STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 17

"CONTABILITATEA ARENDEI (LEASINGULUI)"

[Denumirea modificată prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

INTRODUCERE

1. Prezentul standard este elaborat în baza standardului internaţional de contabilitate 17 "Contabilitatea arendei", adoptat de Comitetul SIC în anul 1982 şi revizuit în anul 1997, şi standardului internaţional de contabilitate 17 „Contracte de leasing”, adoptat de Comitetul SIC în anul 2005.

[Paragraful 1 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

OBIECTIV

2. Obiectivul prezentului standard îl constituie expunerea metodicii de contabilizare a operaţiunilor de arendă, leasing, locaţiune la arendaş (locatar) şi arendator (locator), stabilirea modului de determinare, constatare şi reflectare în rapoartele financiare a cheltuielilor şi veniturilor aferente arendei, leasingului şi locaţiunii.

[Paragraful 2 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

DOMENIU DE APLICARE

3. Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sînt înregistrate în Republica Moldova şi efectuează operaţiuni de arendă, inclusiv de leasing, locaţiune, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor şi altor subdiviziuni structurale ale acestora cu sediul atît pe teritoriul republicii, cît şi peste hotarele ei.

[Paragraful 3 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

4. Standardul în cauză se aplică pentru contabilizarea tuturor tipurilor de arendă, leasing, locaţiune, cu excepţia:

a) contractelor de arendă (concesiune) privind explorarea şi/sau utilizarea resurselor naturale (S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung",S.N.C.6 "Particularităţile contabilităţii la întreprinderile agricole");

b) contractelor de licenţă pentru filme, imprimări video, piese, manuscrise, brevete şi drepturi de autor (S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale");

c) investiţiei imobiliare închiriate de către arendatori în baza unui contract de arendă operaţională şi proprietăţii utilizatorilor care este înregistrată drept investiţie imobiliară (S.N.C.40 „Investiţii imobiliare”).

Exemplu. Întreprinderea X arendează o clădire şi terenul aferent, după care încheie un contract de subarendă cu o persoană terţă. În acest caz, la arendaş, clădirea şi terenul vor fi calificate drept investiţii imobiliare în conformitate cu prevederile S.N.C.40 „Investiţii imobiliare”.

Terenul şi clădirea pot fi contabilizate ca un singur activ;

d) activelor biologice deţinute de arendatori în baza unui contract de arendă finanţată şi activelor biologice închiriate de către arendatori în baza unui contract de arendă operaţională (S.N.C.6 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile agricole”).

[Paragraful 4 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

5. Prezentul standard se aplică acelor contracte de arendă, locaţiune sau leasing care transferă dreptul de utilizare a activelor, chiar în cazul în care, pentru utilizarea sau întreţinerea activelor respective, arendatorului (locatorului) i se poate cere efectuarea unor servicii suplimentare (servicii comunale, servicii telefonice). Acest standard nu se aplică în cazul contractelor de servicii care nu implică transmiterea dreptului de utilizare a bunurilor între părţile contractante.

[Paragraful 5 introdus prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

DEFINIŢII

6. Noţiunile utilizate în prezentul standard semnifică:

Arendă (chirie) - acord potrivit căruia arendatorul cedează arendaşului contra unei plăţi dreptul de utilizare a activului în decursul unei perioade de timp convenite.

Arendă finanţată - arendă în care partea preponderentă din riscurile şi avantajele aferente utilizării şi deţinerii activelor arendate trece de la arendator la arendaş. Dreptul de proprietate asupra activelor arendate poate fi transmis sau nu arendaşului.

Arendă operaţională - arendă în care riscurile şi avantajele aferente utilizării activelor arendate, precum şi dreptul de proprietate asupra unor asemenea active sînt asumate de arendator.

Leasing - totalitatea raporturilor prin care o parte (locator) se obligă, la cererea unei alte părţi (locatar), să asigure posesiunea şi folosinţa temporară a unui bun, achiziţionat sau produs de locator, contra unei plăţi periodice (rată de leasing), iar la expirarea contractului - să respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing sau de a face să înceteze raporturile contractuale.

Leasing direct - operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de furnizor al bunului.

Leasing reversibil (lease-back) – operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi proprietatea unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing.

Locaţiune – totalitatea raporturilor prin care o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

Arendă neanulabilă (nereziliabilă) - arendă care poate fi anulată numai în unul din următoarele cazuri:

a) la producerea unui eveniment neprevăzut;

b) cu acordul arendatorului;

c) la încheierea de către arendaş cu acelaşi arendator a unui nou contract de arendă a aceluiaşi activ sau a unui activ echivalent;

d) la răscumpărarea înainte de termen de către arendaş a activelor arendate.

Termen de arendă - perioada de timp pentru care se încheie contractul de arendă, precum şi alte perioade ulterioare în cursul cărora arendaşul are dreptul stipulat în contractul de arendă de a prelungi termenul de arendă.

Începutul termenului de arendă - data primirii-predării activelor în arendă.

Începutul contractului de arendă – prima dată anterioară datei semnării contractului de arendă şi data angajamentului părţilor de a respecta principalele prevederi ale contractului de arendă. La această dată:

a) arenda este clasificată ca fiind operaţională sau finanţată; şi

b) în cazul arendei finanţate sînt determinate plăţile de arendă ce vor fi constatate la începutul termenului de arendă.

Plăţi de arendă minime - plăţi efectuate de către arendaş pe toată durata termenului de arendă, cu excepţia plăţii convenţionale de arendă, valorii serviciilor şi impozitelor, plătite de către arendator, precum şi

a) pentru arendaş - orice sume garantate pentru plată de către acesta sau de către o parte legată cu el;

b) pentru arendator - valoarea de răscumpărare a activelor transmise în arendă garantată lui de arendaş sau de o parte legată cu el, sau de terţi independenţi care au posibilitate să asigure această garanţie din punct de vedere financiar.

Plată convenţională de arendă - o parte din plăţile de arendă care în contractul de arendă nu se fixează în expresie sumară, ci se determină în baza altor indicatori (de exemplu, a cifrei de afaceri, gradului de utilizare a activului, indicilor preţurilor, ratelor de piaţă a dobînzilor).

Redevenţe - venit din cedarea activelor nemateriale spre utilizare altor persoane. Suma redevenţelor se stabileşte de către părţi în contractul de cedare a drepturilor de folosire a activelor nemateriale.

Valoarea venală - suma cu care un activ poate fi schimbat în procesul unor operaţiuni comerciale între persoane independente, care sînt informate, interesate şi dispuse de a efectua tranzacţia.

Valoarea de răscumpărare (contractuală) - valoarea activului arendat convenită de părţi şi care urmează a fi recuperată arendatorului în decursul termenului de arendă.

Durata de serviciu economic:

a) perioada de timp în decursul căreia se preconizează utilizarea activului de către unul sau mai mulţi beneficiari sau

b) cantitatea unităţilor de producţie (volumul serviciilor) care se prevede să se obţină din utilizarea activului de către unul sau mai mulţi beneficiari.

Durata de serviciu util - perioada calculată, care a rămas după începutul arendei şi nu este limitată de termenul de arendă, în decursul căreia întreprinderea prevede să obţină avantaje economice din utilizarea activului.

Valoarea rămasă garantată:

a) pentru arendaş - o parte din valoarea rămasă care este garantată de arendaş sau de o parte legată cu el (suma garanţiei este egală cu suma maximă care urmează a fi plătită);

b) pentru arendator - o parte din valoarea rămasă care este garantată de arendaş sau de o persoană terţă nelegată cu arendatorul şi capabilă să îndeplinească, din punct de vedere financiar, obligaţiile de garanţie.

Valoarea rămasă negarantată - o parte din valoarea rămasă a activului arendat, recuperarea căreia nu este garantată de arendaş sau este garantată numai de o parte legată cu arendatorul.

Exemplu. Întreprinderea X arendează un automobil pe un termen de 4 ani. Valoarea de intrare a automobilului constituie 80000 lei, valoarea probabilă rămasă la sfîrşitul termenului de arendă – 5000 lei, plăţile de arendă – 75000 lei.

La achiziţionarea activului dealer-ul oferă garanţia că activul va putea fi achiziţionat la sfîrşitul termenului de arendă la valoarea de 4000 lei, sumă care reprezintă valoarea rămasă garantată. Diferenţa de 1000 lei reprezintă valoarea rămasă negarantată.

Investiţii globale în arendă - suma plăţilor minime de arendă aferente arendatorului în cazul arendei finanţate şi valorii rămase negarantate a activelor predate în arendă.

Venit financiar necîştigat - diferenţa dintre investiţiile globale în arendă şi investiţiile nete în arendă.

Investiţii nete în arendă - investiţii globale în arendă actualizate la rata dobînzii din contractul de arendă.

Rata dobînzii stabilită în contractul de arendă - rata scontului care la începutul termenului de arendă finanţată asigură egalitatea dintre valoarea scontată totală a plăţilor minime de arendă, inclusiv valoarea rămasă negarantată, şi valoarea venală a activului arendat.

Rata excedentară a dobînzii la capitalul împrumutat al arendaşului - rata dobînzii pe care arendaşul ar trebui să o plătească pentru o arendă similară sau, dacă aceasta nu poate fi determinată, rata dobînzii acceptabilă pentru arendaş la începutul termenului de arendă pentru folosirea în scopul procurării activului a mijloacelor împrumutate (creditelor, împrumuturilor) pe aceeaşi perioadă, în cazul aceleiaşi garanţii şi aceluiaşi volum.

Risc - probabilitatea apariţiei pierderilor din staţionarea activelor arendate, învechirea morală a acestora, neobţinerea venitului preconizat din cauza modificării condiţiilor economice.

Avantaj - venit preconizat din utilizarea activelor arendate în decursul duratei de serviciu economic, precum şi din majorarea valorii acestora sau realizarea valorii rămase.

Cheltuieli directe iniţiale – cheltuieli suplimentare aferente direct negocierii şi semnării contractului de arendă şi transmiterii/primirii activelor în arendă, cu excepţia cheltuielilor suportate de arendatorii producători sau dealeri.

[Paragraful 6 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

TIPURILE (FORMELE) ARENDEI

7. În funcţie de gradul de repartizare între arendator şi arendaş a riscurilor şi avantajelor aferente utilizării şi deţinerii activelor arendate, arenda se subdivizează în finanţată şi operaţională.

8. Tipul (forma) arendei se stabileşte la începutul termenului de arendă, pornind de la clauzele contractului de arendă, şi trebuie să fie identic pentru arendator şi arendaş. În acest caz este necesar a asigura prioritatea conţinutului asupra formei, adică operaţiunile de arendă trebuie să fie contabilizate şi reflectate în rapoartele financiare avînd în vedere, în primul rînd, conţinutul şi realitatea financiară a acestora, dar nu numai forma lor juridică.

9. În unele cazuri, în funcţie de anumiţi factori, tipul unui contract de arendă poate să fie clasificat la arendator în mod diferit de cel stabilit la arendaş. De exemplu, aceasta se poate întîmpla dacă arendatorului, conform prevederilor contractului, i se garantează compensarea valorii rămase garantate de către o a treia parte, care nu are legătură cu arendaşul.

[Paragraful 9 introdus prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

10. Arendă finanţată se consideră arenda în condiţiile căreia partea predominantă din riscurile şi avantajele aferente folosirii şi deţinerii activelor arendate trec de la arendator la arendaş. În acest caz este obligatorie respectarea cel puţin a uneia din următoarele condiţii:

a) la expirarea termenului de arendă dreptul de proprietate asupra activelor arendate trece la arendaş;

b) la expirarea termenului de arendă arendaşul are dreptul să procure activul arendat la un preţ preferenţial mai mic decît valoarea de piaţă aşteptată;

c) termenul de arendă constituie cel puţin 75% din durata de serviciu economic al activului arendat, indiferent de faptul, dacă dreptul de proprietate se transmite sau nu;

d) la începutul termenului de arendă suma scontată a plăţilor minime de arendă constituie cel puţin 90% din valoarea venală a activului arendat;

e) bunurile arendate sînt de natură specială astfel încît numai arendaşul respectiv le poate utiliza fără modificări esenţiale.

[Paragraful 10 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

11. Arenda finanţată are, de regulă, un caracter nereziliabil şi prevede:

a) recuperarea pe seama arendaşului a pierderilor arendatorului ocazionate de anularea contractului de arendă din iniţiativa arendaşului;

b) imputarea arendaşului a veniturilor şi cheltuielilor generate de variaţiile valorii rămase garantate a activelor arendate;

Exemplu. Întreprinderea X primeşte în arendă finanţată un automobil pe un termen de 5 ani cu valoarea de răscumpărare a automobilului de 100000 lei. Valoarea rămasă garantată la sfîrşitul termenului de arendă va constitui 10000 lei, care trebuie compensată arendatorului.

Dacă valoarea rămasă a automobilului va depăşi suma de 10000 lei, diferenţa va fi reflectată la venituri.Dacă, însă, această sumă va fi mai mică de 10000 lei, diferenţa va fi înregistrată la cheltuielile suportate de arendaş;

c) acordarea arendaşului a dreptului prioritar de a prelungi contractul de arendă pe perioada ulterioară a arendei cu o plată de arendă mai joasă decît nivelul de piaţă.

Exemplu. Întreprinderea X arendează un utilaj pe un termen de 7 ani. La sfîrşitul termenului de arendă (cînd utilajul este deja amortizat într-o mare proporţie), arendaşul are posibilitatea să prelungească contractul de arendă pentru o plată simbolică de 200 lei pe an, şi, de asemenea, să semneze un contract de deservire a utilajului respectiv de către întreprinderea-arendator. Arendatorul a încasat venitul preconizat iniţial pentru 7 ani de arendă şi nu solicită returnarea utilajului, deoarece pentru el este avantajos venitul obţinut din serviciile de exploatare a utilajului, deşi plata simbolică de arendă constituie 200 lei .

Operaţiunea respectivă este calificată drept arendă finanţată, deoarece arendaşul va obţine avantaje economice din exploatarea utilajului închiriat pe toată durata de serviciu util al acestuia.

[Paragraful 11 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

12. Arendă operaţională se consideră arenda în condiţiile căreia riscurile şi avantajele aferente folosirii şi deţinerii activelor arendate rămîn pe seama arendatorului. În cazul acestei forme de arendă arendatorul transmite activele sale arendaşului pe un termen anumit pentru satisfacerea necesităţilor temporare. La expirarea termenului de arendă activele se restituie arendatorului. Pe durata termenului de arendă operaţională arendaşului i se transmite numai dreptul de folosire a bunurilor arendate, iar drepturile şi obligaţiile de proprietar aparţin arendatorului.

13. Dacă prevederile contractului de arendă nu conţin nici una din condiţiile prevăzute de standard în vederea determinării tipului de arendă şi, dacă din alte prevederi decît cele menţionate în standard reiese clar că, potrivit prevederilor contractului de arendă, nu sînt transferate toate riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate, arenda este clasificată ca fiind operaţională.

[Paragraful 13 introdus prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

14. Dacă arendatorul şi arendaşul convin în orice moment să modifice clauzele contractului de arendă fără a reînnoi contractul, tipul de arendă va fi revizuit în conformitate cu noile clauze contractuale. Astfel, dacă admitem că noile prevederi ar fi existat la începutul contractului de arendă, contractul revizuit este considerat un contract nou pe toată durata sa. Modificarea unor elemente din contract care nu sînt relevante pentru determinarea tipului de arendă (de exemplu, modificarea duratei de serviciu util al bunului sau valoarea lui probabilă rămasă) nu impune o nouă clasificare a arendei din punct de vedere contabil.

[Paragraful 14 introdus prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

15. Arenda terenurilor (cu excepţia celor agricole) se examinează ca finanţată sau operaţională în baza aceloraşi principii ca şi arenda altor active.În acest caz se ţine seama de particularitatea terenurilor care, de obicei, au un termen nelimitat de serviciu economic şi, dacă la finele termenului de arendă nu se prevede transmiterea dreptului de proprietate arendaşului, el nu-şi asumă riscurile principale şi nu obţine toate avantajele aferente utilizării terenurilor. De aceea în asemenea situaţii arenda terenurilor se consideră ca operaţională. Dacă, însă, se îndeplineşte cel puţin una din condiţiile prevăzute în punctele a), b) şi d) ale paragrafului 8 din prezentul standard, arenda terenurilor este finanţată.

[Paragraful 15 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

16. Plăţile de arendă operaţională efectuate în avans se constată ca consumuri/ cheltuieli ale perioadei pe durata contractului de arendă în concordanţă cu avantajele economice obţinute.

[Paragraful 16 introdus prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

17. Arenda terenurilor şi clădirilor este tratată ca arendă a unei singure unităţi cu două elemente componente: terenul şi clădirea. La determinarea tipului de arendă la care vor fi atribuite terenul şi clădirea, acestea vor fi luate în consideraţie separat.

[Paragraful 17 introdus prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

18. Arenda (cedarea drepturilor de folosire) activelor nemateriale se subdivizează în finanţată sau operaţională în funcţie de faptul, dacă acestea sînt sau nu separabile de activele materiale. Clasificarea arendei activelor nemateriale inseparabile de cele materiale (de exemplu, transmiterea drepturilor de folosire a mijloacelor de transport, clădirilor etc.) se efectuează în baze generale, adică ca şi arenda altor active.Arenda activelor nemateriale separabile de cele materiale se tratează, de obicei, ca arendă operaţională, întrucît pe toată durata termenului de arendă proprietar al activelor nemateriale rămîne titularul de drepturi.

19. Un contract de arendă poate să cuprindă prevederi pentru modificarea (ajustarea) plăţilor de arendă, în funcţie de anumiţi factori (modificări ale cheltuielilor/ consumurilor de achiziţie, modificări ale nivelului preţului sau cheltuielilor/ consumurilor aferente bunului arendat suportate de către arendator) care apar în perioada dintre încheierea contractului de arendă şi începerea perioadei de arendă. În astfel de cazuri, se va presupune că efectul unor asemenea modificări a avut loc la încheierea contractului de arendă.

[Paragraful 19 introdus prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

20. Leasingul este clasificat ca operaţional sau financiar, în funcţie de gradul de repartizare a riscurilor şi avantajelor între locator şi locatar.Contabilitatea leasingului financiar se ţine în acelaşi mod ca şi contabilitatea arendei finanţate, iar contabilitatea leasingului operaţional – ca şi contabilitatea arendei operaţionale.

[Paragraful 20 în redacţia Ordinului MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

CONTABILITATEA ŞI REFLECTAREA ARENDEI ÎN

RAPOARTELE FINANCIARE ALE ARENDAŞILOR

Arenda finanţată

21. În bilanţul contabil al arendaşului bunurile luate în arendă finanţată se reflectă ca activ, iar plăţile de arendă ce urmează a fi achitate - ca datorii.La începutul termenului de arendă activele arendate şi datoriile aferente acestora se evaluează la cea mai mică sumă dintre valoarea de răscumpărare (contractuală) şi valoarea scontată a plăţilor minime de arendă.

22. Mărimea valorii de răscumpărare (contractuale) a activelor, precum şi modul de calculare şi plată a acesteia, se stipulează în contractul de arendă. Drept bază de calculare a valorii de răscumpărare (contractuale) serveşte, de regulă, valoarea venală a activelor arendate.

23. Valoarea scontată a plăţilor minime de arendă se calculează în baza coeficientului de scontare care este egal cu rata dobînzii stipulată în contractul de arendă. În cazul lipsei unei asemenea rate sau imposibilităţii calculării acesteia, valoarea scontată a plăţilor minime de arendă se determină, ţinînd cont de rata excedentară a dobînzii la capitalul împrumutat al arendaşului.

24. Cheltuielile directe iniţiale şi recuperate conform clauzelor contractului de arendă de către arendaş se trec la majorarea valorii de intrare a activelor arendate.

[Paragraful 24 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

25. Plăţile de arendă includ:

a) plăţile aferente recuperării valorii de răscumpărare (contractuale) a activelor arendate;

b) cheltuielile de plată a dobînzilor.

26. Achitarea valorii de răscumpărare (contractuale) a activelor arendate se reflectă ca diminuare a obligaţiilor de arendă şi mijloacelor băneşti sau a altor active, pe seama cărora aceasta se efectuează. Plăţile convenţionale de arendă vor fi înregistrate drept cheltuieli/ consumuri ale perioadei în care sînt efectuate.

[Paragraful 26 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

27. Mărimea plăţii dobînzilor, modul de calculare şi achitare a acestora se stipulează în contractul de arendă. Plata dobînzilor se constată ca cheltuieli ale activităţii financiare în baza metodei specializării exerciţiului (calculării) sau se capitalizează în modul prevăzut înS.N.C.23 "Cheltuieli privind împrumuturile". Acestea sau se determină în fiecare perioadă de gestiune, luînd ca bază de calcul rata fixă a dobînzii stabilită faţă de partea neachitată a plăţii de arendă, sau se stabilesc în sumă fixă pe toată durata arendei, sau se calculează printr-o altă metodă prevăzută în contractul de arendă. La finele fiecărei perioade de gestiune suma calculată a plăţii dobînzilor se ia în calcul la determinarea indicatorului "Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)" din Raportul privind rezultatele financiare.

28. Uzura (amortizarea, epuizarea) activelor arendate se calculează de către arendaş în fiecare perioadă de gestiune în decursul duratei probabile de utilizare a acestora. În aceste scopuri se aplică metodele prevăzute înS.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" şi S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale" şi utilizate de arendaş pentru calcularea uzurii (amortizării, epuizării) activelor proprii similare.

29. Durata probabilă de utilizare a activelor este stabilită de arendaş la începutul termenului de arendă în funcţie de clauzele contractului de arendă. Dacă la expirarea termenului de arendă contractul de arendă prevede cedarea către arendaş a drepturilor de proprietate asupra activului arendat, perioada probabilă de utilizare coincide cu durata de serviciu util al activului.

30. În cazul în care contractul de arendă prevede restituirea activelor arendatorului la expirarea termenului de arendă, uzura (amortizarea, epuizarea) activului arendat se calculează în decursul celui mai scurt dintre două termene: de arendă sau serviciu util al activului.

31. Uzura calculată (amortizarea, epuizarea) a activelor arendate se constată în fiecare perioadă de gestiune ca consumuri sau cheltuieli ale arendaşului în funcţie de destinaţia şi utilizarea efectivă a activului respectiv.

32. Consumurile pentru reparaţia şi restabilirea mijloacelor fixe arendate, recuperate de către arendaş conform clauzelor din contract, se constată ca cheltuieli ale perioadei sau se capitalizează în modul prevăzut înS.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung". În acest caz în contabilitatea financiară valoarea lucrărilor de reparaţie se raportă la:

- cheltuielile perioadei, dacă reparaţia a fost efectuată în scopul menţinerii sau restabilirii posibilităţii dea obţine din mijloacele fixe avantaje economice în mărimile determinate la procurarea acestora;

- majorarea valorii mijloacelor fixe luate în arendă, dacă ca rezultat al reparaţiei s-a mărit durata de funcţionare utilă şi/sau productivitatea acestora.

33. Reevaluarea activelor arendate se efectuează de către arendaş în conformitate cu cerinţeleS.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" şi S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale" în acelaşi mod ca şi reevaluarea activelor proprii similare.

 

Arenda operaţională

34. Activele luate în arendă operaţională se reflectă de către arendaş în conturile extrabilanţiere în evaluarea prevăzută în contractul de arendă.

[Pct.34(27) modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.63 din 24.06.2002]

 

35. Consumurile/cheltuielile ce ţin de primirea (restituirea) activelor arendate, de reparaţia şi/sau restabilirea lor şi recuperate de arendaş potrivit clauzelor contractului de arendă, se constată ca cheltuieli ale perioadei.

[Paragraful 35 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

36. Plăţile de arendă cuprind plata pentru folosirea bunurilor arendate, care se repartizează pe perioade de gestiune uniform sau prin altă metodă, prevăzută în contractul de arendă. Plăţile de arendă se constată ca consumuri sau cheltuieli în conformitate cu metoda specializării exerciţiului pe măsura survenirii termenelor de achitare a acestora, indiferent de momentul efectiv de plată a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare.

37. Dacă plata de arendă se calculează (se achită) în avans în contul viitoarelor perioade de gestiune, aceasta se reflectă în prealabil ca cheltuieli anticipate şi în continuare la survenirea perioadei corespunzătoare se trece la consumurile sau cheltuielile perioadei de gestiune curente. La finele fiecărei perioade de gestiune suma plăţii de arendă calculate se reflectă în Bilanţul contabil - în cazul constatării acesteia ca consumuri sau cheltuieli anticipate şi/sau în Raportul privind rezultatele financiare - la constatarea acesteia ca cheltuieli ale perioadei curente.

 

CONTABILITATEA ŞI REFLECTAREA ARENDEI ÎN

RAPOARTELOR FINANCIARE ALE ARENDATORILOR

Arenda finanţată

38. Arendatorul reflectă transmiterea activelor în arendă ca ieşire a acestora. În acest caz la începutul termenului de arendă valoarea de răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se reflectă ca majorare a creanţelor şi veniturilor anticipate, iar valoarea de bilanţ a acestora se constată ca cheltuieli anticipate şi casare a valorii de intrare a activelor indicate. Un atare mod de abordare este condiţionat de principiul prudenţei, conform căruia veniturile se constată numai în cazul în care întreprinderea are o certitudine întemeiată în obţinerea acestora.

39. Venitul arendatorului din arenda finanţată cuprinde:

a) venitul din activitatea de investiţii - în mărimea valorii de răscumpărare (contractuale) a activelor transmise în arendă;

b) venitul din activitatea financiară - în mărimea dobînzii de arendă primită de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.

40. Valoarea de răscumpărare (contractuală), constatată iniţial ca venituri anticipate, în decursul termenului de arendă se trece la veniturile din activitatea de investiţii treptat (pe părţi) - pe măsura survenirii termenelor de achitare a acesteia stabilite prin contractul de arendă sau în cazul răscumpărării înainte de termen de către arendaş a activelor arendate. La finele fiecărei perioade de gestiune partea neachitată a valorii de răscumpărare a activelor transmise în arendă se reflectă în bilanţul contabil în componenţa creanţelor şi veniturilor anticipate.

41. Dobînda pentru arendă se constată în fiecare perioadă de gestiune ca venit din activitatea financiară prin metoda specializării exerciţiului uniform (în părţi egale) sau prin altă metodă prevăzută în contractul de arendă. La finele fiecărei perioade de gestiune venitul calculat sub forma dobînzii pentru arendă se ia în calcul la determinarea indicatorului "Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)" din Raportul privind rezultatele financiare.

42. Cheltuielile arendatorului ce ţin de operaţiunile aferente arendei finanţate cuprind:

a) cheltuielile activităţii de investiţii - în mărimea valorii de bilanţ a activelor transmise în arendă;

b) cheltuielile ocazionate de încheierea contractului de arendă şi transmiterea activelor în arendă.

43. Valoarea de bilanţ a activelor transmise în arendă se constată ca cheltuieli ale activităţii de investiţii treptat (pe părţi), concomitent cu constatarea ca venit a valorii de răscumpărare (contractuale) a activelor menţionate. Un atare mod de constatare rezultă din principiul concordanţei, care prevede reflectarea concomitentă în contabilitate şi în rapoartele financiare a cheltuielilor şi veniturilor aferente unora şi aceloraşi operaţiuni. La finele fiecărei perioade de gestiune valoarea de bilanţ a activelor transmise în arendă, care nu este trecută la cheltuielile activităţii de investiţii, se reflectă în bilanţul contabil ca activ în componenţa cheltuielilor anticipate pe termen lung şi/sau curente.

44. Consumurile ocazionate de încheierea contractului de arendă şi transmiterea activelor în arendă (de comision, juridice, consultative etc.) se constată ca cheltuieli ale perioadelor curente sau anticipate în funcţie de modul de contabilizare acceptat de întreprindere în politica de contabilitate.

45. Producătorii şi/sau dealerii cu atribuţii de arendatori reflectă transmiterea activelor în arendă ca vînzare ordinară a acestora. În acest caz la începutul termenului de arendă valoarea de răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se constată ca venit, iar valoarea de bilanţ a acestora - ca cheltuieli ale perioadei curente.

46. Consumurile producătorilor şi/sau ale dealerilor-arendatori ce ţin nemijlocit de transmiterea activelor în arendă pe măsura apariţiei se constată ca cheltuieli ale perioadei în conformitate cu cerinţeleS.N.C.3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".

47. Dobînda pentru arendă destinată producătorilor şi/sau dealerilor-arendatori se constată în decursul termenului de arendă ca venituri din activitatea financiară uniform sau prin altă metodă prevăzută în contractul de arendă. Dacă în contractul de arendă sînt stabilite rate ale dobînzilor reduse artificial, suma venitului financiar se determină în baza ratei comerciale a dobînzii aplicate pentru vînzări obişnuite la începutul termenului de arendă.

48. Activele restituite arendatorului la expirarea termenului de arendă sau în cazul rezilierii înainte de termen a contractului de arendă se înregistrează (evaluează) la

- valoarea rămasă - în cazul restituirii activelor la expirarea termenului de arendă;

sau

- valoarea de bilanţ a activelor care n-a fost trecută la cheltuielile activităţii de investiţii - în cazul în care restituirea activelor este cauzată de rezilierea înainte de termen a contractului de arendă.

 

Arenda operaţională

49. Activele transmise în arendă operaţională se reflectă în conturile contabilităţii financiare şi în bilanţul contabil al arendatorului.

50. Cheltuielile ocazionate de transmiterea activelor în arenda operaţională şi recuperate conform clauzelor contractului de către arendator se constată ca cheltuieli ale perioadei.

[Paragraful 50 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

51. Plata de arendă primită de arendator în decursul termenului de arendă se constată uniform ca venit în conformitate cu metoda specializării exerciţiului, iar la finele fiecărei perioade de gestiune se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare al arendatorului în componenţa veniturilor activităţii operaţionale.

52. Uzura (amortizarea, epuizarea) activelor transmise în arendă se calculează de arendator în fiecare perioadă de gestiune în conformitate cu cerinţeleS.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" şi S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale", prin una din metodele acceptate pentru activele similare. Uzura (amortizarea, epuizarea) calculată se constată ca cheltuieli ale perioadei, iar la finele fiecărei perioade de gestiune se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare al arendatorului.

53. Consumurile ce ţin de reparaţia şi restabilirea activelor transmise în arendă şi recuperate conform clauzelor contractului de către arendator se constată ca cheltuieli ale perioadei sau se capitalizează în modul prevăzut deS.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" şi S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale".

54. Reevaluarea activelor transmise în arendă operaţională se efectuează de către arendator în conformitate cu cerinţeleS.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" şi S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale" în acelaşi mod ca şi reevaluarea altor active similare.

 

CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND VÎNZAREA

ACTIVELOR CU ARENDĂ REVERSIBILĂ

55. Tranzacţiile privind vînzarea activelor cu arendă reversibilă ulterioară (leasing reversibil) cuprind două operaţiuni principale:

a) vînzarea-cumpărarea activului;

b) transmiterea acestui activ în arendă vînzătorului cu atribuţii de arendaş.

56. Operaţiunea indicată în punctul a) al paragrafului 55 din prezentul standard se reflectă la vînzător ca o vînzare ordinară a activelor, iar la cumpărător - ca procurare a acestora. Vînzătorul determină şi constată cheltuielile şi veniturile din vînzări în modul prevăzut deS.N.C.3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii" şi S.N.C.18 "Venitul". Cumpărătorul evaluează şi constată bunurile cumpărate ca activ în conformitate cu cerinţeleS.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" şi S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale".

[Paragraful 56 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

57. La efectuarea operaţiunii indicate în punctul b) al paragrafului 55 din prezentul standard, vînzătorul are atribuţii de arendaş, iar cumpărătorul - de arendator. În acest caz activele arendate se contabilizează şi se reflectă în rapoartele financiare ale arendaşilor şi arendatorilor în modul expus în paragrafele 21-54 din prezentul standard.

[Paragraful 57 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]

 

PUBLICITATEA INFORMAŢIEI

58. În rapoartele financiare ale arendaşului se dezvăluie:

- valoarea de răscumpărare (contractuală) a bunurilor luate în arendă finanţată sau operaţională;

- mărimea datoriilor de arendă curente şi pe termen lung;

- suma plăţilor dobînzilor aferente arendei finanţate şi operaţionale, constatată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune respective;

- suma plăţilor dobînzilor capitalizate aferente arendei finanţate;

- suma uzurii (amortizării, epuizării) calculate a activelor luate în arendă finanţată;

- suma veniturilor şi cheltuielilor calculate din transmiterea activelor în subarendă;

- suma plăţii convenţionale de arendă constatată ca cheltuială a perioadei de gestiune curentă;

- suma ecartului (reducerii) de reevaluare rezultată din reevaluarea activelor arendate de către arendaş;

- descrierea contractelor principale de arendă, încheiate de către arendaş.

59. În rapoartele financiare ale arendatorului se dezvăluie:

- valoarea d e răscumpărare şi de bilanţ a activelor transmise în arendă finanţată şi operaţională;

- suma uzurii (amortizării, epuizării) activelor transmise în arendă operaţională, calculată în perioada de gestiune curentă pe tipurile acestora;

- suma valorii de răscumpărare (contractuale) şi a celei de bilanţ ale activelor transmise în arendă, constatate în perioada de gestiune curentă respectiv ca venituri şi cheltuieli ale activităţii de investiţii;

- suma veniturilor calculate în perioada de gestiune curentă sub formă de dobînzi pentru arendă;

- suma plăţii convenţionale de arendă constatată ca venit al perioadei de gestiune curente;

- mărimea creanţelor neachitate de arendaş pe termenele de apariţie a acestora;

- suma ecartului (reducerii) de reevaluare rezultată din reevaluarea de către arendator a activelor transmise în arendă.

 

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE A STANDARDULUI

60. Prezentul standard intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.