37.9k
Home  »  Legislaţia  »  Contabilitate  »  Standardele Naţionale de Contabilitate vechi   »   SNC 6 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile agricole”

SNC 6 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile agricole”

27.11.2008
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 6

"PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII LA ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE"

 

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza proiectului E 65 al Standardului Internaţional de Contabilitate (S.I.C.) privind agricultura (în redacţia din anul 1999).

 

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului standard constă în expunerea particularităţilor constatării, măsurării, contabilizării şi prezentării în rapoartele financiare a activelor biologice (animalelor şi plantelor) utilizate în activitatea agricolă; a activelor biologice suplimentare şi produselor agricole obţinute din transformarea activelor biologice; a consumurilor şi subvenţiilor de stat aferente desfăşurării activităţii agricole.

 

Domeniu de aplicare

3. Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate agricolă de întreprinzător şi sînt înregistrate în Republica Moldova, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor şi altor subdiviziuni structurale ale acestora cu sediul atît pe teritoriul, cît şi peste hotarele Republicii Moldova. Standardul este aplicabil şi activităţii agricole a oricărei întreprinderi, dacă activitatea de bază a acesteia nu o constituie obţinerea produselor agricole.

4. Domeniul de aplicare a prezentului standard nu cuprinde:

a) activele biologice utilizate în scopuri neproductive (pentru crearea spaţiilor verzi, protecţia mediului ambiant etc.), care sînt echivalate cu activele materiale pe termen lung şi examinate în S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung";

b) produsele obţinute prin prelucrarea materiei prime agricole, care, conform legislaţiei în vigoare, sînt considerate drept un rezultat al activităţii industriale şi examinate în S.N.C.2 "Stocurile de mărfuri şi materiale". Constatarea şi măsurarea consumurilor şi cheltuielilor rezultate din asemenea prelucrare se reglementează de S.N.C.3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".

Exemple de active biologice, precum şi de produse agricole, active biologice suplimentare şi produse obţinute prin prelucrare, cuprinse sau necuprinse în domeniul de aplicare a prezentului standard, sînt prezentate în tabelul de mai jos.

 

Tabel

Exemple de active biologice şi tipuri de produse obţinute din

transformarea şi prelucrarea acestora

 

Active biologice

Produse ale activităţii agricole şi active biologice suplimentare cuprinse în domeniul de aplicare a standardului

Produse obţinute prin prelucrare care nu sînt cuprinse în domeniul de aplicare a standardului

În sectorul zootehnic (creşterea animalelor):

 

• turma de bază a ovinelor

Lapte, lînă, miei, pielicele, carne din sacrificare*

Fire toarse, brînză, produse din carne

• cireada de bază a bovinelor

Lapte, viţei, carne din sacrificare*

Chefir, smîntînă, unt, caşcaval, brînză, produse din carne

• turma de bază a porcinelor

Purcei, carne din sacrificare *

Produse din carne

• piscicultură

Peşte-marfă, puiet

Produse din peşte

În fitotehnie (cultura plantelor)

 

• culturi cerealiere

Cereale, deşeuri de la definitivarea recoltei de cereale, paie

Făină, crupe, furaje combinate

• culturi legumicole

Legume

Conserve din legume, murături

• culturi tehnice cultivate pe plantaţii

Frunze de tutun, seminţe de floarea-soarelui

Tutun fermentat, ulei vegetal

• pepinieristică

Puieţi

-

• plantaţii perene:

 

 

- vii

Struguri, butaşi

Vin brut, materiale pentru sucuri

- livezi

Fructe, lemn

Fructe uscate, conserve din fructe

- copaci în pădure (masiv forestier)

Lemn pentru industrie (de lucru)

Cherestea

 

* În domeniul de aplicare a standardului se include numai carnea obţinută din sacrificarea animalelor crescute în gospodăria proprie.

 

5. Întreprinderile agricole ţin contabilitatea în conformitate cu prezentul standard, Legea contabilităţii, Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, alte standarde naţionale de contabilitate (S.N.C.) şi acte normative în vigoare.

 

Definiţii

6. În prezentul standard se utilizează termeni referitori la activitatea agricolă (a) şi termeni cu destinaţie generală (b):

a) termeni referitori la activitatea agricolă:

activitate agricolă - proces de transformare a activelor biologice în produse agricole şi/sau în active biologice suplimentare;

active biologice - animale şi plante rezultate din evenimentele trecute, controlate de întreprindere şi supuse modificărilor cantitative şi calitative în scopul obţinerii produselor agricole şi/sau a activelor biologice suplimentare;

active biologice de consum - active biologice care asigură obţinerea o singură dată a produselor agricole (după aceasta ele îşi încetează existenţa);

active biologice-purtători - active biologice care asigură obţinerea multiplă a produselor agricole şi/sau a activelor biologice suplimentare. Activele biologice-purtători se autoregenerează şi nu sînt produse primare;

active biologice mature - active biologice care asigură obţinerea produselor agricole şi/sau a activelor biologice suplimentare (recoltarea regulată a acestora);

active biologice imature - active biologice care nu asigură obţinerea produselor agricole şi/sau a activelor biologice suplimentare;

active biologice pe termen lung - active biologice mature care asigură obţinerea produselor agricole şi/sau a activelor biologice suplimentare în decursul unei perioade ce depăşeşte un an, precum şi active biologice imature care se creează în curs de peste un an, cu excepţia animalelor la creştere şi îngrăşat;

active biologice curente - active biologice mature care asigură obţinerea produselor în decursul unei perioade care nu depăşeşte un an, precum şi animale la creştere şi îngrăşat;

recoltare - separarea produselor agricole de activul biologic sau grupa de active biologice (recoltarea strugurilor, fructelor şi legumelor, scoaterea puieţilor din pămînt, mulsul laptelui), precum şi încetarea proceselor vitale ale activelor biologice (tăierea copacilor, sacrificarea animalelor şi păsărilor, pescuitul peştelui) crescute în gospodăria proprie;

produse agricole - produse proprii rezultate din modificarea (transformarea) calitativă şi cantitativă a activelor biologice şi destinate vînzării, prelucrării sau consumului intern;

produse agricole de bază - produse pentru obţinerea cărora a fost creat(ă) sau procurat(ă) activul biologic (grupa de active biologice).

Din produsele agricole de bază fac parte:

• în fitotehnie - cerealele, fructele, strugurii, rizocarpii;

• în sectorul zootehnic - laptele în vităritul pentru lapte; carnea obţinută din sacrificarea animalelor crescute în gospodăria proprie; animalele şi păsările în masă vie pregătite pentru vînzare sau sacrificare; puietul piscicol (larvă-icre, puiet de peşte (alevini), puiet de peşte de un an), peştele-marfă;

produse agricole conjugate (cuplate) - două sau mai multe tipuri de produse agricole de bază obţinute de la un activ biologic sau o grupă de active biologice.

Produse agricole conjugate se consideră:

• în fitotehnie - masa verde, seminţele şi fînul din ierburi anuale şi multianuale;

• în sectorul zootehnic - laptele şi lîna de la turma de bază a ovinelor.

În sectorul zootehnic, concomitent cu produsele agricole conjugate, pot fi obţinute şi active biologice suplimentare, de exemplu, miei din turma de bază a ovinelor, noi roiuri de albine etc.;

produse secundare - produse obţinute concomitent cu produsele de bază de la un activ biologic sau o grupă de active biologice, dar care au o importanţă secundară, de exemplu:

- paie şi deşeuri - la cultivarea culturilor cerealiere;

- gunoi de grajd şi de păsări - la întreţinerea animalelor şi păsărilor etc.;

cost normat (planificat) - suma consumurilor normate (planificate) aferente creării activului biologic la întreprindere sau procurării şi definitivării primare a produselor agricole. El include consumurile directe de materiale, consumurile directe privind retribuirea muncii, contribuţiile pentru asigurările sociale şi asigurarea medicală, uzura activelor pe termen lung, serviciile şi alte consumuri directe, precum şi consumurile indirecte de producţie;

b) termeni cu destinaţie generală:

piaţă activă - piaţa pe care

- se vînd active biologice şi/sau produse agricole omogene;

- cantitatea de active biologice şi/sau produse agricole este suficientă pentru ca vînzătorii şi cumpărătorii cointeresaţi să determine preţurile şi să efectueze tranzacţia;

- preţurile sînt accesibile pentru public;

valoare venală - suma la care poate fi schimbat un activ sau achitată o datorie în tranzacţia dintre părţile independente, cointeresate şi informate;

valoare de bilanţ - valoarea la care un activ se evaluează în Bilanţul contabil la data întocmirii acestuia;

valoare realizabilă netă - valoarea activelor curente, calculată la preţul de vînzare scontat în cursul activităţii comerciale ordinare, diminuată cu consumurile probabile aferente vînzării.

 

Trăsăturile caracteristice ale activităţii agricole

7. Agricultura reprezintă o activitate specifică complexă care include două ramuri: fitotehnia (cultura plantelor) şi sectorul zootehnic (creşterea animalelor). La rîndul său, fitotehnia include asemenea subramuri cum sînt cultura plantelor de cîmp, pomicultura, viticultura, legumicultura, silvicultura etc., iar sectorul zootehnic - creşterea vitelor mari cornute, creşterea porcilor, creşterea oilor (ovicultura), creşterea păsărilor pentru carne şi ouă (avicultura), creşterea iepurilor de casă (cuniculicultura), piscicultura etc.

Pentru subramurile menţionate ale fitotehniei şi sectorului zootehnic sînt caracteristice următoarele trăsături comune:

- capacitatea de a se modifica,

- manevrabilitatea (maniabilitatea) prin modificări,

- măsurabilitatea modificărilor.

Capacitatea de a se modifica semnifică capacitatea animalelor şi plantelor ca organisme vii de a suporta modificări (transformări) biologice în urma cărora întreprinderea obţine produse agricole şi/sau active biologice suplimentare.

Manevrabilitatea prin modificări presupune posibilitatea creării şi menţinerii condiţiilor necesare pentru efectuarea normală a modificărilor (transformărilor) biologice în cazul respectărilor proceselor tehnologice (raţiei nutritive stabilite pentru animale şi păsări, termenelor şi calităţii executării lucrărilor la cultivarea culturilor agricole etc.).

Măsurabilitatea modificărilor denotă faptul că toate modificările care au loc în unele active biologice distincte sau grupe omogene ale acestora pot fi măsurate sub aspect cantitativ şi calitativ.

Măsurarea cantitativă prevede exprimarea volumului produselor agricole obţinute şi/sau a activelor biologice suplimentare în indicatori cantitativi corespunzători: producţia cerealieră, pomicolă, viticolă, sporul masei vii a animalelor - în kilograme; creşterea cantităţii masei de lemn în silvicultură - în metri cubi etc.

Măsurarea calitativă prevede exprimarea prin indicatori calitativi a rezultatelor obţinute din modificările (transformarea) biologice. Astfel, calitatea animalelor crescute se măsoară prin categoriile stării de îngrăşare; reducerea perioadei de coacere (maturizare) a plantelor - prin diferenţa (în zile) în durata perioadei de coacere pînă la/şi după reducerea acesteia; calitatea strugurilor şi a rizocarpilor sfeclei de zahăr - prin conţinutul de zahăr, a boabelor de grîu - prin conţinutul glutenului, a furajelor - prin conţinutul de proteine etc.

 

Transformarea biologică

8. În perioada activităţii vitale activele biologice sînt capabile de a suporta transformări biologice, din care rezultă:

a) modificările activului exprimate în

• creşterea acestuia (sporirea masei şi îmbunătăţirea calităţii animalului şi/sau plantei);

• degenerarea acestuia (micşorarea masei şi reducerea calităţii animalului şi/sau a plantei);

• reproducerea acestuia (obţinerea activelor biologice suplimentare - a animalelor şi/sau a plantelor);

b) obţinerea produselor agricole (în sectorul zootehnic - lapte, lînă, ouă, miere etc.; în fitotehnie - cereale, legume, fructe, struguri etc.).

 

Componenţa şi clasificarea activelor biologice

9. Activitatea agricolă a întreprinderilor se desfăşoară prin utilizarea grupelor de active biologice.

Grupa de active biologice reprezintă o grupă de animale şi/sau plante (turmă, cireadă, plantaţie, pepinieră etc.), omogenă după componenţa şi destinaţia sa, dirijată (menţinută) în comun pentru activitatea vitală.

10. În sectorul zootehnic grupa omogenă include animale într-o anumită corelaţie cantitativă după sex şi vîrstă necesară pentru efectuarea normală a transformării biologice. Astfel, în componenţa grupei omogene de vite mari cornute din cireadă de bază pentru lapte pot fi incluse animale asemănătoare din punct de vedere genetic - diferite sau identice după vîrstă şi diferite după sex, de exemplu, vaci mulgătoare şi tauri de reproducţie, însă grupa taurilor de reproducţie se întreţine separat de vacile din cireada de bază. În sectorul de creştere a porcilor în componenţa grupei din turma de bază pot fi incluse scroafele de prăsilă şi vierii de reproducţie, în avicultură - găinile şi cocoşii etc.

11. În fitotehnie grupele omogene de active biologice se creează pentru desfăşurarea unei activităţi separate (omogene) cu o anumită destinaţie. De exemplu, totalitatea de meri, peri, cireşi, piersici, pruni şi alţi pomi sau de butuci de viţă de vie situaţi pe acelaşi sector formează grupe omogene. Pomii din livezi, butucii de viţă de vie şi alte plantaţii perene se constată şi se evaluează separat de terenul pe care sînt situaţi.

12. Activele biologice ale întreprinderii se clasifică după următoarele criterii:

- durata perioadei de utilizare şi obţinere a produselor agricole şi/sau a activelor biologice suplimentare;

- maturitate;

- posibilitatea obţinerii multiple a produselor agricole şi/sau a activelor biologice suplimentare.

În funcţie de durata perioadei de utilizare şi obţinere a produselor agricole şi/sau a activelor biologice se disting active biologice pe termen lung şi active biologice curente.

Activele biologice pe termen lung cuprind animalele din cireada de bază (vitele de muncă şi productive), plantaţiile perene roditoare şi neroditoare (livezile, viile, plantaţiile de arbuşti fructiferi). Activele biologice pe termen lung mature (vitele de muncă şi productive, plantaţiile perene roditoare) se includ în componenţa mijloacelor fixe ale întreprinderii. Activele biologice pe termen lung imature - plantaţiile perene neroditoare (neexploatate) se consideră active materiale în curs de execuţie (consumurile, inclusiv valoarea materialului de plantat, aferente plantării şi cultivării plantaţiilor perene suportate în anul plantării şi în anii ulteriori, pînă la includerea acestora în componenţa celor roditoare (exploatate)).

Active biologice curente sînt activele biologice mature şi imature neincluse în componenţa celor pe termen lung, de exemplu, animalele tinere; animalele la îngrăşat, inclusiv animalele mature rebutate din turma (cireada) de bază. În această grupă se includ de asemenea păsările (cîrdul de bază şi păsările tinere (puii)) şi familiile de albine, indiferent de termenul de utilizare a acestora.

După criteriul maturităţii se disting active biologice mature şi active biologice imature.

Activele biologice mature includ:

- activele biologice curente care au atins o anumită condiţie, de exemplu, animalele şi păsările - la atingerea unei anumite mase vii şi categorii a stării de îngrăşare;

- activele biologice pe termen lung care permit obţinerea regulată a produselor agricole şi/sau a activelor biologice suplimentare. Acestea includ livezile şi viile - la intrarea lor pe rod; animalele din cireada (turma) de bază (vite, oi, capre, scroafe de prăsilă) - după obţinerea primei prăsile (primilor produşi), înţărcare etc.

Activele biologice imature cuprind plantaţiile perene (livezile, viile, plantaţiile de arbuşti fructiferi) care nu au fost incluse în categoria celor roditoare; animalele tinere de remontă pentru completarea turmei de bază; animalele şi păsările la creştere şi îngrăşat.

În funcţie de posibilitatea obţinerii multiple a produselor agricole şi/sau a activelor biologice se disting active biologice de consum şi active biologice-purtători.

Drept exemple de active biologice de consum servesc animalele şi păsările crescute pentru vînzare sau sacrificare; semănăturile de culturi anuale (grîu, porumb, floarea-soarelui, orz etc.); copacii crescuţi pentru obţinerea lemnului de lucru etc.

Activele biologice-purtători includ animalele din cireada (turma) de bază pentru obţinerea viţeilor şi laptelui; viile - pentru obţinerea strugurilor; livezile - pentru culegerea fructelor; copacii forestieri, din care se obţin vreascuri fără tăierea copacilor etc.

 

Constatarea activelor biologice şi produselor agricole

13. Activul biologic se constată ca activ în cazul în care:

a) există o certitudine suficientă că în viitor întreprinderea va obţine un avantaj economic din utilizarea acestuia;

b) valoarea activului poate fi determinată cu certitudine.

14. Criteriul expus în paragraful 13 pct.a) din prezentul standard se respectă în cazul cînd activul este în stare să genereze în viitor avantaje economice scontate, iar întreprinderea planifică activitatea care permite obţinerea acestora. Mărimea avantajelor economice scontate se determină în funcţie de starea însuşirilor fizice ale activelor biologice: gestaţia la vaci, existenţa mugurilor sănătoşi pe crengile plantelor perene, facultatea germinativă a seminţelor, starea semănăturilor, masa vie şi categoria stării de îngrăşare a vitelor etc. În baza datelor privind însuşirile nominalizate se stabilesc preţurile de piaţă la activele biologice.

15. Întreprinderea poate să planifice obţinerea avantajelor economice din utilizarea activelor biologice în cazul cînd ea le controlează din punct de vedere juridic, adică deţine dreptul de proprietate asupra activelor menţionate sau acestea sînt înregistrate documentar ca active primite în arendă finanţată (S.N.C.17 "Contabilitatea arendei (chiriei)" sau pentru activitatea de întreprinzător sub control mixt (S.N.C.31 "Reflectarea în rapoartele financiare a participaţiilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt").

16. Criteriul expus în paragraful 13 pct.b) din prezentul standard se consideră realizabil în cazul cînd întreprinderea poate să determine exact valoarea activului biologic în baza documentelor primare şi registrelor contabile respective.

17. Produsele agricole încetează a fi un element al activelor biologice şi se constată ca activ distinct în momentul recoltării, de exemplu:

a) la separarea acestora de activele biologice:

• în fitotehnie - cerealele treierate, fructele, pomuşoarele, legumele, masa verde, fînajul şi fînul în timpul recoltării (colectării), precum şi seminţele obţinute în gospodărie;

• în sectorul zootehnic - lîna, laptele, ouăle, mierea (respectiv în timpul tunsului, mulsului, colectării) etc.;

b) la încetarea proceselor vitale ale activelor biologice, precum şi în perioada pregătirii acestora pentru vînzare sau aşteptării sacrificării. Astfel, animalele şi păsările la creştere şi îngrăşat în perioada aşteptării vînzării sau sacrificării se constată ca activ în componenţa produselor agricole. Dacă, însă, aceste animale şi păsări continuă să se afle la creştere sau îngrăşat, ele se contabilizează în componenţa activelor biologice şi nu a produselor agricole.

 

Evaluarea activelor biologice şi a produselor agricole

în cazul constatării iniţiale

Evaluarea activelor biologice pe termen lung

18. În cazul constatării iniţiale activele biologice pe termen lung se evaluează la valoarea de intrare care se determină:

a) la cumpărarea animalelor cirezii (turmei) de bază şi plantaţiilor perene intrate pe rod - la valoarea de cumpărare a acestora, inclusiv consumurile aferente cumpărării (cheltuielile de transport; taxa vamală şi alte taxe de import; impozitele nerecuperate din buget; impozitele care urmează a fi achitate în locul vînzătorului; serviciile aferente evaluării etc);

b) la transferarea în cireada (turma) de bază a animalelor tinere crescute în gospodăria proprie - la costul efectiv al animalelor la începutul anului curent plus consumurile normate (planificate) aferente creşterii lor de la începutul anului pînă la momentul transferării. Consumurile normate (planificate) se determină prin produsul dintre costul normat (planificat) al unui chintal de spor de masă vie (pentru animalele care urmează a fi supuse cîntăririi) sau al unei zile de furajare (pentru animalele care nu urmează a fi supuse cîntărîrii) şi respectiv numărul de chintale al sporului de masă vie sau de zile de furajare. La finele anului de gestiune curent se determină diferenţa dintre valoarea de intrare calculată în modul indicat şi costul efectiv. La mărimea diferenţei obţinute se corectează valoarea de intrare a animalelor cu aducerea acesteia pînă la costul efectiv;

c) la plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene pînă la intrarea acestora pe rod sau pînă la încheierea coroanelor (pentru fîşiile forestiere de protecţie, masivele forestiere):

- la suma consumurilor efective aferente plantării plus consumurile acumulate aferente îngrijirii şi cultivării în anul plantării şi în cursul anilor ulteriori pînă la darea în exploatare a acestora - în cazul executării lucrărilor în regie proprie;

- la valoarea contractuală a plantării şi îngrijirii acestora pînă la intrarea pe rod (exploatare) - în cazul executării lucrărilor de către terţi.

Pînă la transferarea plantaţiilor perene în componenţa celor intrate pe rod consumurile aferente plantării şi cultivării acestora se contabilizează ca active materiale în curs de execuţie;

d) la includerea plantaţiilor perene în componenţa celor intrate pe rod (exploatate) - la costul efectiv în momentul transferării;

e) la intrarea cu titlu de arendă finanţată a activelor biologice pe termen lung - în conformitate cu S.N.C.17 "Contabilitatea arendei (chiriei)";

f) la înregistrarea activelor biologice pe termen lung intrate ca rezultat al comasării întreprinderilor - în conformitate cu S.N.C.22 "Asocierea întreprinderilor";

g) la intrarea pe calea schimbului sau gratuit a activelor biologice pe termen lung - în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".

 

Evaluarea activelor biologice curente

19. În cazul constatării iniţiale activele biologice curente se evaluează după cum urmează:

a) la cumpărare - la valoarea de procurare determinată în conformitate cu S.N.C.2 "Stocurile de mărfuri şi materiale";

b) la înregistrarea prăsilei obţinute în gospodăria proprie:

• viţeilor - la costul normat (planificat) al unui cap în momentul naşterii;

• purceilor - la costul normat (planificat) al unui chintal de masă vie a purceilor înţărcaţi, ţinînd cont de greutatea la naştere;

• mieilor şi iezilor - la costul normat (planificat) al unui cap la naştere;

• mînjilor de la iepe de muncă - la costul normat (planificat) pentru 60 zile de furajare la întreţinerea unei iepe;

• tineretului de animale cu blană scumpă - la costul normat (planificat) pentru 90 zile de furajare la întreţinerea unui animal matur;

• puilor de iepuri de casă - în mărime de 50% din costul normat (planificat) al unui cap la înţărcare;

• puişorilor, răţuştelor, bobocilor, puilor de curcă (în vîrstă de 24 ore) - la costul normat (planificat) al unui cap conform calculaţiei incubării;

• familiilor de albine - la costul normat (planificat) al unei familii;

• larvelor, alevinilor - la costul normat (planificat) al unei unităţi de calculaţie;

c) la înţărcarea puilor de iepuri de casă, mieilor - la costul normat (planificat) al unui chintal de spor al masei vii determinat prin cîntărire selectivă;

d) la transferarea animalelor din grupa de vîrstă sau tehnologică inferioară în grupa superioară - în modul stabilit pentru transferarea animalelor în cireada (turma) de bază (paragraful 18 pct.b) al prezentului standard);

e) la înregistrarea sporului de masă vie obţinut în urma creşterii şi îngrăşării animalelor - la costul normat (planificat) al unui chintal de spor al masei vii şi numărul de chintale de spor al masei vii a grupei de vîrstă respective a animalelor;

f) la înregistrarea sporului (majorării valorii de întreţinere) mînjilor, animalelor tinere care nu urmează a fi supuse cîntăririi - la costul normat (planificat) al unei zile de întreţinere şi numărul zilelor de aflare în gospodărie;

g) la înregistrarea animalelor rebutate din cireada (turma) de bază şi puse la îngrăşat - la valoarea de bilanţ.

Producţia în curs de execuţie ca activ biologic curent în fitotehnie şi sectorul zootehnic se evaluează la suma consumurilor efective.

20. La finele anului de gestiune curent costul normat (planificat) al activelor biologice curente se aduce la cel efectiv prin determinarea şi decontarea sumelor abaterilor respective.

Nu se determină sporul masei vii şi majorarea valorii de întreţinere a iepurilor de casă, animalelor cu blană scumpă, păsărilor mature. Consumurile aferente întreţinerii acestora se raportează la costul produselor obţinute (carnea de pasăre şi iepuri de casă, ouă etc.).

 

Evaluarea produselor agricole

21. În cazul constatării iniţiale produsele agricole obţinute din transformarea activelor biologice se evaluează la costul normat (planificat) cu aducerea acestuia la finele anului de gestiune curent la costul efectiv.

 

Costul normat (planificat) al activelor biologice

şi produselor agricole

22. Costul normat (planificat) al activelor biologice şi produselor agricole se determină în baza calculelor normate (planificate) efectuate pentru anul de gestiune. În caz de necesitate, drept cost normat (planificat) poate fi luată mărimea medie a consumurilor respective din ultimii 2-3 ani corectată cu nivelul modificării preţurilor sau un alt indicator.

23. În sectorul zootehnic costul normat (planificat) al activelor biologice şi produselor agricole obţinute include consumurile normate (planificate) aferente creşterii, întreţinerii şi îngrijirii animalelor, păsărilor, familiilor de albine. În funcţie de particularităţile transformării biologice în subramurile şi grupele de active biologice respective în baza unuia şi aceluiaşi calcul poate fi determinat costul normat (planificat) al activelor biologice suplimentare şi produselor agricole care urmează a fi obţinute, de exemplu, în sectorul de creştere a vitelor de lapte pentru grupa cirezii (turmei) de bază se determină costul viţeilor şi laptelui planificat pentru muls; în ovicultură - costul mieilor, laptelui, lînii etc.

Metodele de determinare a costului normat (planificat) al unei unităţi de active biologice suplimentare, a modificărilor cantitative ale acestora (sporului masei vii sau majorării valorii de întreţinere) şi al produselor animaliere depind de particularităţile subramurii, direcţiile acesteia şi alţi factori.

Drept obiecte de calculaţie a costului normat (planificat) în sectorul zootehnic servesc:

- pentru activele biologice obţinute - un cap de prăsilă (viţei, purcei, miei, iezi, mînji, pui de animale cu blană scumpă) sau de puişori scoşi de pasăre; un chintal de spor de masă vie a animalelor care urmează a fi supuse cîntăririi; sporul valorii (majorarea valorii de întreţinere) tuturor animalelor care nu urmează a fi supuse cîntăririi;

- pentru produsele obţinute - un chintal de lapte, lînă, miere, ceară, peşte - marfă; un milion de bucăţi de larve, puiet de peşte; un ou sau 1 kg de ouă; o pielicică;

- pentru fiecare grupă de active biologice (animale şi păsări) - o zi de furajare de întreţinere a unui cap de animal, pasăre.

24. În fitotehnie costul normat (planificat) include consumurile normate (planificate) aferente cultivării în cîmp, recoltării, sortării şi transportării producţiei pînă la locul de definitivare, păstrare sau recepţionare. Metodele de calculare a costului normat (planificat) al producţiei vegetale se determină în funcţie de particularităţile ramurale, existenţa produselor conjugate şi secundare planificate pentru a fi obţinute în urma cultivării unor tipuri de culturi sau grupe omogene de culturi.

Drept obiect de calculaţie a costului normat (planificat) al producţiei în fitotehnie serveşte un chintal de cereale, legume, fructe, seminţe de floarea-soarelui, frunze verzi sau uscate nefermentate de tutun, struguri etc.

 

Evaluarea care urmează după constatarea iniţială a

activelor biologice şi produselor agricole

Evaluarea activelor biologice pe termen lung

25. După constatarea iniţială întreprinderea evaluează activele biologice pe termen lung în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung", aplicînd una din următoarele metode:

- recomandată de standard;

- alternativă admisibilă.

26. Metoda recomandată de S.N.C.16 prevede evaluarea activelor biologice pe termen lung la valoarea de intrare a acestora diminuată cu suma uzurii acumulate.

27. Dacă după constatarea iniţială activele biologice pe termen lung au fost reevaluate, acestea se contabilizează conform metodei alternative admisibile de S.N.C.16 la valoarea reevaluată diminuată cu suma uzurii acumulate. Drept valoare reevaluată se acceptă valoarea venală la data reevaluării. Întreprinderea efectuează reevaluarea activelor biologice pe termen lung periodic (de sine stătător) pentru ca valoarea de bilanţ a acestora să nu difere substanţial de valoarea venală la data întocmirii Bilanţului contabil.

28. Rezultatele reevaluării activelor biologice pe termen lung se raportează în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" (paragraful 37) la majorarea sau micşorarea capitalului în articolul "Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung".

29. Indiferent de metoda de evaluare aplicată (recomandată sau alternativă admisibilă de S.N.C.16), în cazul cînd unele active biologice pe termen lung (livezi, vii, plantaţii cu arbuşti fructiferi, vite de muncă şi productive) au pierdut parţial sau integral capacitatea de a genera avantaje economice în virtutea influenţei factorilor imprevizibili (grindină, inundaţii, îngheţuri, secetă, boli ale plantelor agricole, animalelor etc.), valoarea de bilanţ a acestora, determinată ţinînd cont de gradul de pierdere a utilităţii, se trece la cheltuieli (S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung", paragraful 29). Consumurile ulterioare efectuate în scopul restabilirii calităţilor pierdute ale activelor biologice respective urmează a fi capitalizate prin majorarea valorii activelor biologice.

 

Evaluarea activelor biologice curente şi a produselor agricole

30. Activele biologice curente şi produsele agricole se evaluează şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre valoarea de procurare (costul efectiv) şi valoarea realizabilă netă (S.N.C.2 "Stocurile de mărfuri şi materiale", paragraful 7). Suma reducerii, apărută în cazul cînd valoarea realizabilă netă a activelor biologice curente şi produselor agricole este mai mică decît costul efectiv al acestora, se trece la alte cheltuieli operaţionale. Dacă în perioada de gestiune următoare valoarea realizabilă netă a activelor şi produselor agricole menţionate s-a majorat, diferenţa apărută în limitele costului efectiv calculat la constatarea iniţială se constată ca venit al perioadei în care a avut loc majorarea valorii realizabile nete (S.N.C.2 "Stocurile de mărfuri şi materiale", paragraful 32).

Activele biologice curente şi produsele agricole distruse în urma calamităţilor naturale se trec la cheltuielile perioadei în mărimea valorii de bilanţ.

 

Modul de determinare a valorii venale a activelor

biologice şi produselor agricole

31. Dacă la finele anului de gestiune curent pentru un anumit tip de active biologice şi produse agricole în regiunea în care acesta se află există o piaţă activă, drept valoare venală a acestora la data raportată şi în viitor se consideră preţul de piaţă.

32. În cazul vînzării preconizate a activului biologic sau a produselor agricole la export, drept valoare venală a acestora se consideră preţul de piaţă pentru export diminuat cu cheltuielile probabile aferente vînzării. Dacă activul biologic sau produsele agricole se produc într-o regiune, iar vînzarea acestora se preconizează pe piaţa din altă regiune, valoarea venală a activului se determină la preţul pe piaţa de vînzare.

33. Dacă în regiunea în care se află activul nu există piaţă activă, drept valoare venală se acceptă:

a) costul efectiv sau preţul de piaţă precedent al grupei date de active, dacă nu au avut loc modificări esenţiale ale circumstanţelor care determină preţul de piaţă la data raportată;

b) preţul de piaţă al activelor similare sau asemănătoare. Astfel, valoarea venală a livezii de pruni din care se culeg fructe nestandard poate fi determinată în baza valorii de piaţă a livezii de pruni cu fructe standard, dar cu corectările respective;

c) valoarea calculată în baza indicatorilor de ramură utilizaţi în localitatea dată pentru tipul respectiv de active biologice sau grupa de active biologice. Astfel, prin indicatorii economici respectivi poate fi exprimată valoarea unui activ biologic (grupei de active biologice), de exemplu:

• valoarea livezii de meri cu o suprafaţă anumită - prin valoarea unui chintal de mere de soiul respectiv sau prin valoarea 1 ha de livadă;

• valoarea cirezii din sectorul de creştere a vitelor pentru lapte - în baza valorii unui chintal de lapte cu conţinutul de grăsime stabilit;

• valoarea cirezii din sectorul de creştere a vitelor pentru carne - la valoarea unui chintal de masă vie de categoria respectivă a stării de îngrăşare etc.;

d) suma veniturilor preconizate de la activul biologic respectiv (grupa de active biologice) scontată la o cotă proporţională cu riscurile posibile la utilizarea acestei grupe de active;

e) valoarea realizabilă netă - pentru evaluarea activelor biologice curente şi produselor agricole.

34. Existenţa unor active biologice (culturi anuale şi perene; plantaţii perene; plantaţii de masive forestiere, fîşii forestiere de protecţie etc.) este imposibilă fără terenuri agricole. Pentru astfel de active biologice imature poate să nu existe o piaţă activă separată, însă aceasta poate fi pentru:

- active combinate (active biologice şi terenuri pe care acestea sînt situate);

- terenuri neprelucrate şi active biologice cultivate pe aceste terenuri.În acest caz valoarea venală a activelor biologice se determină ca diferenţa dintre valoarea venală totală a terenului şi activelor biologice cultivate pe acest teren şi valoarea venală a terenului neprelucrat. În acelaşi mod se determină valoarea venală a activelor biologice procurate (livadă, vie), adică separat de valoarea terenului pe care acestea cresc. Totodată activele biologice procurate (livada, via) se înregistrează în componenţa mijloacelor fixe, iar terenul - în componenţa terenurilor. Din momentul intrării pe rod a activelor biologice constatate uzura se calculează în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung". Uzura terenului nu se calculează, întrucît acesta face parte din activele materiale pe termen lung neuzurabile.

35. La determinarea valorii venale a activului biologic se ţine cont de toţi indicatorii care caracterizează starea fizică a acestuia (greutatea, categoria stării de îngrăşare, vîrsta, rasa, soiul, recolta la hectar, conţinutul de grăsime, conţinutul de substanţe uscate, conţinutul de zahăr, categoria calităţii etc.) şi îl determină ca o eventuală marfă agricolă. Astfel, valoarea venală a vacii de gestaţie va fi diferită de valoarea venală a vacii sterpe.

 

Evaluarea terenurilor agricole

36. Terenurile agricole ale întreprinderii se evaluează şi se contabilizează în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".

 

Evaluarea activelor nemateriale utilizate în agricultură

37. Activele nemateriale utilizate în activitatea agricolă a întreprinderii se constată şi se evaluează în conformitate cu S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale". La evaluarea ulterioară a activelor nemateriale după metoda alternativă admisibilă de standardul nominalizat valoarea acestora poate fi determinată cu certitudine pe piaţa activă paralelă sau în baza contractului încheiat între vînzători şi cumpărători.

În agricultură piaţa paralelă activă pentru activele nemateriale poate să existe referitor la drepturile pentru apă, drepturile pentru utilizarea noilor soiuri de plante, specii de animale etc. care pot fi cumpărate şi vîndute. În cazul existenţei pieţei active pentru un tip sau altul de active nemateriale la evaluarea ulterioară a acestora întreprinderea va aplica metoda alternativă admisibilă de S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale".

 

Subvenţii de stat aferente desfăşurării activităţii agricole

38. Subvenţiile de stat acordate pentru desfăşurarea activităţii agricole includ active primite de întreprindere de la organele republicane şi alte organe de stat, precum şi decontarea datoriilor întreprinderii faţă de stat. Dacă subvenţia este primită pînă la îndeplinirea condiţiilor prevăzute, aceasta se constată ca datorie. Pe măsura îndeplinirii condiţiilor de utilizare a subvenţiilor primite întreprinderea constată sumele respective ca cheltuieli ale perioadei cu constatarea concomitentă a venitului.

39. Subvenţiile, de regulă, se primesc în baza unor condiţii anumite care determină modul de constatare şi contabilizare a acestora:

a) primirea subvenţiilor sub formă de mijloace băneşti nu este o dovadă convingătoare a faptului că condiţiile de acordare a subvenţiilor au fost sau vor fi îndeplinite;

b) forma de primire a subvenţiilor (sub formă de mijloace băneşti sau de achitare a datoriilor întreprinderii faţă de stat) nu garantează îndeplinirea condiţiilor în baza cărora acestea se acordă;

c) împrumutul primit de la guvern şi anulat de acesta se consideră ca subvenţie numai în cazul cînd există o certitudine suficientă că întreprinderea va îndeplini condiţia de decontare a împrumutului;

d) toate cheltuielile imprevizibile aferente subvenţiilor se examinează în conformitate cu S.N.C.8 "Profitul net sau pierderea perioadei de gestiune, erorile esenţiale şi modificările în politica de contabilitate".

40. Subvenţiile primite sub formă de active nebăneşti se evaluează la valoarea venală conform S.N.C.20 "Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea asistenţei de stat".

 

Prevederi principale privind contabilitatea

consumurilor şi cheltuielilor

41. În procesul desfăşurării activităţii agricole întreprinderea suportă consumuri şi cheltuieli.

Consumurile includ resursele consumate pentru fabricarea şi definitivarea producţiei, obţinerea activelor biologice suplimentare şi/sau prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit.

Cheltuielile includ toate cheltuielile şi pierderile care se scad din venit la calcularea profitului (pierderii) obţinut în cursul anului de gestiune.

42. Consumurile şi cheltuielile se constată după metoda specializării exerciţiilor în perioada în care au avut loc. Toate consumurile suportate se includ în costul produselor agricole, activelor biologice suplimentare şi/sau serviciilor.

43. Modul de contabilizare a consumurilor în agricultură este condiţionat de particularităţile tehnologice ale fitotehniei şi sectorului zootehnic, specificul transformărilor biologice din care rezultă activele biologice suplimentare şi/sau produsele agricole.

 

Consumuri în fitotehnie

44. În fitotehnie consumurile anului de gestiune aferente cultivării culturilor de primăvară şi toamnă, legumelor, îngrijirii şi întreţinerii livezilor, viilor, plantaţiilor de arbuşti fructiferi, recoltării fructelor se includ în costul producţiei anului de gestiune. În contabilitate acestea se reflectă separat de consumurile anului de gestiune aferente cultivării culturilor de toamnă pentru roada anului următor şi de consumurile aferente executării în anul de gestiune a lucrărilor de pregătire a solului pentru semănatul culturilor de primăvară şi al altor culturi în anul viitor (ierburilor perene), care se consideră producţie în curs de execuţie.

O parte din consumurile de bază în fitotehnie ţine de cultivarea doar a cîtorva culturi (grupe de culturi omogene). Aceste particularităţi şi durata procesului de producţie (uneori doi ani adiacenţi) condiţionează ţinerea contabilităţii consumurilor în fitotehnie pe:

- ani adiacenţi (consumurile anului curent pentru roada anului curent, consumurile anului curent pentru roada anilor viitori);

- tipuri de activităţi, culturi, grupe de culturi omogene, producţie în curs de execuţie (aratul de toamnă, boronitul, introducerea îngrăşămintelor pentru roada anilor viitori) şi consumuri repartizabile;

- nomenclatorul stabilit al articolelor de consumuri incluse în costul produselor, serviciilor;

- subdiviziuni structurale şi după alte criterii.

Nomenclatorul articolelor de consumuri în fitotehnie este prezentat în Anexa 1, iar componenţa consumurilor pe fiecare articol - în Anexa 2 la prezentul standard.

45. În fitotehnie producţia în curs de execuţie include consumurile aferente:

• semănatului culturilor de toamnă;

• aratului de toamnă (fără îngrăşăminte);

• introducerii îngrăşămintelor organice şi minerale;

• semănatului ierburilor perene în

- primăvara anului de gestiune,

- toamna anului de gestiune,

- anii precedenţi (pe ani de semănat).

46. În fitotehnie producţia în curs de execuţie se contabilizează cu total cumulativ de la începutul anului. Începînd cu anul care urmează după anul curent, producţia în curs de execuţie se trece pe articole la consumurile aferente cultivării culturilor respective din recolta anului dat:

- consumurile aferente semănatului culturilor de toamnă se trec la o cultură de toamnă concretă;

- consumurile aferente executării lucrărilor ce ţin de culturile de primăvară (aratul, boronitul, introducerea îngrăşămintelor organice şi minerale etc.) se repartizează pe culturi în baza unui calcul special proporţional cu suprafaţa ocupată (primăvara) după semănatul culturilor.

Consumurile aferente semănatului ierburilor perene se contabilizează ca producţie în curs de execuţie şi se trec la consumurile aferente recoltei anului de gestiune curent, ţinînd cont de perioada folosirii ierburilor, fără detalierea pe articole.

La cultivarea culturilor pe terenuri irigate, neirigate şi desecate consumurile se contabilizează separat pentru aceste terenuri.

 

Consumuri în sectorul zootehnic

47. În sectorul zootehnic procesul obţinerii unor tipuri distincte de active biologice suplimentare şi produse agricole se concentrează, de regulă, la o singură fermă. Din aceste considerente consumurile în sectorul zootehnic se contabilizează separat pe tipuri de producţii, fără delimitarea pe subdiviziuni (cu excepţia cazurilor cînd o specie de vite, păsări se întreţine la cîteva ferme).

Nomenclatorul articolelor de consumuri în sectorul zootehnic este prezentat în Anexa 1, iar componenţa consumurilor pe fiecare articol - în Anexa 2 la prezentul standard.

48. În sectorul zootehnic producţia în curs de execuţie include:

• în apicultură - costul mierii lăsate pe iarnă în stupi în calitate de hrană pentru familiile de albine;

• în avicultură - consumurile aferente incubării ouălor puse la incubare după 11 decembrie a anului de gestiune;

• în piscicultură - costul peştilor de vară din iazurile de iernare care trec pe anul următor.

În sectorul zootehnic, spre deosebire de fitotehnie, contabilitatea producţiei în curs de execuţie nu se ţine pe ani adiacenţi.

În Bilanţul contabil producţia în curs de execuţie se reflectă în componenţa activelor curente, iar în contabilitate - ca sold al consumurilor care trece pe anul de gestiune următor şi se ia în considerare la determinarea costului efectiv al produselor agricole.

 

Consumuri de bază repartizabile

49. Consumuri de bază repartizabile sînt consumurile anului curent aferente cultivării cîtorva tipuri de culturi (grupe de culturi omogene) sau creşterii cîtorva tipuri (grupe) de animale, păsări. În componenţa consumurilor de bază repartizabile se includ consumurile aferente uzurii şi reparaţiei curente a mijloacelor fixe utilizate în fitotehnie şi sectorul zootehnic; consumurile aferente irigării, desecării, întreţinerii fîşiilor forestiere de protecţie; consumurile aferente uzurii şi reparaţiei grajdurilor în conformitate cu S.N.C.6 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung", paragrafele 25 şi 26 (dacă într-o încăpere se întreţin două sau mai multe grupe de animale, păsări). Consumurile de bază repartizabile în cursul anului se contabilizează separat pe fiecare tip de consumuri conform nomenclatorului respectiv de articole. La finele anului consumurile acumulate se repartizează proporţional cu baza stabilită de întreprindere: cu masa grîului curăţat - uzura maşinilor de curăţat boabe; cu cantitatea îngrăşămintelor introduse - uzura maşinilor pentru introducerea îngrăşămintelor; cu suprafaţa semănată - uzura semănătoarelor; cu suprafaţa prelucrată - uzura cultivatoarelor; cu suprafaţa ocupată de fiecare grupă de animale - uzura grajdurilor etc.

Se admite raportarea directă a sumei uzurii mijloacelor fixe cu specializare îngustă, de exemplu, a depozitului de cartofi şi uscătoriilor pentru tutun - respectiv la costul cartofilor şi tutunului.

50. Consumurile aferente reparaţiei mijloacelor fixe utilizate în fitotehnie şi sectorul zootehnic se acumulează în cursul anului şi se repartizează la finele anului proporţional cu aceeaşi bază ca şi suma uzurii.

51. Consumurile aferente irigării (udatului, planificării curente, debitării apei etc.) se contabilizează pe articole şi la finele anului se repartizează de asemenea pe articole proporţional cu numărul de hectare irigate (dacă a fost efectuată irigarea) sau cu suprafeţele semănate cu culturi, dacă în anul de gestiune irigarea nu a fost efectuată. Consumurile aferente irigării ce ţin de cultivarea doar a unei culturi se includ în mod direct în consumurile aferente cultivării acestei culturi.

52. Consumurile aferente desecării în cursul anului se contabilizează în acelaşi mod ca şi consumurile aferente irigării şi la finele anului se repartizează pe articole proporţional cu suprafeţele ocupate cu culturi pe terenurile desecate.

53. Consumurile aferente întreţinerii fîşiilor forestiere de protecţie a cîmpurilor (defrişării sanitare, combaterii dăunătorilor şi bolilor etc.) se acumulează separat în cursul anului, iar la finele anului aceste consumuri diminuate cu valoarea realizabilă netă a lemnelor şi a altor produse secundare obţinute se repartizează proporţional cu suprafeţele cultivate aflate sub protecţia fîşiilor forestiere.

54. Consumurile suportate în anul de gestiune după recoltarea plantelor perene se constată ca consumuri ale anului curent şi se trec în costul produselor respective obţinute în cursul acestui an.

55. Consumurile ulterioare aferente înlăturării golurilor (reparaţiei) din livezi, vii, plantaţii de arbuşti fructiferi se contabilizează în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" (paragraful 27).

 

Consumurile activităţilor auxiliare

56. Consumurile activităţilor auxiliare (atelierul de reparaţie, serviciul de reparaţie a clădirilor şi construcţiilor speciale, parcul de maşini şi tractoare, transportul auto, unităţile de producţie energetice, de aprovizionare cu apă, transportul cu tracţiune animală etc.) se contabilizează pe fiecare tip de activitate auxiliară conform nomenclatorului de articole stabilit (Anexa 3 la prezentul standard).

Pierderile din rebut se reflectă ca cheltuieli ale perioadei, iar, în caz de necesitate, se contabilizează pe unul din conturile contabilităţii de gestiune cu raportarea ulterioară la alte cheltuieli operaţionale în conformitate cu politica de contabilitate a întreprinderii. Consumurile aferente reparaţiei obiectelor de mijloace fixe se constată ca consumuri sau cheltuieli în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".

Consumurile aferente reparaţiei mijloacelor fixe arendate se reflectă în conformitate cu S.N.C.17 "Contabilitatea arendei (chiriei)".

57. Consumurile parcului de maşini şi tractoare includ retribuţiile de bază şi suplimentare ale tractoriştilor-maşinişti; valoarea produselor petroliere consumate la executarea lucrărilor în fitotehnie şi sectorul zootehnic; consumurile aferente reparaţiei, întreţinerii şi exploatării tractoarelor, remorcilor de tractor, garajelor, şoproanelor, rampelor, maşinilor agricole remorcate şi suspendate, combinelor şi altor maşini pentru prelucrarea solului, cultivarea culturilor agricole şi recoltare.

Consumurile privind retribuirea muncii tractoriştilor-maşinişti şi valoarea produselor petroliere consumate se includ în componenţa consumurilor aferente întreţinerii parcului de maşini şi tractoare în tranzit şi se raportează la culturile şi tipurile de lucrări respective.

Consumurile acumulate ale parcului de maşini şi tractoare se repartizează proporţional cu numărul de hectare-etalon convenţionale, cantitatea sau valoarea lubrifianţilor şi carburanţilor, numărul de schimburi-maşină (ore-maşină) lucrate sau cu altă bază stabilită de întreprindere în politica de contabilitate.

58. Consumurile acumulate aferente întreţinerii transportului auto, unităţilor de producţie energetice (staţii electrice, compresoare pentru producerea frigului, staţii de forţă cu abur, cazangerii etc.), turnului de apă (fără a lua în considerare consumurile pentru necesităţi proprii) se repartizează proporţional cu baza stabilită de întreprindere (kWh, t/km, m3, t etc.).

Consumurile acumulate aferente întreţinerii vitelor de muncă (transportul cu tracţiune animală) diminuate cu valoarea produselor secundare şi prăsilei obţinute se repartizează pe consumatori de servicii proporţional cu numărul de zile lucrătoare ale vitelor de lucru.

59. Consumurile indirecte de producţie ale activităţilor auxiliare pot fi contabilizate ca o grupă separată în componenţa consumurilor tipului respectiv al acestor activităţi sau în contul distinct al consumurilor indirecte de producţie.

 

Consumuri indirecte de producţie

60. Consumurile indirecte de producţie includ consumurile aferente organizării, gestionării şi deservirii activităţilor de bază şi auxiliare (brigăzilor, secţiilor, fermelor, altor subdiviziuni).

61. Consumurile indirecte de producţie ale activităţilor auxiliare se contabilizează în cursul lunii separat pe fiecare tip de activitate auxiliară conform nomenclatorului de articole stabilit (Anexa 4 la prezentul standard), iar la finele lunii se repartizează proporţional cu baza stabilită de întreprindere şi se trec la consumuri pe fiecare tip de servicii, produse ale activităţii auxiliare respective. Drept bază de repartizare a consumurilor indirecte de producţie pot servi consumurile directe, suma salariului calculat, numărul de ore-normă lucrate de muncitorii de bază sau alt indicator acceptat în politica de contabilitate a întreprinderii pentru tipul respectiv de activitate auxiliară.

62. Consumurile indirecte de producţie ale activităţii de bază (fitotehniei şi sectorului zootehnic) se contabilizează separat pe fiecare subdiviziune, conform nomenclatorului articolelor de consumuri prezentat în Anexa 4 la prezentul standard. La finele lunii (trimestrului) consumurile indirecte de producţie acumulate se trec la consumurile aferente cultivării unor culturi concrete sau grupe de culturi omogene, întreţinerii livezilor, viilor, plantaţiilor de arbuşti fructiferi, deservirii unor tipuri şi grupe distincte de animale, păsări. Repartizarea se efectuează proporţional cu suma totală a consumurilor directe, a consumurilor directe privind retribuţiile de bază şi suplimentare ale muncitorilor care efectuează nemijlocit operaţiuni tehnologice; cu numărul de ore-normă lucrate la cultivarea unor culturi distincte (grupe de culturi omogene), creşterea unor tipuri sau grupe de animale şi păsări deservite sau cu alt indicator adoptat în politica de contabilitate a întreprinderii.

Consumurile indirecte de producţie variabile se repartizează la suma consumurilor efective, iar cele constante - ţinînd cont de gradul de însuşire a capacităţii de producţie potenţiale a fermei, fabricii avicole, secţiei sau de volumul produselor care este posibil de obţinut din utilizarea terenului, livezii, viei etc.

Consumuri indirecte de producţie variabile sînt consumurile, mărimea cărora într-o măsura sau alta depinde de modificarea volumului produselor obţinute. Acestea includ valoarea energiei electrice, apei, combustibilului pentru întreţinerea obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală de producţie, consumurile privind retribuirea muncii paznicilor de cîmp, brigadierilor, agronomilor, medicilor veterinari şi altor salariaţi în funcţie de forma şi sistemul de salarizare etc.

Consumuri indirecte de producţie constante sînt consumurile, mărimea cărora nu depinde de modificarea volumului produselor obţinute (uzura şi consumurile aferente reparaţiei mijloacelor fixe cu destinaţie ramurală generală; consumurile aferente asigurării condiţiilor favorabile de muncă şi tehnicii securităţii etc.).

Capacitatea de producţie potenţială sau volumul produselor care este posibil de obţinut se determină în baza volumului mediu al produselor (în unităţi naturale) din ultimii doi-trei ani, iar în cazul cînd aceste date lipsesc - în baza volumului produselor care urmează a fi obţinut în anul de gestiune curent în condiţii climaterice normale sau într-un alt mod.

Diferenţa dintre suma efectivă totală a consumurilor indirecte de producţie constante şi partea repartizată a acestora se trece la alte cheltuieli operaţionale.

 

Cheltuieli anticipate

63. Cheltuieli anticipate sînt cheltuielile suportate în perioada de gestiune curentă, dar aferente perioadelor viitoare.

În funcţie de durata perioadei de includere în componenţa consumurilor şi cheltuielilor se disting cheltuieli anticipate pe termen lung şi cheltuieli anticipate curente.

Cheltuielile anticipate pe termen lung se trec la consumuri şi cheltuieli în curs de cîţiva ani, iar cele curente - în curs de un an.

64. În componenţa cheltuielilor anticipate pe termen lung se includ:

• arenda plătită în avans pe o perioadă mai mare de un an;

• cheltuielile aferente

- amenajării ţarcurilor de vară şi ocoalelor pentru animale;

- construcţiei serelor de primăvară cu caracter necapital;

- construcţiei gropilor şi tranşeelor pentru siloz şi fînaj, uscătoriilor pentru tutun şi altor construcţii speciale provizorii cu caracter necapital;

- tratării solului cu var şi ghips;

- îmbunătăţirii primare a pămînturilor ameliorate prin lucrări agrotehnice;

• sumele calculate ale uzurii reţelelor interne de irigare pe parcursul primilor trei ani în cazul cînd la punerea acestora în funcţiune nu a fost obţinută recolta la hectar pronosticată etc.

Cheltuielile anticipate curente includ:

• cheltuielile achitate pentru abonarea literaturii speciale;

• plăţile achitate în avans pe termen de pînă la un an:

- pentru arendă;

- pentru asigurarea recoltei, bunurilor şi altor obiecte;

• cota-parte a cheltuielilor anticipate pe termen lung constatată în anul de gestiune ca cheltuieli anticipate curente etc.

Cheltuielile anticipate acumulate se repartizează astfel:

- cheltuielile pe termen lung - în funcţie de termenul de decontare (repartizare) sau alt indicator. De exemplu, cheltuielile aferente tratării solului cu var şi ghips şi îmbunătăţirii primare a pămînturilor ameliorate prin lucrări agrotehnice se trec la consumurile aferente cultivării culturilor în decursul unei perioade ce nu va depăşi 5-7 ani;

- cheltuielile curente - în modul stabilit de întreprindere.

 

Costul efectiv al produselor agricole (serviciilor)

şi activelor biologice suplimentare

65. Costul efectiv al produselor agricole (serviciilor) şi activelor biologice suplimentare se determină o dată la finele anului, conform nomenclatorului de articole stabilit (Anexa 2 la prezentul standard), în baza datelor din registrele evidenţei analitice a consumurilor.

66. Pentru determinarea costului efectiv al produselor agricole (serviciilor) şi activelor biologice suplimentare se efectuează următoarele lucrări prealabile:

• se repartizează după destinaţie consumurile aferente întreţinerii, uzurii şi reparaţiei mijloacelor fixe, precum şi consumurile de exploatare;

• se trece la consumurile anului curent cota-parte respectivă a cheltuielilor anticipate;

• se calculează costul efectiv al produselor (serviciilor) activităţilor auxiliare şi se trec la consumurile producţiei de bază sumele abaterilor costului efectiv de la costul normat (planificat);

• se repartizează consumurile aferente irigării şi desecării terenurilor cu includerea acestora în consumurile aferente cultivării culturilor respective;

• se trec la consumurile aferente cultivării culturilor respective serviciile ce ţin de polenizarea acestora. Costul serviciilor apiculturii se determină, ţinînd cont de soldurile producţiei în curs de execuţie la începutul şi sfîrşitul anului curent;

• se repartizează pe obiecte separate de evidenţă a consumurilor (pe articole) producţia în curs de execuţie în fitotehnie (aratul de primăvara, boronitul, introducerea îngrăşămintelor minerale şi organice etc.);

• se repartizează consumurile indirecte de producţie ale activităţii de bază;

• se calculează suma totală a consumurilor pe obiecte de evidenţă şi se concretizează volumul produselor obţinute în cursul anului de gestiune;

• se determină costul efectiv al produselor în fitotehnie (ţinînd cont de particularităţile ramurale, existenţa produselor conjugate şi secundare) şi sumele abaterilor acestuia de la costul normat (planificat), care se decontează în funcţie de destinaţia şi direcţia utilizării produselor;

• se repartizează consumurile aferente întreţinerii secţiilor (bucătăriilor) de preparare a furajelor în sectorul zootehnic;

• se corectează suma totală a consumurilor de producţie ale anului curent cu mărimea modificării soldurilor producţiei în curs de execuţie la începutul şi sfîrşitul anului de gestiune pe obiectele respective de evidenţă a consumurilor în sectorul zootehnic (în cazul cînd există solduri ale producţiei în curs de execuţie):

- în avicultură - cu consumurile aferente incubării ouălor puse în incubatoare după prima decadă a lunii decembrie a anului curent;

- în apicultură - cu costul efectiv al mierii lăsate în stupi pe perioada de iarnă în calitate de hrană;

- în piscicultură - cu consumurile aferente creşterii peştilor de vară;

• se calculează costul efectiv al activelor biologice suplimentare şi al produselor animaliere (metodele aplicate depind de particularităţile ramurale, existenţa produselor conjugate şi secundare);

• se calculează costul efectiv al masei vii a efectivului de animale;

• se determină şi se repartizează după destinaţie suma abaterilor costului efectiv al activelor biologice suplimentare, masei vii a animalelor şi produselor animaliere de la costul normat (planificat).

 

Consumuri ale producţiei din care nu au fost obţinute

produse agricole şi active biologice suplimentare

67. Consumurile producţiei din care în urma calamităţilor naturale nu au fost obţinute produse agricole şi active biologice suplimentare se constată ca cheltuieli în cazul cînd sînt confirmate documentar. Mărimea acestora se determină la suma consumurilor efective aferente suprafeţei semănăturilor distruse, ponderii roadei, animalelor şi păsărilor nimicite. Sumele despăgubirilor de asigurare a pierderilor se constată de întreprinderea agricolă ca venit al anului de gestiune, dacă acestea au fost încasate sau calculate în anul curent.

 

Cheltuielile întreprinderii agricole

68. Cheltuielile întreprinderii agricole se constată şi se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi (operaţională, de investiţii, financiară), precum şi în legătură cu evenimentele excepţionale în conformitate cu S.N.C.3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".

Cheltuielile se contabilizează cu total cumulativ de la începutul anului şi la sfîrşitul anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total.

69. În funcţie de direcţia efectuării se disting cheltuieli:

- ale activităţii operaţionale;

- ale activităţii neoperaţionale;

- privind impozitul pe venit.

70. Cheltuielile activităţii operaţionale sînt cheltuieli aferente desfăşurării activităţii de bază a întreprinderii. Acestea includ costul vînzărilor şi cheltuielile perioadei.

Costul vînzărilor include costul produselor agricole, activelor biologice curente şi mărfurilor vîndute în perioada de gestiune, precum şi cel al serviciilor prestate.

Cheltuielile perioadei includ:

- cheltuielile comerciale;

- cheltuielile generale şi administrative;

- alte cheltuieli operaţionale.

Nomenclatorul articolelor acestei grupe de cheltuieli se determină de întreprinderea agricolă de sine stătător în conformitate cu S.N.C.3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".

71. Cheltuielile activităţii neoperaţionale sînt cheltuieli aferente desfăşurării altor tipuri de activităţi. Acestea includ:

- cheltuielile activităţii de investiţii;

- cheltuielile activităţii financiare;

- pierderile excepţionale.

Componenţa cheltuielilor aferente fiecărui tip nominalizat este reglementată de S.N.C.3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".

72. Cheltuielile privind impozitul pe venit se constată şi se contabilizează în conformitate cu S.N.C.12 "Contabilitatea impozitului pe venit", alte acte legislative şi normative.

 

Veniturile întreprinderii agricole

73. Veniturile întreprinderii agricole se constată şi se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi (operaţională, de investiţii, financiară), precum şi în legătură cu evenimentele excepţionale conform S.N.C.18 "Venitul", după metoda specializării exerciţiilor în perioada în care au fost obţinute.

 

Publicitatea informaţiei în rapoartele financiare

74. Întreprinderea agricolă întocmeşte rapoarte financiare în conformitate cu S.N.C.5 "Prezentarea rapoartelor financiare" şi S.N.C.7 "Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti".

Publicitatea în anexa la Bilanţul contabil

75. În anexa la Bilanţul contabil întreprinderea dezvăluie date privind valoarea de bilanţ a activelor biologice în întregime şi separat pe grupe:

• active biologice de consum mature;

• active biologice de consum imature;

• active biologice-purtători mature;

• active biologice-purtători imature.

76. Dezvăluirea informaţiei privind activele biologice după criteriul maturităţii acestora permite a obţine informaţii referitoare la componenţa grupelor (subgrupelor) de animale şi plante, care pot fi vîndute sau sînt capabile să asigure obţinerea produselor agricole. În baza datelor furnizate se stabilesc activele biologice care permit obţinerea produselor sau care pot fi vîndute pentru a realiza avantaje economice în cursul anului de gestiune următor, precum şi a activelor, utilizarea cărora va permite a realiza avantaje economice în perioadele ulterioare.

77. Delimitarea limitelor temporale de obţinere a avantajelor economice din utilizarea activelor biologice-purtători şi a activelor biologice de consum permite a pronostica mai exact fluxurile de mijloace băneşti în perioada respectivă.

Publicitatea în anexa la Raportul privind rezultatele financiare

78. În anexa la Raportul privind rezultatele financiare întreprinderea dezvăluie influenţa modificării valorii activelor biologice curente şi a produselor agricole (în total şi pe grupe sau tipuri distincte) asupra rezultatelor financiare.

Modificarea valorii activelor biologice curente şi a produselor agricole se determină sub influenţa modificării stării fizice şi a preţurilor.

Modificarea stării fizice este un rezultat al transformărilor activelor biologice: sporul masei vii - pentru animalele care urmează a fi supuse cîntăririi; creşterea valorii de întreţinere - pentru animalele care nu urmează a fi supuse cîntăririi; degenerarea; reproducţia. Astfel de modificări pot fi supuse observării, măsurării şi se perfectează documentar. Ca urmare, pe fiecare tip de asemenea transformări este posibilă determinarea influenţei modificării valorii a unui sau a altui tip de activ asupra mărimii avantajelor economice viitoare.

Modificarea stării fizice se consideră drept un rezultat al activităţii colectivului întreprinderii.

Modificarea preţului activelor biologice rezultă din influenţa factorilor de piaţă şi nu ţine de modificarea stării fizice a activelor. Modificarea valorii activelor în acest caz se consideră drept un rezultat al influenţei conjuncturii pieţei, dar nu al activităţii de producţie a întreprinderii. De aceea este important să se determine mărimea influenţei fiecărui factor menţionat (modificării stării fizice şi a preţurilor) asupra mărimii veniturilor sau cheltuielilor (profitului sau pierderii) întreprinderii.

79. Modificarea valorii activelor biologice curente se determină:

a) sub influenţa modificărilor stării fizice a activelor - ca diferenţă între valoarea activelor biologice la finele anului de gestiune, recalculată la preţurile de la începutul anului de gestiune, şi valoarea acestora la începutul anului diminuată cu valoarea activelor biologice intrate plus valoarea activelor ieşite la aceleaşi preţuri;

b) sub influenţa modificării preţurilor - ca diferenţă între valoarea activelor biologice la finele anului de gestiune la preţurile în vigoare la această dată şi valoarea activelor la începutul anului diminuată cu valoarea activelor intrate plus valoarea activelor ieşite la preţurile de la începutul anului.

80. În anexa la Raportul privind rezultatele financiare întreprinderea dezvăluie de asemenea consumurile suportate în fitotehnie şi sectorul zootehnic după destinaţia şi tipurile acestora.

Publicitatea în Nota explicativă la rapoartele financiare anuale

81. În Nota explicativă la rapoartele financiare anuale ale întreprinderii se prezintă o analiză succintă a consumurilor şi cheltuielilor, se arată modificările mărimii acestora şi factorii principali care au influenţat aceste modificări, se verifică rezultatele modificărilor valorii de bilanţ a activelor biologice, se dezvăluie particularităţile activităţii de bază a întreprinderii.

Verificarea rezultatelor modificărilor valorii de bilanţ a activelor biologice

82. Întreprinderea prezintă date privind verificarea rezultatelor modificărilor valorii de bilanţ a activelor biologice şi a grupelor distincte ale acestora la finele anului de gestiune (în comparaţie cu începutul anului) separat pentru activele pe termen lung şi cele curente.

Aceste date includ:

a) abaterile valorii activelor biologice sub influenţa modificărilor stării fizice şi a preţurilor acestora;

b) modificarea valorii activelor biologice condiţionată de procurarea şi vînzarea acestora;

c) micşorarea valorii activelor biologice ca rezultat al recoltării;

d) diferenţele de curs valutar apărute în cazul recalculării indicatorilor din rapoartele financiare ale subdiviziunilor (filialelor) de peste hotare ale întreprinderii;

e) alte modificări în valoarea de bilanţ a activelor biologice.

83. Influenţa asupra rezultatelor activităţii întreprinderii şi a valorii activelor biologice ale acesteia a unor aşa fenomene naturale, cum sînt bolile epizootice, inundaţiile, seceta, îngheţurile, invazia insectelor etc. se dezvăluie conform S.N.C.8 "Profitul net sau pierderea perioadei de gestiune, erorile esenţiale şi modificările în politica de contabilitate".

Dezvăluirea particularităţilor activităţii de bază a întreprinderii

84. Întreprinderea, în conformitate cu S.N.C.5 "Prezentarea rapoartelor financiare", dezvăluie în expresie cantitativă particularităţile principale ale activităţii de bază:

a) grupele de active biologice şi componentele acestora (tipurile de animale şi numărul lor în grupă, tipurile de plantaţii perene şi numărul de hectare de suprafaţă în grupă);

b) natura activităţii şi grupele de active biologice care participă la aceasta;

c) gradul de maturitate a fiecărei grupe de active biologice;

d) indicatorii naturali care caracterizează fiecare grupă de active biologice la finele anului de gestiune şi volumul produselor agricole (recolta la hectar, productivitatea) obţinute în cursul anului de gestiune.

Pe fiecare grupă de active biologice se dezvăluie de asemenea următoarele informaţii:

a) principiile de determinare a valorii activelor biologice;

b) cine a determinat valoarea activelor biologice - întreprinderea de sine stătător sau un estimator independent;

c) dacă valoarea activelor biologice a fost determinată la valoarea curentă a fluxurilor de mijloace băneşti preconizate pentru a fi obţinute din aceste active, se indică rata scontului şi numărul de ani în decursul cărora au fost evaluate fluxurile viitoare;

d) existenţa şi sumele restricţiilor la proprietate privind activele biologice, precum şi activele biologice depuse în gaj pentru asigurarea datoriilor;

e) datoriile privind operaţiunile de procurare a activelor biologice;

f) acţiunile desfăşurate de întreprindere în scopul evitării riscurilor naturale, protecţiei investiţiilor în active biologice şi în producţia produselor agricole.

85. Valoarea terenurilor agricole se dezvăluie în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".

86. Valoarea produselor agricole obţinute în cursul anului de gestiune se dezvăluie pe grupe distincte în anexa la Bilanţul contabil (în componenţa stocurilor de mărfuri şi materiale).

87. Informaţia privind subvenţiile de stat primite în cursul anului de gestiune, condiţiile şi scopurile primirii acestora, precum şi cauzele neîndeplinirii condiţiilor de acordare a subvenţiilor se dezvăluie în conformitate cu S.N.C.20 "Contabilitatea subvenţiilor de stat şi publicitatea asistenţei de stat".

 

Data intrării în vigoare a standardului

88. Prezentul standard intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2001.

 

Anexe*

_____________

* Nomenclatoarele articolelor de consumuri ale producţiilor de bază şi auxiliare, precum şi componenţa consumurilor pe articole prezentate în anexe poartă un caracter de recomandare. Acestea se stabilesc de fiecare întreprindere agricolă de sine stătător, ţinînd cont de particularităţile activităţii desfăşurate.

 

Anexa 1

 

Nomenclatorul articolelor de consumuri incluse în costul produselor agricole şi

activelor biologice suplimentare din fitotehnie şi sectorul zootehnic

 

Denumirea articolelor

Fitotehnie

Sectorul zootehnic

Consumuri directe de materiale (total)

+

+

inclusiv:

 

 

a) seminţe şi material de plantat

+

+

b) îngrăşăminte (minerale şi organice)

+

-

c) mijloace de protecţie a plantelor, animalelor

+

+

d) furaje

-

+

e) alte consumuri de materiale

+

+

Consumuri directe privind retribuirea muncii

+

+

Contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală

+

+

Servicii

+

+

Întreţinerea mijloacelor fixe

+

+

Consumuri indirecte de producţie

+

+

Alte consumuri

+

+

 

Notă: Simbolul "+" înseamnă existenţa articolului, iar simbolul "-" - lipsa acestuia.

 

Anexa 2

 

Componenţa articolelor de consumuri în fitotehnie

şi sectorul zootehnic

În articolul "Consumuri directe de materiale" se contabilizează componentele omogene ale acestuia, care se consideră drept articole distincte:

a) "seminţe şi material de plantat" - valoarea seminţelor şi a materialului de plantat atît din producţie proprie, cît şi procurate, consumate pentru cultura respectivă, semănatul suplimentar al semănăturilor rare şi reînsămînţarea celor distruse (în fitotehnie), precum şi valoarea puieţilor (în piscicultură).

Nu se includ în articolul dat:

- valoarea seminţelor şi materialului de plantat utilizate la sădirea plantaţiilor perene (aceasta se include în costul lor);

- consumurile aferente pregătirii seminţelor pentru semănat (încărcare, tratarea seminţelor cu substanţe chimice etc.), transportării acestora în cîmp şi semănatului propriu-zis (acestea se trec la tipul (grupa) respectiv de culturi omogene în articolele "Consumuri directe privind retribuirea muncii", "Servicii" etc.).

b) "îngrăşăminte (minerale şi organice)" - valoarea îngrăşămintelor minerale, bacteriale şi microîngrăşămintelor, precum şi a celor organice - gunoiului de grajd, gunoiului de păsări, composturilor etc. aplicate pentru cultura (grupa de culturi) respectivă. Îngrăşămintele minerale se reflectă în expresie naturală (cantitativă şi recalculate în substanţă activă) şi valorică, iar cele organice - în expresie cantitativă şi valorică.

Nu se includ în articolul dat:

- consumurile aferente pregătirii îngrăşămintelor (mărunţirea, amestecarea), încărcării acestora în mijloace de transport şi transportării în cîmp, încărcării în distribuitoare de îngrăşăminte şi introducerii în sol (acestea se includ în consumurile aferente cultivării culturii (grupei de culturi) respective în articolele "Consumuri directe privind retribuirea muncii", "Servicii" etc.);

- consumurile aferente introducerii îngrăşămintelor de către gospodăriile specializate (acestea se includ în articolul "Servicii").

c) "mijloace de protecţie a plantelor, animalelor"

• în fitotehnie - valoarea pesticidelor, preparatelor insectofungicide, erbicidelor, defoliantelor, altor mijloace chimice şi biologice (inclusiv consumurile aferente transportării acestora) utilizate pentru combaterea dăunătorilor, buruienelor şi bolilor plantelor agricole.

Nu se includ în articolul dat consumurile aferente pregătirii, încărcării, prelucrării semănăturilor de culturi şi plantaţiilor perene cu mijloacele nominalizate (stropirea, polenizarea, disicaţia, defoliaţia etc.) la executarea lucrărilor respective (acestea se includ în articolele "Consumuri directe privind retribuirea muncii", "Servicii" etc.);

• în sectorul zootehnic - valoarea preparatelor biologice, medicamentelor, substanţelor dezinfectante utilizate şi procurate pe seama mijloacelor întreprinderii.

Nu se includ în articolul dat alte consumuri aferente dezinfectării grajdurilor, profilaxiei şi tratamentului animalelor şi păsărilor care se reflectă în articolele "Consumuri directe privind retribuirea muncii" sau "Servicii" la executarea lucrărilor respective.

d) "furaje" - valoarea furajelor atît din producţie proprie, cît şi a celor procurate (în apicultură - mierea, zahărul), utilizate pentru hrănirea vitelor, păsărilor şi albinelor. Furajele din producţie proprie consumate în anul de gestiune se evaluează la costul normat (planificat) cu aducerea acestuia la finele anului pînă la costul efectiv, iar cele trecute din anul precedent - la costul efectiv.

Consumurile aferente transportării furajelor din locurile păstrării prealabile (stoguri, şire, grămezi acoperite, depozite şi alte locuri de colectare) în locurile păstrării permanente (depozitele sectoarelor, brigăzilor, fermelor, secţiilor etc.) se includ în costul furajelor.

Nu se includ în articolul dat cheltuielile aferente transportării furajelor din locurile păstrării permanente la fermă pentru utilizare. Acestea se includ în consumurile aferente întreţinerii tipului (grupei) respectiv de animale în articolele "Consumuri directe privind retribuirea muncii", "Servicii" etc.

e) "alte consumuri de materiale" - valoarea materialului de legat (în fitotehnie - în vii), valoarea aşternutului pentru animale (în sectorul zootehnic), valoarea şi uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (încălţămintei şi îmbrăcămintei speciale) în cazul cînd acestea pot fi raportate direct la consumurile aferente întreţinerii livezilor, viilor (în fitotehnie) sau a unor tipuri (grupe) de animale, păsări (în sectorul zootehnic), precum şi alte consumuri de materiale neincluse în articolele precedente.

În articolul "Consumuri directe privind retribuirea muncii" se reflectă consumurile directe privind retribuţiile de bază şi suplimentare ale muncitorilor de producţie încadraţi în lucrările executate manual, cu caii, cu tractorul pe obiecte concrete de evidenţă a consumurilor în fitotehnie, inclusiv pregătirea solului pentru semănat, prelucrarea şi recoltarea, lucrările de transport; ale mulgătoarelor, operatorilor mulsului mecanizat, îngrijitorilor de vite, brigadierilor, îngrijitoarelor de viţei, îngrijitorilor de porci, ciobanilor, îngrijitoarelor de păsări etc. care lucrează în sectorul zootehnic la deservirea tipului (grupei) respectiv de animale sau păsări, familiilor de albine, precum şi la însămînţarea artificială a animalelor. În articolul dat se includ retribuţiile plătite conform salariilor tarifare, salariilor funcţiei pentru lucrările executate efectiv şi premiile, inclusiv plata în natură cu produse pentru rezultatele anuale ale activităţii; valoarea produselor livrate cu titlu de plată în natură (la preţuri de piaţă); adausurile la salariile tarifare şi funcţiei pentru măiestria profesională; adausurile şi suplimentele pentru munca prestată noaptea; plata pentru munca suplimentară; adausurile şi suplimentele pentru cumul de profesii, pentru munca prestată în condiţii grele, nocive şi foarte nocive etc.; plăţile pentru lucrările executate de către lucrătorii angajaţi temporar în bază de contract; alte tipuri de plăţi.

În articolul "Contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală" se includ contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală calculate în modul stabilit de legislaţie.

În articolul "Servicii" se include valoarea serviciilor (autotransportului de mărfuri, transportului cu tracţiune animală, lucrărilor de transport executate de tractoare, aprovizionării cu energie electrică, apă şi gaze, instalaţiilor frigorifice) prestate pentru necesităţile de producţie ale fitotehniei şi sectorului zootehnic atît de activităţile auxiliare proprii ale întreprinderii, cît şi de către terţi. În acest articol de asemenea se includ consumurile aferente alimentării cu apă pentru necesităţile de producţie ale întreprinderii, valoarea serviciilor ce ţin de deservirea agrochimică, mecanizarea, ameliorarea, introducerea îngrăşămintelor, protecţia chimică şi biologică a plantelor care sînt prestate de către terţi. Serviciile ce ţin de introducerea îngrăşămintelor şi protecţia plantelor se reflectă fără valoarea îngrăşămintelor şi substanţelor chimice toxice, care se include în articolul "Mijloace de protecţie a plantelor, animalelor".

Serviciile activităţilor auxiliare proprii în cursul anului se evaluează la costul planificat (normat) cu aducerea acestuia la finele anului pînă la costul efectiv.

În articolul "Întreţinerea mijloacelor fixe" se reflectă consumurile aferente întreţinerii mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la producerea produselor în sectorul zootehnic şi fitotehnie.

În componenţa consumurilor aferente întreţinerii mijloacelor fixe se includ:

- consumurile privind retribuirea muncii lucrătorilor care deservesc mijloacele fixe (cu excepţia tractoriştilor-maşinişti încadraţi în procesele tehnologice de producere a produselor agricole);

- contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală;

- valoarea lubrifianţilor şi carburanţilor, precum şi a tuturor tipurilor de energie utilizate la întreţinerea mijloacelor fixe, inclusiv la executarea lucrărilor agricole şi altor lucrări, la deplasarea tractoarelor de pe un sector pe altul;

- sumele uzurii mijloacelor fixe raportate nemijlocit la cultura sau tipul de animale respectiv;

- consumurile aferente reparaţiei mijloacelor fixe în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" (retribuţiile lucrătorilor care participă la reparaţii; contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală; valoarea pieselor de schimb, a materialelor de reparaţie şi construcţie, precum şi a lubrifianţilor şi carburanţilor utilizaţi pentru reparaţia şi rodajul după reparaţie; valoarea serviciilor de reparaţie a tractoarelor, maşinilor, utilajului şi altor obiecte prestate de organizaţii specializate în deservirea tehnică şi efectuarea lucrărilor de reparaţie sau de atelierele proprii ale întreprinderii; valoarea peliculei utilizate pentru reparaţia serelor şi răsadniţelor; consumurile aferente înlocuirii şi reparaţiei şenilelor şi anvelopelor tractoarelor şi maşinilor agricole).

În fitotehnie consumurile aferente întreţinerii mijloacelor fixe şi plata pentru arendă se includ în consumurile aferente cultivării unor culturi (grupe de culturi) distincte sau în componenţa producţiei în curs de execuţie după cum urmează:

- a mijloacelor fixe cu specializare îngustă, de exemplu, a combinelor pentru recoltarea cartofilor, sfeclei - în mod direct cu raportarea la consumurile aferente cultivării culturilor respective;

- a tractoarelor - proporţional cu volumul lucrărilor executate, cantitatea de lubrifianţi şi carburanţi consumaţi, numărul de ore-maşină (schimburi-maşină) lucrate pentru o anumită cultură (grupă de culturi) sau cu un alt indicator;

- a semănătoarelor - proporţional cu suprafaţa de însămînţare a culturilor respective;

- a combinelor pentru recoltarea cerealelor şi agregatelor la acestea - proporţional cu suprafeţele recoltate;

- a maşinilor pentru introducerea îngrăşămintelor - proporţional cu masa fizică a îngrăşămintelor introduse pentru culturile respective;

- a mijloacelor de ameliorare - proporţional cu suprafeţele ameliorate, hectarele de terenuri irigate sau desecate;

- a încăperilor pentru păstrarea produselor - în mod direct (dacă aceasta este posibil) sau proporţional cu suprafaţa ocupată de tipul respectiv de produse (în cazul cînd este imposibilă raportarea directă sau dacă în încăpere se păstrează cîteva tipuri de produse);

- consumurile aferente întreţinerii fîşiilor forestiere de protecţie a cîmpurilor diminuate cu valoarea realizabilă netă a lemnelor, vreascurilor, fructelor şi a altor produse obţinute din acestea - proporţional cu suprafeţele culturilor sau plantaţiilor perene adiacente fîşiilor forestiere de protecţie.

Consumurile aferente întreţinerii parcului de maşini şi tractoare, combinelor autopropulsate, agregatelor, altor maşini şi unelte agricole se reflectă în prealabil în componenţa consumurilor activităţilor auxiliare. Pentru toate tipurile de mijloace fixe (clădiri, construcţii speciale, maşini, utilaje, instalaţii de transmisie etc.) utilizate în fitotehnie consumurile aferente întreţinerii acestora în cursul anului se contabilizează separat, cu evidenţierea în componenţa acestora a uzurii, consumurilor pentru reparaţii şi consumurilor de exploatare, iar la finele anului se repartizează în modul stabilit de prezentul standard.

În sectorul zootehnic în acest articol se contabilizează uzura mijloacelor fixe din ramura dată şi consumurile aferente reparaţiei acestora, plăţile de arendă, precum şi costul efectiv al lubrifianţilor şi carburanţilor necesari pentru funcţionarea tractoarelor şi a altor mijloace tehnice care deservesc procesele tehnologice ale acestui sector. De regulă, consumurile menţionate se trec în mod direct la consumurile aferente întreţinerii unor tipuri separate de animale, iar în cazul cînd este imposibilă o astfel de raportare, acestea se repartizează proporţional cu suprafaţa încăperilor ocupate de fiecare grupă de animale.

În articolul "Consumuri indirecte de producţie" se reflectă cota-parte a consumurilor indirecte de producţie raportată lunar (trimestrial) la obiectele de evidenţă a consumurilor.

În articolul "Alte consumuri" se contabilizează consumurile aferente producerii produselor care nu au fost reflectate în articolele precedente:

- sumele ratelor de asigurare a semănăturilor, viilor, livezilor, animalelor, încăperilor pentru vite şi a altor obiecte de mijloace fixe din fitotehnie şi sectorul zootehnic;

- consumurile aferente îngrădirii fermelor, construcţiei punctelor sanitare de dezinfecţie şi profilaxie, construcţiei şi întreţinerii ţarcurilor de vară pentru animale - şoproanelor, ocoalelor cu caracter necapital (în prealabil consumurile în cauză se contabilizează în componenţa cheltuielilor anticipate curente sau pe termen lung cu raportarea ulterioară la consumurile sectorului zootehnic în curs de 3-4 ani în părţi egale);

- consumurile aferente lucrărilor de reglare ce ţin de însuşirea noilor capacităţi de producţie ale fabricilor avicole, combinatelor de sere, complexelor de creştere a animalelor etc. care urmează a fi puse în funcţiune. Consumurile în cauză de asemenea se contabilizează separat în componenţa cheltuielilor anticipate şi se includ în consumurile aferente sectorului zootehnic şi fitotehniei, ţinînd cont de termenul de însuşire a capacităţilor de producţie stabilit de întreprindere.

 

Anexa 3

 

Nomenclatorul articolelor de consumuri

ale activităţilor auxiliare

În componenţa consumurilor activităţilor auxiliare se evidenţiază următoarele articole:

• Consumuri de materiale;

• Consumuri privind retribuirea muncii;

• Contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală;

• Întreţinerea mijloacelor fixe;

• Servicii;

• Consumuri indirecte de producţie;

• Alte consumuri.

În articolul "Consumuri de materiale" se reflectă valoarea materialelor auxiliare, carburanţilor şi lubrifianţilor, pieselor de schimb pentru prestarea serviciilor aferente reparaţiei, materialelor de construcţie şi a altor materiale.

În articolul "Consumuri privind retribuirea muncii" se includ toate tipurile retribuţiilor de bază şi suplimentare (indiferent de forma acestora - bănească sau naturală) care sînt calculate în baza tarifelor, salariilor tarifare şi ale funcţiei stabilite pentru toţi angajaţii care participă nemijlocit la procesele tehnologice de producţie auxiliare. Din această categorie de angajaţi fac parte reglorii, lăcătuşii, strungarii - în atelierele de reparaţii; şoferii - în transportul auto; inginerii, montorii, lăcătuşii-montori - în subdiviziunile de aprovizionare cu energie electrică, apă, aburi etc.; îngrijitorii de cai - în transportul cu tracţiune animală; mecanizatorii care execută lucrări de transport (cu excepţia lucrărilor de cultivare a culturilor agricole) - în parcul de maşini şi tractoare.

În articolul "Contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală" se contabilizează contribuţiile la asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală calculate în modul stabilit de legislaţie.

În articolul "Întreţinerea mijloacelor fixe" se reflectă consumurile aferente întreţinerii mijloacelor fixe utilizate nemijlocit în activităţile auxiliare:

- consumurile privind retribuirea muncii personalului care deserveşte mijloacele fixe;

- contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală;

- valoarea lubrifianţilor şi carburanţilor consumaţi;

- uzura mijloacelor fixe repartizate pe anumite tipuri de activităţi auxiliare;

- arenda mijloacelor fixe arendate în conformitate cu S.N.C.17 "Contabilitatea arendei (chiriei)";

- consumurile aferente tuturor tipurilor de reparaţie a mijloacelor fixe în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".

În afară de consumurile nominalizate, în consumurile aferente întreţinerii transportului auto, tractoarelor cu roţi şi altor maşini se includ consumurile aferente reparaţiei anvelopelor şi valoarea cauciucurilor de autotractor noi eliberate de la depozit.

În consumurile aferente reparaţiei mijloacelor fixe se includ:

- retribuţiile lucrătorilor care execută lucrări de reparaţie a mijloacelor fixe;

- valoarea pieselor de schimb, materialelor de reparaţie şi construcţie şi de altă natură consumate la reparaţia mijloacelor fixe, inclusiv valoarea lubrifianţilor şi carburanţilor utilizaţi la reparaţia şi rodajul maşinilor după reparaţie.

În articolul "Servicii" se reflectă valoarea energiei electrice, apei, aburilor şi căldurii consumate, serviciilor de transport şi de altă natură utilizate în activităţile auxiliare.

În articolul "Consumuri indirecte de producţie" se reflectă cota-parte a consumurilor indirecte de producţie repartizate ale activităţilor auxiliare.

În articolul "Alte consumuri" se contabilizează consumurile care nu au fost reflectate în articolele precedente.

 

Anexa 4

 

Nomenclatorul articolelor de consumuri

indirecte de producţie

Consumuri indirecte de producţie ale activităţii de bază Consumurile indirecte de producţie ale activităţii de bază (fitotehniei şi sectorului zootehnic) includ următoarele articole:

• Întreţinerea personalului de conducere şi a altui personal;

• Întreţinerea mijloacelor fixe;

• Consumuri privind asigurarea condiţiilor favorabile de muncă, protecţia muncii şi tehnica securităţii;

• Alte consumuri.

În articolul "Întreţinerea personalului de conducere şi a altui personal" se reflectă retribuţiile (de bază şi suplimentare) în formă naturală şi bănească ale personalului de conducere şi ale altui personal din brigăzi, ferme şi alte subdiviziuni, precum şi contribuţiile respective pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală.

Din personalul administrativ fac parte:

- în fitotehnie - agronomii-şefi şi superiori, brigadierii etc.;

- în sectorul zootehnic - zootehnicienii-şefi şi superiori, medicii veterinari, şefii de ferme etc.;

În categoria "alt personal" se includ paznicii de cîmpuri, socotitorii, operatorii la punctele de alimentare cu combustibil, hidrotehnicienii, laboranţii la punctele veterinare, paznicii etc.

În acest articol se înregistrează de asemenea consumurile aferente întreţinerii mijloacelor de comunicaţii de dispecer şi a altor mijloace tehnice de comandă, tehnicii de calcul utilizate în subdiviziuni, valoarea şi uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, a altor valori materiale utilizate de personalul de conducere şi alt personal; consumurile aferente deplasărilor în interes de serviciu ale personalului de conducere şi a altui personal.

În articolul "Întreţinerea mijloacelor fixe" se reflectă sumele uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie generală de secţie şi de ramură (clădirilor, construcţiilor speciale, inventarului, agrocabinetelor, laboratoarelor pentru controlul seminţelor, laboratoarelor agrochimice, spitalelor veterinare, farmaciilor veterinare, instalaţiilor sanitaro-veterinare); consumurile aferente reparaţiei (curentă, medie, capitală) în conformitate cu S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung", exploatării şi întreţinerii mijloacelor fixe similare; plata pentru arendarea obiectivelor cu destinaţie generală de brigadă, fermă şi ramură în conformitate cu S.N.C.17 "Contabilitatea arendei (chiriei)".

În articolul "Consumuri privind asigurarea condiţiilor favorabile de muncă, protecţia muncii şi tehnica securităţii" se contabilizează consumurile aferente instalării şi întreţinerii îngrăditurilor pentru maşini, utilajului, agregatelor, instalaţiilor de ventilare, semnalizării, spălătoarelor, duşurilor; valoarea îmbrăcămintei şi încălţămintei speciale, ochelarilor de protecţie şi altor mijloace de protecţie individuală eliberate lucrătorilor; consumurile aferente procurării pancartelor şi îndrumarelor referitoare la protecţia muncii; valoarea hranei speciale eliberate lucrătorilor; consumurile aferente asigurării securităţii antiincendiare a subdiviziunilor etc.

În articolul "Alte consumuri" se reflectă valoarea şi suma uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată; consumurile aferente asigurării bunurilor cu destinaţie generală de ramură, brigadă şi fermă; consumurile aferente transportării tur-retur a lucrătorilor la locul de muncă; consumurile aferente transportării produselor petroliere şi a apei pentru tractoare, combine; consumurile aferente efectuării acţiunilor cu caracter necapital ce ţin de combaterea eroziunii; amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală de brigada (fermă); consumurile aferente amenajării cimitirelor de animale şi efectuării altor măsuri de carantină; valoarea serviciilor prestate de activităţile auxiliare; plăţile băneşti pentru inovaţii şi propuneri de perfecţionare tehnică; consumurile aferente întreţinerii şi exploatării mijloacelor cu destinaţie de ocrotire a naturii; pierderile din staţionari nemotivate etc.

 

Consumuri indirecte de producţie ale activităţilor auxiliare

Componenţa consumurilor indirecte de producţie ale activităţilor auxiliare este determinată de particularităţile tipului respectiv al acestor activităţi.

În atelierele de reparaţie acestea includ consumurile aferente:

- retribuţiilor şefului de atelier, inginerului-controlor, magazionerului şi altor angajaţi care participă la lucrările de organizare, aprovizionare şi gestionare, precum şi contribuţiilor respective pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală;

- încălzirii, iluminatului, salubrizării încăperilor;

- uzurii clădirilor şi utilajului;

- exploatării duşurilor (valoarea materialelor tehnico-sanitare şi detergenţilor, consumurile ce ţin de aducerea şi încălzirea apei);

- aprovizionării cu apă, instalării îngrăditurilor şi ventilării (cu excepţia celor cu caracter capital);

- informaţiei vizuale referitoare la protecţia muncii şi tehnica securităţii;

- arendării mijloacelor fixe ce deservesc subdiviziunile de producţie;

- asigurării mijloacelor fixe.

În subdiviziunea de transport auto consumurile indirecte de producţie includ consumurile privind retribuirea muncii şefului de garaj, dispecerului, contabilului, paznicilor cu contribuţiile respective pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală, precum şi alte consumuri care nu pot fi raportate la obiectele concrete de evidenţă a consumurilor în transportul auto.

În parcul de maşini şi tractoare consumurile indirecte de producţie includ retribuţiile inginerilor pentru exploatarea tractoarelor, combinelor şi altor maşini, brigadierilor, paznicilor cu contribuţiile respective pentru asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală; consumurile aferente tehnicii securităţii; uzura cantonamentelor de cîmp etc.

Înregistrare

Restabilire

Se încarcă...