământului superior odată cu semnarea în mai 2005 a Declaraţiei de la Bologna. Între timp a fost elaborat Cadrul Naţional al calificărilor contabile pentru învăţământul superior, care în linii mari conţine toate prevederile IES 2 „Conţinutul programelor de educaţie contabilă profesionistă”, precum şi unele prevederi ale IES 5 „Cerinţe de experienţă practică”. Totuşi necesită aprofundare unele aspecte privind nivelul cunoştinţelor în domeniul finanţelor, precum şi realizarea unei conexiuni mai adecvate şi reale între contabilitate, finanţe, management, aplicaţii IT. Or provocarea majoră cu care se confruntă la moment mediul academic din domeniul economic constă în găsirea răspunsului adecvat la următoarele întrebări: Pe ce criterii explicăm studenţilor contabilitatea la hotarul dintre reforme? Asupra căror standarde trebuie sa focalizăm absolventul licenţiat: naţionale sau internaţionale? Care sunt cursurile ce trebuie predate la ciclul I Licenţă şi ciclul II Masterat? Etc. Şi răspunsul la aceste întrebări trebuie corelat cu procesul de elaborare a noilor standarde naţionale de contabilitate care este în plină derulare fără, însă, a cunoaşte conţinutul şi finalitatea lui. Totodată, abilităţile absolvenţilor, care sunt direct influenţate de răspunsul la întrebările de mai sus, trebuie sa corespundă realităţii dictate de practica contabilă la nivel de entitate.

Prevederile IES 7 „Educaţia profesională Continuă” in R. Moldova nu sunt transpuse in norme naţionale armonizate, dar sunt foarte intens promovate de către ACAP, ca membră a IFAC. Succesul ACAP constă în organizarea cursurilor de instruire şi perfecţionare continuă şi a examenelor de calificare pentru contabil certificat (CAP, CIPA, DipIFR). Totodată, conform legislaţiei în vigoare instruirea profesională continuă a contabililor nu este obligatorie. Ca consecinţă se îngreunează promovarea, cunoaşterea, implementarea şi aplicarea acestor calificări la nivel naţional.

Însa pentru un contabil modern nu mai sunt suficiente doar cunoştinţele academice, ci, pentru ai fi recunoscute abilităţile, trebuie să fie permanent iniţiat in toate modificările ale standardele internaţionale şi naţionale de raportare financiară, dar şi nu în ultimul rând să respecte cu stricteţe normele de etică profesională.

În Republica Moldova etica profesională a contabililor este determinata de Codul privind conduita profesională a auditorilor şi contabililor din Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 29-30 din 15.03.2001), conform căruia sunt determinate caracteristicile profesiei de contabil şi anume: posedarea unor cunoştinţe relevante, dobândite în procesul de studii şi instruire continuă profesională; respectarea de către contabili a Codului privind conduita profesională, inclusiv menţinerea la un nivel curent a modului unic de abordare obiectivă a îndeplinirii obligaţiilor sale; acceptarea unor obligaţii faţă de societate în ansamblu (prin introducerea unor restricţii la atribuirea unei calificări sau la utilizarea unui titlu). Codul menţionat stabileşte norme de conduită profesională unice în scopul asigurării celei mai înalte performanţe a activităţii desfăşurate şi menţinerii încrederii publicului în profesia de contabil. Codul a fost elaborat ţinând cont de interesele publice şi aşteptările utilizatorilor în ceea ce priveşte normele de conduită profesională a auditorilor şi contabililor.

Cât de etic este contabilul, care se lasă influenţat în aplicarea raţionamentului său de interesele grupurilor de presiune? Ce relevanţă mai are respectarea unui cod de etică profesională, în condiţiile în care un bun profesionist este cel care, la întrebarea cât fac 1+1, răspunde cu un zâmbet subtil în colţul gurii: cât vrei să facă ? Noi vindem sau cumpărăm?

Sub aparenţa obiectivitate a cifrelor şi presupusa neutralitate a instrumentului utilizat, contabilitatea poate să mintă, iar denaturările contabile sunt foarte rar gratuite şi de regulă generează câştigători şi perdanţi nemeritaţi. Trebuie să admitem că contabilitatea constituie un instrument bivalent, care poate, succesiv şi simultan, să informeze şi să dezinformeze, să dezvăluie şi să ascundă.

Codul eticii profesionale în corespundere cu necesităţile sociale, cu includerea mecanismului de acţiuni disciplinare poate modifica rolul contabilului profesional şi ca consecinţă creşterea încrederii societăţii în contabili şi auditor şi a statutului lor profesional. Deci, etica reprezintă un element esenţial pentru asigurarea dezvoltării profesiei contabile.

Posibilităţile viitoare ale profesiei contabile depind într-o măsură mare de păstrarea încrederii din partea societăţii. Profesia a atins un moment critic şi se află în atenţia societăţii. Atmosfera critică trebuie să fie primită de către contabili şi trebuie să ducă la aducerea în corespundere cu cerinţele societăţii.

Contabilitatea nu poate modifica definitiv etica timpului nostru. Etica poate contribui la creşterea responsabilităţii pentru rezultatele acţiunilor.

În opinia noastră, este de durată ca entităţile să înţeleagă că dezvoltarea lor este strâns legata de costul capitalului, iar costul capitalului este de neperceput fără încrederea în situaţiile financiare elaborate de contabili, ori contabilul va fi considerat axul central în jurul căruia gravitează toate deciziile managementului unei întreprinderi.

În acest context, am aduce în prim-plan raţionamentul profesional al contabilului, care, însă în R. Moldova este total deficitar. Subordonarea totală a contabilităţii de către fiscalitate l-a împiedicat pe contabil să-şi dezvolte raţionamentul profesional în aspect contabil şi, dacă cineva îi ia din mână planul de conturi şi Codul fiscal, e un om terminat, nu mai ştie nimic. Deci aici avem foarte multe lucruri de făcut şi ne întrebăm dacă noi putem să facem faţă noilor cerinţe. Raţionamentul profesional al contabililor trebuie să aibă ca finalitate oferirea utilizatorilor de informaţii contabile a unor date de calitate, veridice si conectate la piaţă – pentru ca aceştia la rândul lor sa ia decizii economice fundamentate. Misiunea contabilului solicită un grad înalt de profesionalism, vigilenta, experienţa si raţionament profesional.

Puţin s-a scris şi vorbit despre provocarea profesiei contabile în R. Moldova, despre rolul contabililor in economia de piaţă concurenţială, despre obligaţiile şi drepturile, povara şi greutăţile contabilului, sau dilemele şi contradicţiile contabilului in raportul de forţă creat intre contabilitate şi fiscalitate.

Veţi spune că este o profesie ca oricare alta şi nu trebuie cantonată in reguli excesive, dar faţă de celelalte, profesia contabila se caracterizează prin libertate si flexibilitate in raţionament. Cine cunoaşte povara contabilului este conştient de mizele care sunt in joc atunci când se pregătesc situaţiile financiare ale unei întreprinderi şi ce reprezintă imaginea fidelă sau cum trebuie respectat si aplicat Codul etic.

Problema-cheie a mediului de afaceri în R. Moldova şi principala provocare a profesiei contabile este relaţia contabilitate - fiscalitate, şi anume:

  • Instabilitatea fiscală produsă de modificări frecvente de ordin legislativ. Pot fi identificate doua cauze ale deselor modificări in legislaţia fiscala: necesitatea alinierii la legislaţia europeana, dar şi lipsa unor strategii privind planificarea pe termen mediu şi lung.
  • Prevalarea fiscalităţii în faţa contabilităţii. Din păcate, numărul enorm de rapoarte, declaraţii şi tot soiul de situaţii solicitate de către diverse instituţii ale statului consumă cea mai mare parte a timpului unui contabil, în defavoarea timpului afectat pentru analiza economică şi obţinerea informaţiilor financiare necesare bunului mers al afacerii.
  • Atitudine neechivocă a organelor de control faţă de diferite entităţi. Fără comentarii

Dinamica modificărilor de ordin legislativ, au repercusiuni asupra creşterii consumului de resurse pentru asimilarea acestora, dar si a costurilor legate de transpunerea lor în practică de către entitate. Ca consecinţă contabilul alocă mult din timpul muncii sale asimilării modificărilor legislaţiei fiscale si elaborării declaraţiilor fiscale. Uneori, costurile prelucrărilor fiscale ale informaţiei contabile sunt semnificative (mai ales la nivelul IMM) si de aici tentaţia de a le evita. Chiar un contabil profesionist poate fi determinat de această situaţie sa facă rabat de la principiile contabile cu speranţa obţinerii unei economii de costuri administrative.

Contabilitatea are mult mai mulţi utilizatori, nu doar bugetul. Ultimele zeci de ani au evidenţiat cerinţe noi pentru domeniul contabil. În prezent, contabilul trebuie să răspundă unor exigenţe legate de globalizare, mondializare, internaţionalizare etc. a economiilor. Ca consecinţă se caută utilizarea unui limbaj unic al afacerilor la nivel internaţional, în timp ce fiscalitatea rămâne un apanaj al guvernelor, al fiecărei ţări, ceea ce marchează o separare între contabilitate şi fiscalitate. Domeniul contabil trebuie să se desfăşoare conform standardelor profesionale de contabilitate, iar fiscalitatea conform legislaţiei naţionale.

Prevalenţa fiscalităţii în faţa contabilităţii se explică probabil prin faptul că în R. Moldova, reglementările contabile şi fiscale sunt generate de aceleaşi instituţii, existând un risc major: de a determina contabilitatea să satisfacă un singur interes – interesul bugetului. Deconectarea contabilităţii de fiscalitate este o soluţie a rezolvării acestui conflict, desprindere care trebuie să urmărească două aspecte: metodologic şi instituţional. Deconectarea metodologică propune o contabilitate bazată pe standarde de contabilitate, lăsând fiscalitatea să fie ordonată potrivit legilor fiscale. Este, însă, absolut necesară şi o deconectare din punct de vedere instituţional. Acest fapt însemnând că o instituţie (poate chiar neguvernamentală) să se ocupe de standardele contabile şi alta de legislaţia fiscală.

Contabilul trebuie să ofere servicii de înalta calitate prin aplicarea cunoştinţelor cu judecata profesională, atitudine obiectivă si comportament etic. Totuşi, exista situaţii în care se aluneca uşor de la conceptele şi principiile contabile la cele fiscale şi invers. Nouă, formatorilor de contabili, atunci când prezentăm o soluţie contabilă conformă reglementării contabile ni se spune, uneori, ca aşa ceva nu este posibil deoarece este interzis de fiscalitate. Formatorii în materie de fiscalitate când prezintă prelucrări fiscale, sunt întrebaţi uneori cum se înregistrează acele prelucrări în conturi. Ei însă nu-şi propun scopul reflectării operaţiunilor în contabilitate, scopul lor fiind colectarea de surse bugetare cu orice preţ prin orice mijloace, inclusiv amenzi.

O altă provocare ţine de dificultăţile privind precondiţiile de aplicare a IFRS sau SNC (noi). În toate cazurile trebuie să existe nişte condiţii create atât la nivel instituţional, cât şi metodologic privind aplicarea fie IFRS, fie SNC (noi). Aşi vrea să menţionez aici două momente importante legate de precondiţii: În primul rând condiţiile create de autorităţile statului in implementarea Hotărârii nr. 238  din  29.02.2008 privind aplicarea IFRS de către entităţile publice. Meritul lor este doar în publicarea pe pagina WEB a standardelor internaţionale, dar incomplete, deoarece nici la momentul actual nu este publicat Cadrul conceptual de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. Documentul în cauză nu are statut de standard internaţional şi nu se bucură de prioritate nici asupra unui standard concret şi în cazul unor neconcordanţe între Cadrul conceptual şi IFRS prioritatea rămâne a standardului. Cadrul conceptual este, însă, parte componentă a IFRS. Motivele principale pentru punerea la dispoziţie a Cadrului sunt: Identificarea conceptelor esenţiale ce stau la baza elaborării şi prezentării rapoartelor financiare; Asistarea preparatorilor, auditorilor şi a utilizatorilor în interpretarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) şi Furnizarea unor principii, având în vedere că nu toate aspectele sunt acoperite de IFRS.

Adoptarea IFRS in R. Moldova întâlneşte serioase dificultăţi:

  • întreprinderile si firmele de contabilitate sunt confruntate cu o provocare enorma: formarea si educarea;

    Al doilea moment provocator pentru profesia contabilă ţine de viitorul apropiat legat de precondiţiile privind punerea în aplicare de la 1 ianuarie 2014 a SNC (noi). De regulă la elaborarea unui standard internaţional există perioada de analiză şi comentarii de cel puţin 9 luni şi perioada de studiu de cel puţin 6 luni de la publicare până la punerea lor în aplicare. Ne întrebăm care vor fi perioadele de studiu a noilor standarde pentru publicul larg sau vom repeta greşelile reformei din anul 1998 - 24 ore pentru studierea şi aplicare SNC.

  • standardele se bazează pe principii si nu pe reguli. Acceptarea primordialităţii principiilor trebuie să substituie regulile detaliate devenite tradiţionale in R. Moldova. Modul de abordare bazat pe principii cere contabililor şi auditorilor exercitarea discernământului profesional. O astfel de abordare bazata pe raţionament profesional trebuie sa fie corelata cu sistemul legislativ naţional. Standardele internaţionale au fost întotdeauna caracterizate prin lipsa de detalii desfăşurate. Chiar şi prevederile importante în standarde sunt deseori formulate ambiguă, fără a fi explicate prin exemple;

  • cea mai mare parte a întreprinderilor sunt întreprinderi mici si mijlocii pentru care aplicarea IFRS este costisitoare.

O provocare actuală pentru profesie reprezintă şi calitatea serviciilor acordate. Auzim deseori replici in adresa contabilului, fie că este ridicat în slăvi, fie că este total ponegrit. Unii văd în contabil o panacee care poate rezolva toate problemele contabile, fiscale şi financiare, alţii o frână în calea dezvoltării afacerii. Să-i lăsăm pe primii în pace şi să le spunem mulţumim pentru apreciere, dar  să-i avertizăm că pot fi până la urmă dezamăgiţi, deoarece contabilul în condiţiile actuale doar reflectă situaţia entităţii, fără a fi parte componentă a managementului entităţii.

Să ne referim la situaţia când contabilul şi implicit contabilitatea este aclamată ca impediment în calea dezvoltării afacerii. Cred că de fapt unii se exprimă că contabilitatea este o frână atunci când ea este practicată de unele persoane mai puţin pregătite în domeniu.

Pentru noi cea mai importantă doleanţă o constituie deschiderea drumului afirmării profesiei contabile la adevărata sa valoare. Mediul de afaceri, utilizatorii informaţiilor furnizate de rapoartele financiare devin din ce în ce mai conştienţi de rolul contabilului pentru întreprindere şi economie. Contabilitatea nu trebuie confundată doar cu întocmirea şi clasarea de documente şi ţinerea evidenţei acestora. Contabilului îi sunt încredinţate spre dirijare şi armonizare cifrele privind mişcarea bunurilor economice şi surselor unei întreprinderi, care ordonate pe anumite categorii, după o schemă bine stabilită, pot descifra de moment situaţia reala a unei întreprinderi, oricât de complexă ar fi ea.

Din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public rezultă necesitatea unui organism profesional puternic la nivel naţional comandamentele principale ale căruia sa fie: educatia, etica si controlul de calitate.

Este important:

  • să fim uniţi şi să asiguram împreuna unitatea valorilor în profesia contabilă;

  • să găsim soluţii pentru depăşirea dificultăţilor actuale;

  • şi nu in ultimul rând, să dăm dovadă de înţelepciune, etică si moralitate in acţiunile pe care le întreprindem.

Lilia Grigoroi, dr., conf. univ., ASEM

Marina Şelaru, Director executiv ACAP RM

 

Comentarii

  1. Victoria spune:

    Articolul e interesant…dar,mi se pare-numai pentru studentii,care invata la facultatea de „Contabilitate si audit”..In teorie,ati explicat-cum trebue sa fie etica si comportarea contabililor,dar,in realitate,practic-e cu mult mai incurcata situatia…Si,deseori,nu depinde de profesionalizmul si etica contabilului…Kredeti-ma,ca aproape, toti administratorii nu se hotarasc nici la o operatiune economica,fara ca sa se sfatue cu contabilul…Dar,in ziua de azi,kind lejile se modifica permanent si articolele din Codul Fiscal se inerpreteaza diferit(pentru fisc si pentru contribuabil), despre ce valoare a profesiei de contabil putem vorbi???!!! Is de acord,ca provocari in profesia noastra avem -o mie si una…si,din pacate,deseori-din partea Lejislatiei noastre,da nu din partea angajatorilor nostri…Ne chemati sa dam dovada de intelepciune, etica si morala in actiunile pe care le intreprindem…dar,cei,care ar trebui,in primul rind,ei asa sa fie(cei de la Guvern,Fisc,Min.Fin.),cine o sai traga la raspundere pentru greselile,care le comit,pentru rusinea,care o trajem noi in fata angajatorului,kind nui putem explica-de ce nu se face asa,dar altfel,kind Lejile se primesc in aprilie,dar intra in vigoare din ianuarie,etcr.???!!!…Sa va zic sincer,ma inchin in fata tuturor contabililor,din ziua de azi!!! Sintem intrebati din doua parti-din partea angajatorului si din partea Fiscului si,de ar fi o Lejislatie normala , acestea parti ar fi intro „armonie”,insa,din pacate, trebue sa fim permanent in asteptare:Cine si ce a zice dimineata,dupa ce a visa ceva noaptea???!!!

  2. Svetlana spune:

    Daaa Victoria, aveti perfecta dreptate…

  3. ... spune:

    spunetimi varog pentru a lucra in fisc ce facultate anume trebuie sa ai terminata?

  4. Svetlana spune:

    Cunostinte mai profunde in tara noastra se capata in colegii dar nu in sistemul de invatamint superior.

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...