Sectorului IMM deţine circa 97,7% din numărul total al întreprinderilor din ţară

false false false MicrosoftInternetExplorer4

Sectorului IMM deţine circa 97,7% din numărul total al întreprinderilor din ţară

 

Ministerul Economiei a făcut publice rezultatele Implementării Programului de Stat de Susţinere a Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) pentru perioada 2009-2011, potrivit căruia, sectorul a înregistrat o evoluţie bună la toţi indicatorii, ceea ce arată că sectorul, în întregul său, este rentabil şi contribuie pozitiv la formarea venitului naţional. Cota IMM-urilor în PIB constituie 28,3%.

În anul 2010, IMM-urile au constituit 45,6 mii, sau cu 1,9 mii întreprinderi (cu 4,3%) mai mult faţă de anul 2009 şi cu 10,2 mii întreprinderi (cu 28,8%) mai mult faţă de anul 2006, cel mai mult crescând numărul întreprinderilor micro, de la 27,3 mii unităţi în anul 2006, la 34,9 mii unităţi în anul 2010, urmate de cele mici cu o creştere de 2,6 mii unităţi sau cu 39,5%.

Analiza în dinamică a evoluţiei sectorului IMM, care în prezent deţine circa 97,7% din numărul total al întreprinderilor din ţară reflectă o creştere stabilă a sectorului, atât datorită îmbunătăţirii mediului de afaceri, în general, cât şi perfecţionării cadrului regulatoriu ce ţine de activitatea IMM, în particular.
Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii reprezintă generatorul principal de noi locuri de muncă şi de creştere economică a ţării. Guvernul Republicii Moldova, prin acţiunile sale, pune în centrul politicilor de stat problemele micilor întreprinzători. Acest lucru condiţionează evaluarea tuturor iniţiativelor din perspectiva afacerilor mai mici şi garantarea priorităţii dezvoltării acestora.

În condiţiile unei pieţe cu o concurenţă puternică, IMM-urile dispun de abilitatea de a reacţiona flexibil şi de a se adapta rapid la schimbările economice ciclice şi structurale. Din acest punct de vedere, un sector al IMM-urilor bine dezvoltat poate contribui la fortificarea stabilităţii şi creşterii macroeconomice din ţară.

Partea preponderentă a IMM-urilor îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului, constituind în anul 2010 circa 18,7 mii unităţi, sau 41% din totalul IMM-urilor. În industria prelucrătoare au activat 5,08 mii de IMM-uri sau 11% din totalul IMM-urilor. Implicarea unui număr din ce în ce mai mare de IMM-uri în sectorul industrial relevă că, acest sector se află în faza de dezvoltare - proces cu multiple implicaţii, deoarece în IMM-urile din sectorul industrial au loc procese organizatorice şi de producţie complexe, care induc infrastructură performantă, personal calificat şi stabilitate pe piaţă.
Analiza regională a dezvoltării sectorului IMM relevă faptul dezvoltării ne omogene a acestuia pe parcursul ultimilor 5 ani. Forţa de muncă ocupată în IMM-uri în anul 2010 s-a concentrat în regiunea municipiului Chişinău cu 164,4 mii persoane, urmată de regiunea de Nord cu 58,5 mii persoane, regiunea Centru cu 49,9 mii persoane şi regiunea de SUD şi UTA Găgăuzia cu 40 mii persoane.

În anul 2009, IMM-urile din majoritatea sectoarelor economiei naţionale au înregistrat valori descendente de dezvoltare. Veniturile din vânzări au scăzut în toate ramurile de activitate ale IMM-urilor, cu excepţia activităţilor financiare. Pe parcursul anului 2010, situaţia financiară a IMM-urilor, nu doar s-a normalizat ci s-a îmbunătăţit simţitor, IMM-urile înregistrând o creştere a veniturilor la toate poziţiile. Această evoluţie deosebită este consecinţa flexibilităţii IMM-urilor, majoritatea încadrându-se în clasa micro întreprinderilor, care îndeplinesc funcţia de intermediari pe piaţă. Acestea sunt caracterizate de o volatilitate suplimentară (intră/ies sau se restructurează şi se reorientează mult mai rapid).

În anul 2010, veniturile din vânzări ale IMM-urilor, în medie pe o întreprindere, au constituit 1,4 mil. lei sau cu 114 mii lei (cu 8,6%) mai mult faţă de anul 2009, iar veniturile din vânzări ale IMM-urilor, în mediu la un salariat, constituie 210,9 mii lei sau cu 29 mii lei (cu 16%) mai mult faţă de anul 2009.

Criza economică în diferită măsură a influenţat asupra indicatorilor anumitor grupe de IMM-uri. Spre exemplu, creşterea numărului de întreprinderi în sectorul IMM a avut loc, în special, din contul întreprinderilor mici şi micro. Această influenţă denotă necesitatea intensificării reformei regulatorii şi micşorării presiunii administrative asupra sectorului IMM. 

Acţiunile întreprinse pentru îmbunătăţirea activităţii de întreprinzător, au influenţat, inter alia, şi plasarea Republicii Moldova în raitingurile internaţionale în ceea ce ţine de mediul de afaceri. Republica Moldova s-a situat pe locul 81 în clasamentul ţărilor care au cel mai favorabil mediu de afaceri potrivit raportului anual – „Doing Business 2012", realizat de Banca Mondială (s-a ridicat cu 18 poziţii faţă de anul precedent). Potrivit acestui studiu, Moldova şi-a îmbunătăţit semnificativ capitolele: lansarea afacerii, obţinerea unui credit, executarea contractelor şi reglementarea procedurilor în caz de faliment (insolvabilitate).

Pentru IMM-uri, procesul de inovare a fost un factor indispensabil care a contribuit la creşterea competitivităţii acestora, prosperării pe plan internaţional, în contextul evoluţiei rapide a pieţelor de desfacere şi concurenţei acerbe între economii. Creşterea competitivităţii IMM-urilor este determinată de mai mulţi factori, printre care cei mai importanţi sunt: capacitatea de a beneficia de serviciile infrastructurii de suport în afaceri, efortul de a se implica în procesul de inovare şi capacitatea de a implementa standarde de calitate în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor şi serviciilor în raport cu întreprinderile concurente existente pe piaţă. 

O importanţă deosebită o constituie şi perfecţionarea bazei legislative pentru funcţionarea eficientă a in­stituţiilor pieţei, stimularea iniţiativei private, a climatului investiţional favorabil şi a concu­renţei sănătoase.