STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 7

"RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEŞTI"

Notă: Pe tot parcursul textului SNC 7 se substituie cuvîntul „întreprindere” prin cuvîntul „entitate” conform Ordinului Min.Fin. nr.61 din 23.06.2008, în vigoare 27.06.2008

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza standardului internaţional de contabilitate 7 "Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti", adoptat de Comitetul S.I.C. în anul 1993.

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului standard îl constituie asigurarea utilizatorilor de rapoarte financiare cu informaţii privind fluxul mijloacelor băneşti ale entităţii, prezentate în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pe parcursul perioadei de gestiune pe tipuri de activităţi.

Domeniul de aplicare

3. Prezentul standard se extinde asupra persoanelor juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de antreprenoriat şi sînt înregistrate în Republica Moldova, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor, altor subdiviziuni structurale situate atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi peste hotarele ei.

4. Domeniul de aplicare a prezentului standard nu se extinde asupra instituţiilor financiare, ale căror rapoarte financiare se întocmesc conform S.N.C.30 "Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare".

Utilitatea informaţiei privind fluxul mijloacelor băneşti

5. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti, paralel cu alte informaţii conţinute în rapoartele financiare, permite diverselor categorii de utilizatori să aprecieze modificările în patrimoniul net al entităţii, situaţia financiară a acesteia (inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea) şi capacitatea entităţii de a se adapta noilor circumstanţe şi posibilităţi prin influenţa mărimii şi duratei fluxului mijloacelor băneşti.

6. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti poate fi utilizată şi la estimarea capacităţii entităţii de a cîştiga mijloace băneşti.Ea le permite utilizatorilor să compare valoarea curentă a viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti ale diverselor entităţi. Aceasta contribuie, de asemenea, la compararea activităţii diverselor entităţi, înlăturînd astfel efectul nedorit al utilizării diferitelor metode de contabilitate vizînd unele şi aceleaşi operaţii şi fenomene economice.

Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti în perioadele precedente poate fi folosită în calitate de indicator al sumei, calculului perioadei şi certitudinii viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti. Ea este utilă, de asemenea, pentru verificarea exactităţii estimărilor viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti efectuate anterior şi pentru analiza legăturii reciproce dintre profit, fluxul net de mijloace băneşti şi influenţa modificării preţurilor.

Definiţii

7. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

Mijloace băneşti - disponibilităţi băneşti în casierie, depozite, conturi de decontare, valutare şi în alte conturi la bănci.

Fluxul mijloacelor băneşti - intrări şi ieşiri ale mijloacelor băneşti.

Activitate operaţională - activitatea de bază a entităţii în vederea obţinerii de venit, precum şi alte tipuri de activităţi care nu constituie nici activitate de investiţii, nici financiară.

Activitate de investiţii - procurarea şi ieşirea activelor pe termen lung.

Activitate financiară - activitate, în urma cărei se modifică mărimea şi componenţa capitalului propriu şi a împrumuturilor entităţii.

Prezentarea raportului privind fluxul mijloacelor băneşti

8. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se prezintă potrivit unei forme aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova (anexa nr.1).

[Pct.8 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.61 din 23.06.2008, în vigoare 27.06.2008]

9. Entitatea prezintă raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pe următoarele tipuri de activităţi: operaţională, de investiţii, financiară. Gruparea fluxurilor mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi asigură utilizatorii de rapoarte financiare cu informaţii care le permit să aprecieze influenţa tipurilor de activităţi asupra situaţiei financiare a entităţii, mărimii mijloacelor băneşti, precum şi evaluarea interconexiunii genurilor de activitate specificate.

10. Una şi aceeaşi operaţie poate include fluxul mijloacelor băneşti raportat la diverse tipuri de activitate. De exemplu, în cazul în care plăţile băneşti aferente împrumuturilor includ suma dobînzilor plătite şi suma creditului, plata dobînzilor se referă la activitatea operaţională, iar rambursarea creditului este considerată ca un element al activităţii financiare.

11. Obţinerea de împrumuturi se referă, de obicei, la activitatea financiară. Cu toate acestea, overdrafturile bancare achitate la prima cerere şi care constituie o parte componentă a pîrghiilor de administrare a mijloacelor băneşti se includ în categoria mijloacelor băneşti, provenite din activitatea operaţională.

12. Mişcarea internă a mijloacelor băneşti (deschiderea acreditivului, obţinerea carnetului de cecuri cu limită de sumă, ridicările în numerar de la conturile de decontare, valutar etc.) nu se tratează drept flux al acestora.

Activitatea operaţională

13. Volumul fluxului mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională reprezintă un indicator cheie al eficacităţii activităţii entităţii, deoarece în baza acestuia se poate judeca despre acumularea unei cantităţi suficiente de mijloace băneşti pentru menţinerea nivelului de producţie al entităţii, achitarea împrumuturilor, dividendelor şi realizarea de investiţii noi fără a apela la surse externe de finanţare.

14. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională este determinat, în principal, de activitatea de bază a entităţii producătoare de venit. Prin urmare, acest flux prezintă rezultatul operaţiilor economice şi altor evenimente, care se iau în considerare la calcularea profitului net sau a pierderii nete.

Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include:

a) încasări băneşti din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor;

b) plăţi băneşti furnizorilor, antreprenorilor pentru mărfuri şi servicii;

c) plăţi băneşti salariaţilor, contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi/sau asigurări sociale, medicale facultative (benevole);

d) plăţi ale dobînzilor aferente împrumuturilor;

e) plăţi ale impozitului pe venit;

f) alte încasări şi plăţi băneşti - încasări băneşti din taxe de comision, încasări şi plăţi băneşti aferente contractelor încheiate în scopuri comerciale şi de dealer, penalităţi, amenzi, despăgubiri încasate şi plătite, plata accizelor, taxei pe valoarea adăugată şi altor impozite, cu excepţia impozitului pe venit, plăţi băneşti companiilor de asigurări etc.

[Pct.14 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.61 din 23.06.2008, în vigoare 27.06.2008]

15. Entitatea poate fi deţinător al hîrtiilor de valoare şi împrumuturilor în scopuri comerciale şi de dealer, care în acest caz sînt asemănătoare cu stocurile de mărfuri şi materiale, procurate special pentru revînzare. De aceea fluxul mijloacelor băneşti provenit din cumpărarea şi vînzarea hîrtiilor de valoare comerciale şi de dealer este raportat la activitatea operaţională.

Activitatea de investiţii

16. Fluxul mijloacelor băneşti rezultat din activitatea de investiţii, reflectă nivelul cheltuielilor de producţie pentru resursele destinate obţinerii venitului şi viitoarelor fluxuri ale mijloacelor băneşti. De exemplu, entitatea nu obţine venit imediat după procurarea mijloacelor fixe, dar pe parcursul duratei de exploatare a acestora. În mod analog, hîrtiile de valoare pe termen lung pot aduce venit în viitor sub formă de dividende şi pot influenţa volumul viitoarelor fluxuri ale mijloacelor băneşti prin sumele de dividende obţinute.

Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea de investiţii include:

a) încasări băneşti din ieşirea de active pe termen lung;

b) plăţi băneşti aferente creării şi procurării de active pe termen lung;

c) dobînzi încasate;

d) încasări băneşti sub formă de dividende;

e) încasări băneşti din cota de participaţie în capitalul entităţilor mixte;

f) încasări băneşti din restituirea avansurilor sau rambursarea împrumuturilor (cu excepţia avansurilor şi împrumuturilor instituţiilor financiare);

g) plăţi de avans şi împrumuturi acordate altor entităţi (cu excepţia avansurilor şi împrumuturilor instituţiilor financiare);

h) încasări băneşti provenite din contractele futures, forvard, de opţiune şi swap, cu excepţia încasărilor în baza contractelor încheiate în scopuri comerciale şi de dealer;

i) plăţi băneşti pentru contractele futures, forvard, de opţiune şi swap, cu excepţia cazurilor în care contractele se încheie în scopuri comerciale şi de dealer.

Activitatea financiară

17. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti din activitatea financiară este foarte importantă, deoarece oferă utilizatorilor de rapoarte financiare posibilitatea de a determina cauzele majorării sau diminuării capitalului propriu al entităţii, modificările şi motivele acestora produse în mărimea şi componenţa datoriilor pe termen lung şi scurt. Mai mult ca atît, această informaţie este utilă şi la prognozarea cerinţelor investitorilor şi creditorilor privind viitoarele fluxuri de mijloace băneşti.

Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea financiară include:

a) încasări băneşti din emisiunile de acţiuni şi alte hîrtii de valoare;

b) plăţi băneşti proprietarilor în vederea procurării sau stingerii acţiunilor entităţii;

c) încasări băneşti sub formă de credite şi împrumuturi pe termen scurt şi lung;

d) plăţi băneşti pentru rambursarea creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung;

e) încasări băneşti de la arendaşi din stingerea datoriilor aferente arendei finanţate;

f) plata dividendelor;

g) încasări băneşti din redevenţe.

Metodele întocmirii raportului privind fluxul mijloacelor băneşti

18. Entitatea întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti conform metodei directe în baza datelor conturilor contabile. Informaţiile obţinute prin aplicarea acestei metode evidenţiază principalele tipuri de încasări şi plăţi băneşti pe tipuri de activităţi şi pot fi utile la prognozarea fluxurilor mijloacelor băneşti în viitor.

19. Pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională poate fi utilizată metoda indirectă, prin care rezultatul net din această activitate se corectează luînd în considerare operaţiile nonmonetare şi modificările mărimii activelor curente şi ale datoriilor pe termen scurt.

Fluxul mijloacelor băneşti din operaţii în valută străină

20. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din operaţiile în valută străină se reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti în valuta naţională a Republicii Moldova la cursul de schimb al zilei de încasare sau plată a mijloacelor băneşti.

21. Subdiviziunile structurale străine ale entităţii (entităţii fiice, filiale, secţii etc.) întocmesc raportul privind fluxul mijloacelor băneşti în valuta ţării de reşedinţă.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se prezintă entităţii mame în valuta naţională în conformitate cu regulile stabilite de Banca Naţională a Moldovei.

22. Fluxul mijloacelor băneşti exprimat în valută străină se reflectă în conformitate cu S.N.C.21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare".

23. Profitul şi pierderea apărute ca rezultat al modificării ratei schimbului valutei străine, nu se consideră ca flux al mijloacelor băneşti. Însă influenţa modificărilor în diferenţele de curs valutar asupra mijloacelor băneşti, care sînt depozitate şi urmează a fi plătite în valută străină este reflectată în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. Acest lucru este necesar pentru asigurarea concordanţei modificării soldului mijloacelor băneşti la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune. Mărimea indicată a profitului (pierderii) se prezintă separat de fluxul mijloacelor băneşti din activităţile operaţională, de investiţii şi financiară şi include diferenţele apărute, dacă acestea există, cu condiţia că fluxul mijloacelor băneşti se reflectă la cursul de schimb în vigoare la sfîrşitul perioadei de gestionare.

Fluxul mijloacelor băneşti în neto-bază

24. Fluxul mijloacelor băneşti rezultat din activităţile operaţională, de investiţii şi financiară poate fi prezentat în neto-bază astfel:

a) încasări şi plăţi băneşti în numele altor persoane, cînd fluxul mijloacelor băneşti reflectă mai întîi activitatea altor persoane, apoi a entităţii. De exemplu, plăţile de chirie percepute în numele proprietarilor şi plătite acestora;

b) încasări şi plăţi băneşti în posturile cu o viteză mare de circulaţie, sume mari şi termen apropiat de stingere. De exemplu, în cazul operaţiunilor de intermediere.

Posturi excepţionale

25. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din situaţii excepţionale se reflectă distinct, în posturile excepţionale pentru ca utilizatorii să poată înţelege natura şi influenţa acestora asupra fluxului mijloacelor băneşti curent şi viitor ale entităţii.

Exemple de fluxuri ale mijloacelor băneşti reflectate în posturile excepţionale:

a) încasări băneşti de la autorităţile de stat, persoane fizice şi juridice cu titlu de compensaţii pentru acoperirea pierderilor provocate de calamităţi;

b) ieşiri băneşti, de exemplu a numerarului de casă în caz de incendii, jafuri etc.

Dobînzi şi dividende

26. Fluxul mijloacelor băneşti sub formă de dobînzi şi dividende încasate şi plătite se reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti separat.

Suma totală a dobînzilor, plătite în cursul perioadei de gestiune, se reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, indiferent de faptul dacă aceasta a fost sau nu constatată drept cheltuială în contul de profit şi pierdere sau a fost capitalizată.

Dobînzile primite sînt reflectate ca un aflux al mijloacelor băneşti din activitatea de investiţii, deoarece ele constituie plata pentru capitalul oferit altor entităţi. Dobînzile plătite sînt reflectate ca ieşiri de mijloace băneşti provenite din activitatea operaţională, deoarece ele constituie plata pentru resursele utilizate, primite de la alte entităţi.

27. Dividendele încasate se reflectă ca un aflux al mijloacelor băneşti din activitatea de investiţii, deoarece acestea prezintă un venit din capitalul investit, iar dividendele plătite - ieşiri de mijloace băneşti provenite din activitatea financiară, deoarece acestea constituie plăţi pentru cotele primite de la acţionari în capitalul propriu.

Impozit pe venit

28. Impozitul pe venit plătit se prezintă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti printr-un post separat ca ieşiri de mijloace băneşti din activitatea operaţională. Alte impozite plătite se reflectă în componenţa altor ieşiri de mijloace băneşti din activitatea operaţională.

Finanţări şi încasări cu destinaţie specială

29. Mijloacele băneşti intrate la entitate cu titlu de finanţări şi încasări cu destinaţie specială, pînă la utilizarea lor conform destinaţiei, constituie mijloace de împrumut şi de aceea se reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti ca împrumuturi primite la compartimentul "Activitate financiară".

Investiţii în entităţile fiice, asociate şi mixte

30. Dacă evidenţa investiţiilor în entităţile asociate sau fiice se ţine conform metodei cheltuielilor, investitorul reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti nu toate intrările şi ieşirile mijloacelor băneşti care s-au produs între acesta şi beneficiarul investiţiilor, dar numai dividendele primite.

31. Entitatea care raportează participarea la o entitate sub control mixt (S.N.C.31 "Reflectarea în rapoartele financiare a participaţiilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt"), utilizînd consolidarea proporţională, include în raportul său consolidat privind fluxul mijloacelor băneşti cota sa proporţională în mişcarea mijloacelor băneşti ale entităţii sub control mixt. Entitatea care raportează această participaţie, utilizînd metoda participaţiei prin cotă, include în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, un astfel de flux care a apărut ca rezultat al investiţiilor acesteia în entitatea controlată mixt, precum şi alte plăţi şi încasări, efectuate între aceasta şi entitatea mixt controlată.

[Pct.31 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.61 din 23.06.2008, în vigoare 27.06.2008]

Cumpărarea şi vînzarea entităţilor fiice şi a altor entităţi

32. Fluxurile totale ale mijloacelor băneşti, rezultate din cumpărări şi vînzări ale entităţilor fiice şi ale altor entităţi vor fi prezentate în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti distinct şi examinate ca activitate de investiţii.

33. Entitatea trebuie să dezvăluie în nota explicativă la raport următoarele date generale vizînd cumpărările sau vînzările entităţilor fiice şi ale altor entităţi în cursul perioadei de gestiune:

a) mărimea totală a vînzărilor sau cumpărărilor;

b) mărimea cumpărărilor sau vînzărilor plătite contra mijloace băneşti;

c) suma mijloacelor băneşti de care dispune entitatea fiică sau alte entităţi vîndute sau cumpărate;

d) suma activelor sau datoriilor pe tipuri, cu excepţia mijloacelor băneşti de care dispune entitatea fiică sau alte entităţi vîndute sau cumpărate.

[Pct.33 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.61 din 23.06.2008, în vigoare 27.06.2008]

34. Prezentarea distinctă a rezultatelor fluxului mijloacelor băneşti din cumpărări şi vînzări ale entităţilor fiice sau ale altor entităţi, de rînd cu dezvăluirea distinctă a mărimii valorii activelor şi datoriilor procurate sau vîndute, se separă din fluxul total al mijloacelor băneşti din activităţile operaţională, de investiţii şi financiară. Datele privind fluxul mijloacelor băneşti din vînzări nu sînt scăzute din volumul fluxului mijloacelor băneşti provenit din cumpărări, dar se reflectă distinct.

35. Suma totală a mijloacelor băneşti plătite sau încasate ca rezultat al vînzării sau cumpărării entităţilor fiice sau a altor entităţi este reflectată în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti fără alte mijloace băneşti încasate sau plătite.

Operaţii nonmonetare

36. Operaţiile financiare şi de investiţii nonmonetare nu se includ în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. Acestea vor fi dezvăluite în alte rapoarte financiare în vederea obţinerii informaţiei necesare privind activitatea financiară şi de investiţii a entităţii.

37. Multe tipuri de activitate financiară şi de investiţii nu au o influenţă directă asupra fluxului curent al mijloacelor băneşti, dar influenţează capitalul şi structura activelor entităţii. Excluderea operaţiilor nonmonetare din raportul privind fluxul mijloacelor băneşti corespunde obiectivului prezentului raport, deoarece acestea nu includ fluxul mijloacelor băneşti din perioada de gestiune.

Exemple de operaţii nonmonetare pot fi:

a) achiziţionarea activelor prin asumarea nemijlocită a angajamentelor respective sau în baza arendei finanţate;

b) achiziţionarea altor entităţi şi active prin emisiunea de acţiuni;

c) transformarea datoriei în capital propriu.

38. Informaţiile privind operaţiile nonmonetare, ce fac obiectul activităţilor de investiţii şi financiară, urmează a fi dezvăluite în anexele la raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, aceasta oferind posibilitatea utilizatorilor de rapoarte financiare de a evalua mai exact volumul activităţilor de investiţii şi financiară ale entităţii.

Componente ale mijloacelor băneşti

39. Entitatea trebuie să dezvăluie componentele mijloacelor băneşti, precum şi să confirme coordonarea sumelor înregistrate în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti cu posturile similare, reflectate în bilanţul contabil.

40. Entitatea dezvăluie politica de contabilitate, adoptată pentru determinarea componentelor mijloacelor băneşti, în conformitate cu S.N.C.1 "Politica de contabilitate".

Publicitatea informaţiei suplimentare

41. În nota explicativă la raportul privind fluxul mijloacelor băneşti entitatea trebuie să dezvăluie, însoţind această publicitate de comentariile administraţiei, suma soldurilor considerabile de mijloace băneşti care sînt inaccesibile pentru utilizare de către un grup de entităţi constituit din entităţile mamă şi fiice. Acestea cuprind, de exemplu, soldurile de mijloace băneşti deţinute de entitatea fiică, care îşi exercită activitatea în ţara în care se efectuează controlul asupra schimbului valutar, sau în care există alte restricţii juridice, din cauza căruia soldurile devin inaccesibile pentru utilizare comună de către entitatea mamă sau alte entităţii fiice.

[Pct.41 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.61 din 23.06.2008, în vigoare 27.06.2008]

42. Pentru o evaluare mai exactă a situaţiei financiare a entităţii, utilizatorii rapoartelor financiare solicită informaţii suplimentare privind:

a) suma împrumuturilor neutilizate care poate fi folosită în activitatea operaţională ulterioară;

b) suma totală a fluxului mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi, ce fac obiectul participaţiei în entităţi mixte, pentru care entitatea raportează utilizînd metoda consolidării proporţionale;

c) suma totală a fluxului de mijloace băneşti care reflectă mărirea capacităţii de producţie, indiferent de fluxul mijloacelor băneşti necesare pentru menţinerea activităţii operaţionale.

Această informaţie permite utilizatorilor rapoartelor financiare să stabilească raţionalitatea şi eficacitatea investirii de mijloace în vederea menţinerii sau sporirii capacităţii de producţie. Entitatea care nu efectuează investiţii în aceste scopuri supune riscului viitoarele venituri pentru asigurarea unei lichidităţi curente şi plăţilor către proprietari;

d) suma fluxurilor mijloacelor băneşti care constituie rezultatul activităţilor operaţională, de investiţii şi financiară pe fiecare segment industrial şi geografic (S.N.C.14 "Informaţii financiare privind sectoarele"). Aceasta permite utilizatorilor rapoartelor financiare să înţeleagă mai bine legătura dintre fluxurile mijloacelor băneşti în activitatea economică atît în ansamblu, cît şi pe componente şi sectoare.

Data intrării standardului în vigoare

43. Prezentul standard intră în vigoare începînd cu data de 1 ianuarie 1998.

[Anexa modificată prin Ordinul Min.Fin. nr.61 din 23.06.2008, în vigoare 27.06.2008]

[Anexa modificată prin Ordinul Min.Fin. nr.2 din 10.01.06, în vigoare 31.01.06]

[Anexa modificată prin Ordinul Min.Fin. nr.92 din 29.12.04, în vigoare 07.01.05]