Cor.: Aţi revenit la conducerea Fiscului după o perioadă de circa 8 ani. Deşi a trecut puţin timp de cînd aţi fost numit în funcţie, cu siguranţă, aţi reuşit să vă documentaţi. Cum aţi aprecia schimbările ce au intervenit în activitatea Fiscului şi dacă sunt sesizabile aceste schimbări? Vă adresez această întrebare în calitate de fost reprezentant al sistemului, dar şi persoană, care aveţi şcoala businessului...

S.P.: Schimbări s-au produs foarte multe. Și acestea le-am remarcat, aflîndu-mă în atmosfera de business, activînd în sectorul privat. Revenind în calitate de funcţionar public, sesizez mai profund aceste schimbări, care sunt legate, în primul rînd, de spectrul larg de servicii electronice oferite contribuabililor de către Serviciul Fiscal de Stat. O altă schimbare se referă la îmbunătăţirea planificării şi efectuării controalelor fiscale la agenţii economici, controalele devenind mai previzibile, planificate, potrivit criteriilor de risc şi, totodată, fiind îmbunătăţite rezultatele lor.

Au suferit modificări şi procesele interne de lucru în cadrul SFS, structura, sistemul informaţional, care a evoluat foarte mult pe parcursul anilor. Și, bineînţeles, mari schimbări au intervenit în personalul SFS, colectivul a fost suplinit cu multe persoane tinere, active.Chiar simt o satisfacţie, văzînd cum activează aceşti tineri, cum abordează problemele. Este şi o provocare pentru cei care lucrează de mai mult timp în SFS, inclusiv pentru mine, ca „să prindem" acest suflu nou, aceste idei inovatoare.

Cor.: Perioada în care aţi revenit la conducerea Fiscului este una dificilă. Lipsa finanţării externe, a suportului bugetar, oferit de partenerii de dezvoltare, impune ţara să se descurce cu resursele proprii. Care sunt perspectivele de realizare a obiectivelor privind acumulările la buget pentru anul curent? Sunt posibilităţi de majorare a acestui indicator? Care ar putea fi ele?

S.P.: Sloganul nostru este „Funcţionarul fiscal - în serviciul contribuabilului", ceea ce presupune axarea eforturilor pe activităţi de conformare benevolă, pe educare şi instruire atît a cetăţenilor, cît şi a funcţionarilor fiscali, sporirea gradului de transparenţă în activitate, tratament egal al contribuabililor, relaţii favorabile cu cetăţenii, servicii adaptate nevoilor acestora, profesionalism şi corectitudine în relaţia cu mediul de afaceri şi cu societatea. Este corect aşa şi pe acest slogan se axează activitatea instituţiei.

Dar, oricum, eficienţa administrării fiscale se măsoară în cifre, în mijloacele colectate la buget - acesta este obiectivul de bază, derivînd din rezultatul tuturor activităţilor întreprinse. În anul precedent acumulările la buget au constituit circa 25 mlrd lei. Pentru anul curent planul de încasări va fi stabilit prin Legea bugetului pentru 2016, care, sperăm, va fi adoptată în curînd. Dar din proiectul legii respective noi cunoaştem cifrele de referinţă pentru SFS. Obiectivul este de a obţine o creştere a încasărilor în medie de 10 la sută.

Conform datelor operative, la situaţia din 25 martie 2016 acest obiectiv a fost realizat. Astfel, la BPN încasările au fost majorate cu 14,2% sau cu 749,0 mil. lei, inclusiv la bugetul de stat creşterea a fost de 16,4% sau 381,6 mil. lei, la bugetele locale cu 12,8% sau cu 72,9 mil. lei, la BASS creşterea cu 8,2% sau cu 152,7 mil. lei. şi la FAOAM creştere este de 27,1% sau cu 141,8 mil. lei.

Suma încasărilor preconizată pentru 2016 este una ambiţioasă, dar corespunde potenţialului economiei naţionale şi capacităţilor autorităţii fiscale pentru colectarea acestor venituri.Rezerve sunt, practic, în toate ramurile economiei naţionale, însă unele din ele prezintă riscuri sporite pentru administrarea fiscală, precum: comerţul cu ridicata şi amănuntul, industria prelucrătoare, transporturi şi comunicaţii, construcţii şi alimentaţia publică.

De asemenea, de evidenţiat faptul că domeniul tehnologiilor informaţionale este printre puţinele componente care, în anul trecut, a înregistrat o creştere la formarea PIB-ului. Valorificarea acestor rezerve va fi realizată prin dezvoltarea capacităţilor analitice ale SFS necesare pentru identificarea decalajului fiscal şi a posibililor evaziuni fiscale. Mecanismul de evaluare a decalajului fiscal va fi posibil de aplicat atît pe domenii, cît şi asupra unor contribuabili concreţi. Contăm foarte mult pe dezvoltarea unui sistem informaţional integrat al Serviciului Fiscal de Stat, care va permite o mai bună evaluare a riscurilor.

De asemenea, aşteptăm rezultate şi de la activităţile de conformare voluntară a contribuabililor, prin aplicarea metodelor noi, eficiente, de interacţiune şi comunicare. Dacă aceste activităţi nu vor contribui la modificarea comportamentului contribuabilului, vor fi utilizate pîrghii de constrîngere.

Cor.: Cum se desfăşoară campania de declarare a veniturilor obţinute în 2015? Care sunt datele la zi? Probabil, unele aprecieri prealabile în cadrul SFS au fost făcute...

S.P.: Conform datelor operative la situaţia din 25.03.206 au fost depuse 173,4 mii de declaraţii, ceea ce constituie cu circa 9,4 mii de declaraţii mai mult comparativ cu aceeaşi dată a anului trecut. Totodată, persoanele fizice - cetăţenii au achitat impozit pe venit în sumă de 77,1 mil. lei, ceea ce constituie cu 21,1 mil. lei mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului 2015 (56,1 mil. lei).

Această statistică denotă că declaraţia precompletată se bucură de popularitate în rîndul contribuabililor - persoane fizice, ceea ce face dovada că SFS a implementat un serviciu care satisface necesităţile contribuabililor. Nu mai este necesar ca ei să meargă la diferite organizaţii şi instituţii, unde au obţinut venituri, ca să solicite certificatele respective.

Aici, pot să spun că în spatele acestui serviciu simplu stau proceduri dificile şi procesări de un volum enorm de date primite de la agenţii economici. În 2007 procesarea acestor date se finaliza în luna iulie. În prezent viteza de prelucrare a datelor a crescut foarte mult, astfel că, la începutul lunii martie, noi suntem deja în măsură să oferim declaraţia precompletată contribuabililor.

SFS nu se va opri la rezultatele atinse, în următoarea etapă planificăm să îmbunătăţim declaraţia precompletată, astfel încît să devină posibilă remiterea acestei contribuabililor în format electronic şi să promovăm în rîndul contribuabililor - persoane fizice avantajele semnăturii electronice. În prezent semnătura electronică este utilizată preponderent de către persoanele juridice.

La moment, suntem în căutarea unei soluţii optime pentru a reduce costul semnăturii electronice sau, în varianta ideală, să fie eliberată gratuit contribuabililor. În acest caz, SFS va avea dreptul moral să insiste asupra utilizării sistemului electronic de declarare.

Pentru că, dacă persoana depune doar o declaraţie pe an, ea are nevoie de semnătura electronică doar o singură dată. Chiar ne gîndim să negociem cu operatorii de telefonie mobilă un cost de 3-5 lei pentru semnătura electronică de o singură dată. Ulterior aceşti bani ar putea fi returnaţi companiilor din bugetul de stat, adică pentru a fi oferită gratuit contribuabililor.

Dacă vom reuşi acest lucru, simplitatea depunerii declaraţiei electronice şi lipsa de costuri aferente va stimula utilizarea acestui serviciu electronic. Dar, aş dori aici să deschid o paranteză: semnătura electronică va fi populară în rîndul contribuabililor nu doar drept urmare a reducerii costului ei. Este necesar ca toate instituţiile publice să ofere cît mai multe servicii electronice necesare persoanelor fizice.

Și, doar în cîteva cuvinte, despre declaraţiile depuse de persoanele juridice. Conform datelor operative la situaţia din 25.03.206 au fost depuse circa 73 mii de declaraţii privind veniturile obţinute în 2015, cu circa 4,1 mai mult decît în anul trecut.

Cor.: S-a discutat mult, în ultimele săptămîni, pe marginea proiectului documentului de politică fiscală, vamală şi bugetară pe 2016, aprobat de Guvern. Sunt mai multe noutăţi, de exemplu, introducerea impozitului pe avere, aplicat, la prima etapă, pe bunurile imobiliare mari şi scumpe. Ce credeţi despre posibilităţile de administrare a noului impozit?

S.P.: În calitate de conducător al autorităţii fiscale, responsabilă de administrarea fiscală, nu cred că e cazul să comentez această măsură nouă de politică fiscală. Subiectul introducerii impozitului pe avere, aplicat pe bunurile imobiliare mari şi scumpe a fost discutat cu colegii din cadrul instituţiei şi, din punct de vedere al administrării fiscale, nu vedem dificultăţi în implementare.

Principiul de administrare va fi similar celui aplicat impozitului pe imobil. SFS are acces la datele din Registrul bunurilor imobiliare. Urmează doar să stabilim filtrele, prin care vor fi selectaţi acei contribuabili ce deţin proprietăţi imobiliare cu suprafaţa mai mare de 120 m.p. şi o valoare ce depăşeşte 1,5 mil. lei, dacă Parlamentul va adopta aceşti parametri. Dacă va modifica parametrii, vom schimba şi noi filtrele de selectare.

Sunt sigur că nu vor apărea probleme cu administrarea impozitului pe avere. Cu atît mai mult, că termenul de aplicare a noului impozit este cu începere din luna noiembrie 2016. Astfel, vom reuşi înmînarea avizelor de plată contribuabililor la care a apărut obligativitatea de plată a acestui impozit.

Cor.: Apropo de politica fiscală, vamală şi bugetară pe 2016. Pentru prima dată, în acest document este inclusă şi se dă definiţia de „conformare fiscală voluntară", menţionîndu-se că este o prioritate pentru administrarea fiscală. Este pregătit mediul de afaceri de la noi, dar şi angajaţii Fiscului (în sens de a comunica cu contribuabilii) ca să accepte, la modul practic, această prioritate?

S.P.: Deşi noţiunea de conformare fiscală voluntară se regăseşte în premieră în documentul de politică fiscală vamală şi bugetară pe 2016, în activitatea SFS se aplică de mai mulţi ani în calitate de mecanism de administrare şi de îmbunătăţire a perceperii impozitelor şi taxelor la buget. În fiecare an sunt stabiliţi indicatori de performanţă pentru inspectoratele fiscale teritoriale în parte.

Astfel, pe parcursul anului 2016, IFS teritoriale urmează să asigure majorarea cu 20%, comparativ cu anul 2015, ponderea impozitelor şi taxelor calculate la un leu vînzări în urma acţiunilor de conformare, la cel puţin 50% din contribuabili monitorizaţi, conform Programului de conformare. Lista se stabileşte în baza gradelor de risc de conformare a contribuabililor şi asupra acestor contribuabili, ulterior, se aplică metodele de conformare voluntară, iar dacă acestea nu dau rezultate se aplică metodele de conformare sub control, metode legale, desigur.

Cor.: Există planuri de elaborare şi adoptare a unui nou Cod fiscal. D-voastră, ce credeţi, este sau nu nevoie de un nou Cod fiscal? Dacă da, la ce etapă se află lucrul asupra acestuia?

S.P.: Codul fiscal în vigoare a fost adoptat în aprilie 1997. De atunci, ţara noastră a evoluat, şi nu doar ţara noastră, ci mediul global de business. Trăim cu totul în altă eră, era Internetului, a serviciilor electronice, pe care în 1997 nu le aveam. Codul fiscal, un document foarte important pentru activitatea de întreprinzător şi pentru sistemul financiar-bugetar al ţării, a fost permanent modificat, în funcţie de evoluţiile economice. Astfel, în prezent e dificil de a fi perceput de contribuabili şi de executat pentru SFS. Drept confirmare, ne servesc zecile de scrisori care parvin pe adresa SFS, privind explicarea unei sau altei prevederi din Codul fiscal.

În 1995, cînd a demarat munca asupra Codului fiscal (îmi amintesc foarte bine, activam în direcţia generală politică fiscală a MF) se făceau auzite multe voci, care reclamau: pentru ce ne trebuie Cod fiscal, dacă există Bazele sistemului fiscal şi legi aproape pe fiecare impozit, pe impozitul pe venit, pe taxele locale, pe impozitul funciar? Ce rost are să le comasăm? Ulterior, în 1997, cînd a fost aprobat Codul fiscal, am înţeles cît de important este acest document complex. De aceea, avînd în vedere numeroasele modificări şi completări, care au fost operare pe parcurs, eu aş pleda pentru elaborare a unui document nou, conceptual nou.

Codul fiscal în vigoare încorporează în sine - politica fiscală şi administrarea fiscală. În afară de aceasta, există zeci de regulamente, instrucţiuni, aprobate de Guvern, Ministerul Finanţelor, IFPS, care vin în scopul executării prevederilor legii.

Pe viitor, în viziunea mea, Codul fiscal trebuie să fie un document care determină politicile fiscale - obiectul, subiecţii impozabili, cotele de impozitare, termenele de plată şi facilităţile la impozite şi taxe. În paralel, necesită să fie elaborat şi aprobat Codul de procedură fiscală, care ar include toate aspectele de administrare fiscală.

În acest Cod ar urma să fie reflectate nu doar acele proceduri prevăzute în Titlul V al Codului fiscal în vigoare, ci şi esenţa acelor regulamente, instrucţiuni, aprobate de Guvern, MF, IFPS, la care mă refeream. Astfel, faţă de normele prevăzute de aceste regulamente, instrucţiuni, va exista o abordare similară celei faţă de prevederile legilor.

Din experienţa mea, pot spune că vor fi necesari doi ani pentru definitivarea acestor documente. Și este foarte important ca în procesul de elaborare şi dezbatere să atragem oameni de afaceri, reprezentanţi ai societăţii civile şi, totodată, experţi internaţionali care sunt lipsiţi de spiritul de conservatism local, ce deseori ne marchează pe noi.

Cor.: De asemenea, s-a vorbit mult în ultimul timp, despre reorganizarea SFS, modificarea structurii acestuia. Există şi un proiect de lege elaborat, dar pare-se, rămas fără mişcare. Care este viziunea D-voastră asupra acestei probleme?

S.P.: Permiteţi-mi să nu fiu de acord cu Dumneavoastră. În prezent proiectul de Lege cu privire la SFS este transmis autorităţilor interesate pentru avizare. Sperăm, săptămîna viitoare să primim avizele şi, în funcţie de acestea, să-l ajustăm şi să-l remitem CNA pentru expertizare anticorupţie şi Ministerului Justiţiei pentru aviz final. Dacă obţinem aceste documente, proiectul de Lege va fi transmis Guvernului.

Potrivit angajamentelor pe care ni le-am asumat faţă de Banca Mondială, care ne acordă suport în modernizarea administrării fiscale, proiectul ar urma să fie votat pînă la 30 aprilie de către Parlament. În ceea ce ne priveşte, vom depune toate eforturile, o să explicăm, dacă va fi nevoie, pentru ca să fie respectat acest termen ambiţios.

Cor.: Și, propriu-zis, acest proiect de lege, ce prevede?

S.P.: Sunt două momente importante pe care vreau să le evidenţiez. Primul, SFS va deveni o structură unică, integră, consolidată, cu statut de persoană juridică, deci, nu vor mai exista inspectorate fiscale teritoriale. Această structură consolidată presupune organizarea activităţii SFS pe principiul funcţionalităţii şi nu pe cel teritorial, existent la moment. Noua structură va conţine trei componente mari: deservirea contribuabililor, control fiscal şi urmărirea plăţilor.

În ceea ce priveşte deservirea contribuabililor, cel puţin la prima etapă, vor fi păstrate oficiile teritoriale de deservire a contribuabililor, pentru ca serviciile prestate să fie cît mai aproape de contribuabili. Dar, luînd în considerare dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, a internetului, presupunem că treptat necesitatea acestor oficii teritoriale de deservire ar putea să decadă. Celelalte două funcţii de control şi urmărire a plăţilor vor fi concentrate la nivel central.

Această reorganizare va face posibilă mobilitatea resurselor umane şi concentrarea lor conform necesităţilor.

În afară de aceasta, există riscul ca activităţile de control şi urmărire a plăţilor, desfăşurate la nivel teritorial să fie afectate de corupţie, deoarece contactul funcţionarilor fiscali la nivel regional cu contribuabilii este mai frecvent. Acest risc poate fi diminuat prin centralizarea acestor funcţii.

De asemenea, în tot mai multe ţări europene administraţiile fiscale trec la organizarea activităţi pe principiul funcţionalităţii, iar principiul teritorial de organizare a activităţii nu mai este atît de eficient şi actual. În mare parte, aceasta se datorează dezvoltării serviciilor electronice.

Al doilea aspect foarte important, care se promovează prin acest proiect de lege, este atribuirea Serviciului Fiscal de Stat a drepturilor şi atribuţiilor de organ de constatare a infracţiunilor prevăzute la art. 241-242, 244, 2441, 250-253 şi 3351 din Codul penal.

Considerăm, că conexiunea în cadrul unei singure instituţii atît a atribuţiilor fiscale, cît şi a atribuţiilor de constatare a infracţiunilor din domeniul fiscal şi conexarea acestuia, asigură, în primul rînd, eficienţa sporită a acţiunilor întreprinse în vederea constatării elementelor constitutive ale infracţiuni de evaziune fiscală, precum şi ale altor infracţiuni din domeniul economico-financiar. Sistemul actual de selectare şi transmitere a denunţurilor la organele de ocrotire a normelor de drept nu se soldează cu multiple condamnări în justiţie.

Avînd în vedere cele menţionate, considerăm absolut necesară şi argumentată învestirea Serviciului Fiscal de Stat cu drepturi şi atribuţii de organ de constatare al infracţiunilor economico-financiare, infracţiunilor care implică nemijlocit executarea obligaţiunilor fiscale faţă de buget.

Atribuirea Serviciului Fiscal de Stat a competenţei de constatare a unor infracţiuni economico - financiare va asigura: continuitatea în acţiunile de examinare şi constatare a cazurilor de evaziune fiscală, care constituie temei de pornire a urmăririi penale, definitivarea acţiunilor iniţiate - de la un control fiscal pînă la procedura de formare a probatoriului necesar pornirii urmăririi penale şi eficientizarea acţiunilor întreprinse în vederea contracarării fenomenului de evaziune fiscală, neadmiterea cazurilor de prejudiciere a bugetului de stat.

Cor.: Ce puteţi spune contribuabililor cu privire la proiectul Băncii Mondiale ce vizează modernizarea SFS? Ce prevede acesta şi cînd ar putea demara activităţile în cadrul proiectului?

S.P.: Suntem la etapa implementării Proiectului pregătitor pentru demararea Programului de modernizare a administrării fiscale al Băncii Mondiale.

Programul de modernizare a administrării fiscale are drept scop reformarea SFS în ceea ce priveşte aspectele organizaţionale şi resursele umane, politica fiscală şi procedurile operaţionale, precum şi modernizarea profundă a tehnologiei informaţiei.

Acest proiect include instituirea unei organizaţii unificate de administrare fiscală, dezvoltarea sistematică a resurselor umane şi modernizarea procedurilor operaţionale reflectate transparent în tehnologiile informaţionale corespunzătoare.

În cadrul proiectului de pregătire vor fi asigurate: descrierea proceselor de business din cadrul SFS, descrierea cerinţelor pentru sistemul informaţional integrat şi dezvoltarea capacităţilor de management al proiectelor şi al schimbării. Aceste livrabile urmează a fi furnizate către 30 aprilie. Ulterior, va fi iniţiată procedura de aprobare a Programului de modernizare a administrării fiscale.

Cor.: S-a vorbit mult şi despre noul sediu al SFS. Pare-se, în anul trecut au fost începute lucrările de reparaţie a clădirii fostei uzine „Vibropribor"...

S.P: Cînd a fost luată decizia privind acest sediu se discuta despre regionalizare, care presupune concentrarea mai multor oficii fiscale teritoriale în oficii regionale. După cum v-am relatat anterior, noi am renunţat la acest concept, în folosul creării structurii unitare a SFS.

Sediul fostei uzine „Vibropribor" deţine o suprafaţă de 8 mii m.p. şi poate găzdui 460 de angajaţi, cel mult 500, care nu mai satisface cerinţele unui sediu în care ar putea activa SFS unificat, conform noii structuri bazate pe principiul funcţionalităţii, cu o suprafaţă de 20 mii m.p., unde ar putea fi amplasaţi 1500 de angajaţi. O problemă este şi faptul că acea clădire, practic, nu dispune de suprafeţe pentru parcare, pare a fi o problemă neesenţială, dar, din păcate, nu este aşa.

Cor.: Și în încheiere. Revista „Monitorul Fiscal FISC.MD" marchează 5 ani de la fondare. Ce aşteptaţi de la această publicaţie şi ce doriţi să le transmiteţi cititorilor ei, contribuabililor, de fapt?

S.P.: Revista urmează să continue activitatea pe suport de hîrtie sau în format electronic, care, precum vedem, este tot mai solicitat de cititori, de contribuabili. Trebuie să se ajusteze la această tendinţă pentru a rezista pe piaţă.

O parte din materialele din revistă exprimă poziţia oficială a SFS, dar revista este autonomă şi activează în condiţii de concurenţă liberă pe piaţă.În acest context, menţionez că, în cadrul IFPS a fost creat un grup de lucru, care avizează materialele, care reflectă poziţia oficială a SFS, aceasta fiind o mare responsabilitate.

Doresc Revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD" să-şi sporească tirajul, ca cititorii, contribuabilii să aibă încredere în această publicaţie. Ceea ce ţine de echipă, o simt activă, dinamică. Îmi pare că există şanse de dezvoltare, nu doar de supravieţuire, deşi perioada pe care o traversăm nu este cea mai favorabilă. Doresc echipei să se ajusteze, să nu se oprească la cele realizate, să trăiască cu ziua de mîine.