Topul celor mai bine plătiţi 20 de demnitari din Republica Moldova

Monitorizează şi reglementează pieţe de zeci de miliarde de lei, stabilesc tarifele la utilităţi, ne apără de monopolişti şi veghează ca banul public să nu fie furat. Pentru aceste activităţi, şefii autorităţilor de reglementare beneficiază de salarii de sute de mii de leiAdoptă decizii importante pentru ţara noastră, care au impact major asupra vieţii şi activităţii oamenilor simpli, dar şi a antreprenorilor. E vorba de conducătorii mai multor autorităţi, agenţii, consilii şi instituţii publice, unele dintre care prea puţin  cunoscute publicului larg. Pentru munca lor sunt şi plăţi pe măsură, cel puţin aşa rezultă din declaraţiile pe venit şi din cele de interese publicate pe pagina Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi analizate de „Adevărul“.

Primii în top şefii BNM

Din datele disponibile, rezultă că cel mai bine plătit este Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, care a primit anul trecut un salariu brut de 878.562 de lei, pe lângă care a mai beneficiat de o facilitate de credit de 43.379 de lei şi venituri din dobânzi bancare de 4.778 lei. Drăguţanu este urmat, la mică distanţă, de cei doi adjuncţi ai săi Marin Moloşag şi Emma Tăbârţă, cu salarii de peste 700.000 de lei, iar împreună cu facilităţile de credit au adunat mai mult de 800.000 de lei. Pe următoarele trei locuri se află şeful şi adjuncţii săi de la Autoritatea Aviaţiei Civile (AAC), care au primit în anul 2012 lefuri de peste 550.000 de lei, la care s-au mai adăugat beneficii din alte activităţi.De exemplu, Vladimir Cebotari, proaspătul viceministru al Transporturilor, a avut anul trecut un salariu la AAC de 556.962,8 de lei, iar adjunctul său Iurie Zidu a primit 636.028 de lei. Venituri de peste jumătate de milion de lei au mai avut încă trei directori de agenţii. E vorba de Sergiu Sâtnic, fostul director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), Victor Parlicov de la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) şi Petru Maleru, directorul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA).

Numiţi şi demişi pe criterii politice

În cazul lui Parlicov, veniturile sunt estimative, deoarece declaraţia lui lipseşte pe site-ul CNI. „Am depus declaraţia, în rest e treaba celor de la această instituţie să o publice. Pot doar să confirm că am primit ceva mai mult de 500.000 de lei“, ne-a precizat Victor Parlicov. Dacă demisia lui Sergiu Sâtnic a trecut aproape neobservată, cea a lui Parlicov a fost contestată la Curtea Constituţională de către liderul liberal Mihai Ghimpu, care în 2009, fiind preşedinte al Parlamentului, a fost cel care l-a propus în această funcţie. Acest lucru confirmă încă o dată că, de regulă, şefii acestor autorităţi sunt numiţi pe criterii politice. Un venit anual de aproape 540.000 de lei a avut în 2012 şi Petru Maleru, directorul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA), grosul de peste 411.000 de lei fiind asigurat de remunerarea pentru faptul că este membru al Consiliului de Administrare la întreprinderea Tutun-CTC.

Acţionar la gigantul Apple

Remunerări de peste 460.000 de lei au avut în 2012 şi cei patru membrii ai Consiliului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Artur Gherman, Vladimir Captari, Iurie Filip şi Aurica Doina, care ocupă poziţiile 10, 12, 13 şi 14 în clasamentul nostru. Artur Gherman, care a devenit recent preşedintele CNPF, declară, între altele, că deţine un pachet de 500 de acţiuni la Apple, care este cea mai valoroasă companie din lume. Valoarea pachetului de acţiuni de la Apple trece de 200.000 de dolari.

 Cel mai plătit savant

Cu venituri de 470.000 de lei, pe locul 11, se regăseşte Dumitru Galupa, directorul unui misterios Institut de Cercetări şi Amenajări Silvice din cadrul Agenţiei Moldsilva. În top l-am inclus şi pe Ştefan Creangă, directorul Agenţiei de Achiziţii Publice (AAP), care a încasat în anul 2011 venituri de peste 400.000 de lei din salariu şi prezenţa în consiliul de administrare la întreprinderile Moldtelecom, Poşta Moldovei, AIR Moldova, Franzeluţa, Pensiunea Holercani etc. Declaraţia pe venit din acest an lipseşte, însă nu este exclus că şeful AAP să fi beneficiat de un venit mult mai însemnat. În clasament ar fi putut ajunge şi viceministrul Economiei Tudor Copaci, dacă CNI ar fi făcut publice veniturile oficialului. Anul trecut acesta, pe lângă faptul că exercita funcţia de director al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), era prezent în consiliile de administrare la opt companii de stat, inclusiv la Moldtelecom. Numai aici compania i-a remunerat pe cei cinci membri ai Consiliului de Administrare cu sume de peste 110.000 de lei fiecare. În top au ajuns şi doi şefi de la Administraţia de Stat a Drumurilor, dar şi Serafim Urechean, preşedintele Curţii de Conturi. Numărul demnitarilor cu lefuri de sute de mii de lei ar putea fi mai mare, dacă toate declaraţiile lor ar fi fost făcute publice.

Nu există o politică clară de remunerare

 Dumitru Budianschi, director de programe la Centrul Expert-grup, spune că în cazul unor autorităţi de reglementare nu contează nivelul salariilor, ci scopul pe care şi la pus statul stabilind asemenea remunerări. „Multe dintre aceste instituţii sunt abilitate să apere interesele populaţiei în raport cu monopoliştii, iar pentru asigurarea unei independenţe decizionale, conducătorii acestora trebuie să fie remuneraţi adecvat. Din păcate, nu există o politică clară de salarizare a angajaţilor şi şefilor acestor agenţii, care să prevadă şi prime, dar şi penalizări pentru rezultatele activităţii“, a explicat expertul.

Nu contează nivelul salariilor, ci scopul pe care şi la pus statul stabilind asemenea remunerări. Dumitru Budianschi, economist Expert-Grup