Revista Monitorul Fiscal FISC.md., care este citită cu interes de mulți contabili (contribuabili), n-a rămas fără atenția noastră. Recent a apărut de sub tipar numărul din luna octombrie al revistei. În acest număr al revistei am găsit multe subiecte interesante care merită să fie citite și analizate. Am ales câteva subiecte asupra cărora am fi vrut să vă atragem atenția și să vă prezentăm comentariile noastre.

Reținerile efectuate din venitul obținut în baza contractelor civile (Olga Golban)

O întrebare cu care se confruntă în activitatea profesională  mulți dintre noi: cum calculăm impozitul pe venit care urmează să fie reținut din venitul achitat persoanelor fizice cetățeni în baza unui contract civil de prestare a serviciilor? Poate fi aplicată scutirea personală? Care este numărul de luni care poate fi inclus în calcul pentru a determina pragurile de impozitare (7%, 18%)? Pragurile de impozitare se determină pentru fiecare plată în parte la momentul plății sau plățile trebuie să fie cumulate în cadrul unui singur contract?

Din explicațiile prezentate am selectat următoarele concluzii:

1. Plățile efectuate în sumă ce nu depășește 29 640 lei (pragul stabilit în art. 15 CF privind impozitarea 7%) se va reține impozit pe venit la cota de 7%, iar din suma care depășește această valoare -impozit la cota de 18%;
2. Reținerile impozitului conform acestei reguli se vor efectua pentru fiecare plată în parte (!) în cadrul aceluiași contract de prestări servicii;
3. Regula de mai sus se păstrează, de asemenea, și în cazul în care se fac câteva plăți în cadrul aceleiași luni sau în luni diferite;
4. Dacă plățile în adresa aceleiași persoane fizice cetățean se efectuează în baza câtorva contracte civile, regula descrisă mai sus nu se schimbă; fiecare contract (plată) se analizează separat.

Vă recomandăm să păstrați aceste explicații în arhiva personală, pentru a dispune de argumente documentate în cazul unor eventuale dispute în cadrul controalelor fiscale. După părerea noastră, explicațiile de mai sus nu reies direct din lege (CF) și pot evolua (se pot modifica) pe parcursul timpului.

Să examinăm următorul exemplu. Persoanei fizice A, în baza unui contract civil de prestări a serviciilor, i-au fost achitate de către entitate următoarele sume (venit impozabil după deducerea primelor de asigurare socială + prime de asigurare obligatorie de asistență medicală): 20 iulie - 5 000 lei; 10 august - 25 000 lei; 30 august - 35 000 lei. Care va fi impozitul pe venit reținut din fiecare sumă?

20 iulie - impozitul reținut va constitui 350,00 lei (5 000 lei x 7%);
10 august - impozitul reținut - 1.750,00 lei (25 000 lei x 7%); la stabilirea pragului de impozitarea la cota 7% nu se va ține cont de plata efectuată în luna precedentă la 20 iulie;
30 august - impozit reținut -  2.878,00 lei  (29 640 lei x 7% + (35 000 - 29 640) x 18%); la stabilirea pragului de impozitare nu se va ține cont de plata efectuată în aceeași lună (10 august), cât și de plata efectuată în luna precedentă (20 iulie) în cadrul aceluiași contract.

Este o abordare foarte curajoasă a autorului. După părerea noastră, stabilirea pragului de impozitare în cadrul unui contract civil fără a ține cont de alte plăți efectuate în cadrul aceluiași contract nu este univocă. O alternativă ar fi ca la stabilirea pragului de impozitare la cota de 7% să se țină cont sumele achitate cumulativ în cadrul aceluiași contract civil de prestări a serviciilor.

Contribuțiile sociale de stat obligatorii (23% și 6%) și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală (4,5% și 4,5%) se calculează și se rețin în baza principiilor generale.

Executorul judecătoresc în calitate de locatar

Situația analizată este următoarea. Executorul judecătoresc (locatar) închiriază o încăpere pentru oficiu de la persoană fizică cetățean (locator). Întrebare: cum este documentată operațiunea de locațiune? Sunt deductibile aceste cheltuieli pentru executorul judecătoresc? În baza cărui articol din Codul fiscal se va reține impozitul pe venit la sursa de plată din venitul locatorului persoană fizică cetățean?

În situația descrisă locatarul va întocmi actul de achiziție a serviciilor de locațiune. În conformitate cu Hotărârea Curții Supreme de Justiție nr. 3r-1402/12 din 5 septembrie 2012, regimul de impozitare al notarilor publici urmează să fie aplicat și asupra activității executorilor judecătorești. Autorul este de părere că cheltuielile de locațiune, prezentate în exemplul analizat, sunt deductibile în scopul determinării impozitului pe venit, achitat de acesta.

Atenția noastră a fost atrasă de explicațiile care se referă la obligațiunea locatarului de a reține la sursa de plată un impozit din venitul achitat locatorului persoană fizică cetățean. Se menționează că executorul judecătoresc are statut de persoană fizică, corespunzător, tranzacția este între două persoane fizice și executorul judecătoresc (locatar) nu are obligațiuni fiscale de a reține un impozit în mărime de 10% din veniturile obținute de către persoana fizică (locator) care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, conform alin.(3) art. 90¹ CF (!?). Locatorul va achita un impozit pe venit de sine stătător în baza art. 90 alin.(3.4) Cod fiscal (5%).

După părerea noastră, activitatea executorului judecătoresc (și a altor profesii liberale) cade sub incidența art. 90 CF, corespunzător, acesta are obligațiunea să aplice alin.(3) art. 90¹ CF. Vă recomand să analizați noțiunea de activitate de întreprinzător din Codul fiscal. Conținutul acestei noțiuni conform Codului fiscal nu corespunde conținutului aceleiași noțiuni din alte acte normative.

Venitul ONG, încasat de la darea în locațiune a spațiilor libere, este impozabil?

Dacă organizația necomercială obține venit din darea în locațiune a spațiilor libere și utilizează acest venit pentru realizarea scopurilor sale statutare, atunci acest venit nu este impozabil. Concluzie pe care o împărtășim, dar nu este univocă în practica fiscală. Din acest motiv, vă propun să păstrați aceste explicații în arhiva personală.

Contract de locațiune cu titlu gratuit a unității de transport, încheiat cu o persoană fizică cetățean (Marina Cravcenco)

Întrebările care apar în acest caz sunt următoarele: TVA legată de cheltuielile de reparație și întreținere suportate de locatar se permite spre trecere în cont? Cheltuielile enumerate sunt deductibile în scopuri fiscale? Taxele și impozitele achitate din numele locatorului sunt deductibile în scopuri fiscale pentru locatar?

Concluziile autorului sunt următoarele: sunt aplicabile regulile generale privind deductibilitatea cheltuielilor de reparație și întreținere art. 24 alin.(1), art. 26, 27 CF. Baza de calcul a cheltuielilor curente în scopuri fiscale - suma calculată a arendei (locațiunii) suportate pe parcursul anului fiscal este egală cu 0,00 lei. Corespunzător, cheltuielile de reparație permise spre deducere în perioada fiscală în care au fost suportate vor fi egale cu 0,00 (0,00 x 15%) și vor fi capitalizate în baza valorică a categoriei corespunzătoare de proprietate.

TVA se va trece în cont de către locatar pe principii generale.

În ceea ce ține de deductibilitatea impozitelor și taxelor, legate de autovehiculul transmis în locațiune gratuită, autorul nu se expune, dar, după părerea noastră, pentru aceste cheltuieli se va aplica regula generală: dacă în contractul de locațiune este stipulat că aceste cheltuieli sunt suportate de locatar și aceste corespund cerințelor stipulate în alin.(1) art. 24 CF (sunt obișnuite și necesare), acestea sunt deductibile în scopuri fiscale.

Toate concluziile expuse mai sus sunt valabile pentru situația în care contractul de locațiune cu titlu gratuit prevede transmiterea obiectului locațiunii către locatar în întregime - 24/24. În situația în care, autovehiculul se exploatează de locatar în perioada orelor de muncă (8-00 - 18-00), iar în afara orelor de muncă se exploatează de locator, atunci va fi mai greu să convingem inspectorul fiscal că cheltuielile de reparație a autoturismului, suportate de locatar, sunt deductibile pentru acesta în scopuri fiscale.

Să atrageți atenție la acest tip de contract (în fapt este un contract de comodat), deoarece au fost mai multe semnale de la contabili precum că unele entități au fost sancționate de organele de control fiscal la acest subiect - au fost excluse din deduceri cheltuielile de reparație auto, deduse prin uzura sumelor capitalizate în baza valorică a categoriei de proprietate corespunzătoare (motivul fiind: prevederile art. 26 alin.(3), art. 27 alin.(9) lit. b) nu pot fi aplicate, deoarece contractul de comodat nu este enumerat în listă (contract de comodat ≠ contract de locațiune fără plată)).

Activ capital procurat de la o persoană fizică cetățean

Care este baza de reținere a impozitului pe venit reținut la sursa de plată (art. 90 CF - 7% la sursa de plată): venitul achitat sau creșterea de capital? Dacă vânzătorul - persoană fizică cetățean va prezenta documente care confirmă baza valorică a activului capital procurat, cumpărătorul va reține un impozit la sursa de plată din creșterea de capital. Lista documentelor confirmative este prezentată în Ordinul IFPS nr.402 din 13.05.2015. Dacă n-au fost prezentate documente care confirmă baza valorică, impozitul se va reține din toată suma.

Ce scutiri se acordă persoanei care pleacă în concediul de maternitate pe parcursul anului? (Daniela Gulea)

Dacă persoana este angajată de la începutul anului, se acordă scutirea personală pe 12 luni - până la sfârșitul anului; dacă este angajată pe parcursul anului - începând cu luna următoare lunii angajării până la sfârșitul anului.

Întrebare: dar dacă persoanei nu i-a fost acordate scutirile personale pentru 12 luni în momentul plecării în concediul de maternitate, atunci întreprinderea are dreptul să recalculeze în luna decembrie impozitul reținut pe parcursul anului prin acordarea scutirilor personale pentru anul întreg? În acest caz, persoana fizică va avea dreptul să-și restituie impozitul achitat anterior, fără a prezenta Declarația CET-15. Răspuns cert la această întrebare din partea Serviciului fiscal nu este cunoscut public.

Trecerea în cont a sumei TVA de la bunurile transmise gratuit de către agenția de publicitate (Andrei Nevreanschi)

Are dreptul agenția de publicitate să treacă în cont suma TVA de la bunurile procurate de aceasta și transmise cu titlul gratuit din numele clientului său în cadrul acordării serviciilor de publicitate? Da, are dreptul fără ca suma TVA de la procurarea bunurilor permisă spre trecere în cont să fie limitată.

Exemplul I: întreprinderea A a decis să organizeze o campanie de publicitate în cadrul căreia va desfășura un concurs promoțional cu cadouri: 3 televizoare x 5000,00 lei, total 15 000,00 lei + TVA 3000,00 lei. Întreprinderea va transmite gratuit cadourile persoanelor fizice - câștigătorilor concursurilor organizate. În această situație, A va avea dreptul la trecerea în cont a sumei TVA de la televizoarele transmise gratuit - 3000,00 lei, va suporta alte cheltuieli legate de TVA? În acest caz, urmează să fie aplicat art. 95 alin.(2) lit. c), în conformitate cu care nu constituie obiecte impozabile livrările de mărfuri cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vânzărilor în limita la 0,2% din venitul din vânzări obținut pe parcursul anului precedent (presupunem în exemplul analizat venitul din vânzări = 0,00 lei) nu constituie livrări impozabile.

Cheltuielile suportate de întreprinderea A în cadrul campaniei de publicitate vor fi următoarele:

1. Costul a 3 televizoare (5000,00 lei x 3) - 15 000,00 lei;
2. Cheltuielile privind TVA calculată de la transmiterea gratuită - 3000,00 lei
   (întreprinderea va recunoaște operațiunea de transmitere a trei televizoare ca livrare impozabilă, fără a avea dreptul la deducerea a 0,2% din vânzările anului precedent = 0,00 lei).
   Total cheltuieli de publicitate: - 18 000,00 lei.

Exemplul II: Campania de publicitate este organizată prin intermediul unei agenții de publicitate. În această situației, costurile de publicitate privind cadourile vor fi mai mici - 15 000,00 lei, deoarece A va avea dreptul la trecerea în cont a sumei TVA - 3 000,00 lei în baza facturii fiscale emise de agenția de publicitate pentru serviciile de publicitate acordate (costul altor servicii în ambele exemple a fost omis).

În situația în care transmiterea cadourilor este efectuată prin intermediar, cheltuielile întreprinderii A sunt mai mici cu suma TVA pe valorile materiale transmise gratuit.

În situația descrisă mai sus, în rolul de agenție de publicitate poate fi oricare altă întreprindere. Aceste explicații, de asemenea, urmează să fie păstrate în arhiva personală, deoarece pot fi de ajutor în unele situații de optimizare fiscală, cu scopul de a exclude aplicarea art. 99, art. 95 alin.(2) lit. c) CF.

Pungile transmise gratuit cumpărătorilor constituie o livrare impozabilă cu TVA?

În explicațiile prezentate la această întrebare se face referință la necesitatea aplicării art. 95 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal - livrarea de mărfuri cu titlu gratuit în scopuri de publicitate. Corespunzător, se concluzionează că nu constituie obiecte impozabilă livrările cu titlu gratuit în scopuri de publicitate, inclusiv de sacoșe cu titlu gratuit în limita la 0,2% din venitul din vânzări obținute pe parcursul anului precedent. În cazul în care transmiterea gratuită a sacoșelor (+ alte bunuri transmise gratuit în aceleași scopuri) nu reprezintă o activitate cu scopul de promovare a vânzărilor sau depășește limita de 0,2%, atunci transmiterea gratuită reprezintă o livrare impozabilă privind TVA.

Au trecut mai mulți ani, dar problema sacoșelor nu este rezolvată și prin abordarea descrisă mai sus entităților din domeniului comerțului li se creează incomodități nejustificate.

După părerea noastră, în situația descrisă mai sus nu este cazul ca să fie aplicate art. 99, 95 alin.(2) CF, deoarece conținutul economic al acestei operațiuni economice este altul. Pungile nu sunt transmite gratuit cumpărătorilor (!!) și toți actorii cunosc acest fapt: cumpărătorul, vânzătorul, inspectorul fiscal. Costul acestora este inclus în prețul mărfurilor comercializate, care constituie bază de calcul a TVA. De asemenea, pungile sunt oferite de către vânzător gratuit, în primul rând, pentru a asigura confortul cumpărătorului și a-și respecta obligațiunile legale proprii și nu în scop de publicitate sau promovare a vânzărilor.

Mai mult ca atât, în situația în care a fost anulat alin.(4) art. 97 CF (TVA de la livrări efectuate la preț mai jos de cost), atunci impozitarea cu TVA a livrărilor gratuite efectuate în cadrul activității de întreprinzător nu mai este relevantă, deoarece poate fi ușor evitată (preț de vânzare: 1 ban).

Certificate - cadou și documentarea comercializării acestora

O altă temă interesantă și actuală. Conținutul economic al certificatelor - cadou - sunt avansuri primite în formă de mijloace bănești de la cumpărători (sau formate în alt mod) pentru livrări ulterioare de marfă. Aceste active urmează să fie contabilizate în corespundere cu acest conținut și, reieșind din aceasta, urmează să fie determinate și obligațiunile fiscale privind TVA. Urmează să țineți cont de următoarele:
(a) valoarea certificatelor-cadou urmează să fie reflectată în contabilitate ca o creanță privind facturile comerciale;
(b) în momentul eliberării certificatului nu se va elibera factura fiscală;
(c) valoarea certificatelor-cadou constituie bază de calcul a TVA din avansuri conform art. 108 CF;
(d) bonul mașinii de casă și control se va elibera la întreaga valoare a mărfurilor livrate, chiar și în cazul în care achitarea se efectuează parțial prin certificatele-cadou (secție specială);
(e) vânzarea certificatului-cadou în numerar se înregistrează în MCC într-o secție specială .

Cu privire la TVA aferentă dreptului de autor

Întreprinderea procură dreptul de autor asupra unui soft pentru a reproduce și a vinde acest program. În acest caz, procurarea dreptului de autor este o livrare impozabilă cu TVA.

Se face referință la art. 103 alin.(1) p. 7) CF care prevede că se scutesc de TVA:
„7) serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberare de brevete (cu excepţia celor de intermediere şi a celor aferente importului de mărfuri prevăzute la art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal), referitoare la obiectele proprietăţii industriale, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe;".

În baza acestei prevederi autorul face următoarele concluzii: „Astfel, scutirea de TVA se va aplica în cazul confirmării faptului obținerii dreptului de autor prin intermediul licențelor exclusive și neexclusive....În cazul în care agentul economic nu confirmă faptul obținerii dreptului de autor prin intermediul  licențelor exclusive și neexclusive, importul activelor nemateriale și livrarea pe teritoriul RM a acestora (programe pentru calculator) constituie obiect al impunerii cu TVA, TVA aplicîndu-se pe principii generale".

Din cele menționate reiese că dacă se respectă unele condiții dreptul de autor este o livrare scutită de TVA.

După părerea noastră, această concluzie este greșită. Transmiterea dreptului de autor (importul și/sau livrarea pe teritoriul țării) este o livrare impozabilă cu TVA în toate situațiile, inclusiv dacă acest drept este transmis prin intermediul unei licențe exclusive sau neexclusive. Serviciile scutite de TVA în baza normei expuse mai sus (art. 103 alin.(1) p. 7) CF) au cu totul alt conținut. În baza acestei prevederi legale sunt scutite de TVA serviciile acordate de entitățile care acordă licențe, eliberează brevete inclusiv la obiectele dreptului de autor, etc., de exemplu, aceste servicii în condițiile țării noastre sunt acordate de Camera de licențiere, AGEPI etc.

Data eliberării facturii fiscale

Întreprinderea de construcție și reparație a drumurilor acordă servicii de întreținere și reparație a drumurilor publice pe parcursul lunii și facturează lunar valoarea serviciilor acordate. Procesul-verbal de primire-predare a lucrărilor se semnează cu una din primele zile ale lunii următoare. Cu ce dată urmează să fie întocmită factura fiscală: cu ultima zi a lunii sau cu data semnării procesului verbal de primire-predare a lucrărilor? Autorul răspunde că factura fiscală va fi eliberată la data livrării (prestării efective a serviciului) - data semnării de către părți a actului de îndeplinire a serviciului (?).

Diferențele de curs valutar pot fi capitalizate? (Ludmila Lapițcaia)

Autorul a încercat să aducă în atenția publicului o temă destul de interesantă și nevalorificată de publicațiile de specialitate: diferențele de curs valutar în calitate de costuri ale îndatorării. În conformitate cu SNC Costurile îndatorării, în componența costurilor îndatorării inclusiv se atribuie „4) diferențele de curs valutar și de sumă aferente împrumuturilor în măsură în care acestea sunt considerate ca o ajustare a costurilor cu dobînzile". Autorul a prezentat în articol viziunea sa referitor la această întrebare: obiect al capitalizării pot fi diferențele de curs valutar ce țin de dobânzile calculate aferente unui  împrumut în valută străină.Această concluzie nu este completă, urmează să fie analizate și diferențele de curs valutar ce țin de suma de bază a împrumutului în valută . Mai jos urmează înțelegerea noastră a întrebării analizate.

După părerea noastră, în SNC Costurile îndatorării, IAS 23, cu referință la diferențele de curs valutar în calitate de costuri ale îndatorării, se au în vedere și diferențele de curs valutar legate de datoria privind împrumutul. De exemplu, să presupunem că pe piața de credite bancare, pentru credite cu aceleași condiții și riscuri de creditare, s-au stabilit, în dependență de valuta de creditare, următoarele rate ale dobânzilor: în MDL - 10% anual; în EUR- 5% anual. Împrumutatul are posibilitate să aleagă valuta de creditare (MDL sau EUR), poate opta pentru o dobândă mai mică (EUR), dar în acest caz își va asuma riscuri valutare mai mari. Prevederile standardului în acest sens au următorul conținut: în cazul contractării împrumutului în valută străină, dacă au fost înregistrate diferențe de curs valutar negative (calculate la suma de bază a creditului + la dobânzile calculate), atunci o parte din aceste diferențe de curs valutar reprezintă, în limita cheltuielilor îndatorării suportate pentru un împrumut asemănător contractat în valută națională, cheltuieli privind îndatorările.

De exemplu, la 01.01.201X o entitate a contractat un împrumut pe termen lung în sumă de 20 000 EUR, la această dată 1 EUR = 20 MDL, cu o rată a dobânzii de 5% anual. La 31.12.201X soldul nerambursat al împrumutului constituie 20 000 EUR, dobânda calculată - 1 000 EUR, 1 EUR=21,00 lei.

Cheltuielile anuale privind dobânzile, în acest caz, constituie - 21 000 MDL (1000 EUR x 21,00); diferențele de curs valutar negative - 20 000 MDL (20 000 USD x (21,00 x 20,00)).

Pentru a stabili care parte din diferențele de curs valutar negative constituie cheltuielile îndatorării, să determinăm care ar fi cheltuielile îndatorării pe aceeași piață pentru un credit asemănător contractat în MDL. Rata dobânzii pentru credite în MDL în aceleași condiții de creditare constituie 10% anual. Valoarea creditului constituie 400 000 MDL (20 000 x 20,00), dobânda anuală (cheltuielile îndatorării) - 40 000 MDL.

Corespunzător, în cazul contractării împrumutului în EUR, cheltuielile îndatorării, de asemenea, vor fi recunoscute în sumă de 40 000,00 MDL și vor fi constituite din valoarea dobânzilor calculate în valută străină în sumă de  21 000 MDL (1 000,00 EUR) și în formă de diferențe de curs valutar  - 19 000 MDL. În componența diferențelor de curs valutar va fi reflectată suma de 1 000 MDL (20 000 lei - 19 000 lei).

Aici v-am prezentat ideea principală, mai desfășurat o să vă scriem într-o publicație separată pe această temă.

Tipurile de încălcări fiscale și răspunderea pentru ele (pag. 17)

Sunt prezentate succint în formă de tabel tipurile de încălcări fiscale care se conțin în Codul fiscal și răspunderea pentru ele. În următorul tabel sunt prezentate încălcările fiscale pentru care este stabilită răspundere administrativă conform Codului contravențional. Vă recomand să faceți o copie a tabelelor să le păstrați în arhiva personală și să le recitiți o data în trimestru - stimulează să nu le comiți!

Aspecte generale privind evidența unor tipuri de autorizații și investiții (Valentina Panuș, Angela Lupu)

Cum urmează să fie contabilizate costurile autorizațiilor de funcționare, certificatelor de conformitate etc, suportate în procesul activității sale de majoritatea întreprinderilor? Sunt imobilizări necorporale, cheltuieli anticipate sau cheltuieli (costuri) ale perioadei? Acest articol conține, după părerea mea, unele abordări inovatoare, de exemplu, cheltuielile enumerate mai sus nu corespund criteriilor de recunoaștere a unei imobilizări necorporale! Pe motiv că costurile analizate nu corespund criteriului de identificabilitate. Ca să fie identificabilă o imobilizare necorporală aceasta trebuie să fie separabilă, să poată fi vândută, transferată, cesionată, închiriată sau schimbată în orice moment.  

Mulți dintre contabili recunosc în componența imobilizărilor necorporale active care nu corespund criteriilor de recunoaștere pentru această categorie de active, inclusiv costurile analizate în acest articol.

Considerăm că tema legată de recunoașterea imobilizărilor necorporale urmează să fie dezvăluită în continuare, deoarece și alte costuri recunoscute de noi, contabilii, în componența imobilizărilor necorporale, după părerea noastră, deseori nu corespund criteriului de recunoaștere (identificabilitate): programe operaționale pentru calculator, licențe de activitate, costuri ale serviciilor de hosting, domen etc.

Aspecte privind venitul în formă de royalty (Liliana Agarcova)

Noțiunea de royalty este complexă, dificilă pentru înțelegere, poate purta un conținut diferit în actele normative interne și/sau acordurile internaționale la care țara noastră este parte. Acest articol este binevenit pentru a înțelege conținutul acestei noțiuni, practica internațională în acest sens. Vă recomandăm să faceți cunoștință cu această publicație.

Adăugător la informațiile prezentate în acest articol, după părerea noastră, cele mai solide explicații ale organelor noastre de reglementare privind conținutul noțiunii de royalty se conțin în Scrisoarea Ministerului Finanţelor nr. 14/3-07/98 din 17.04.2012.

Sper ca acest material să vă fie util. În orice caz, acesta nu poate să înlocuiască citirea atentă a materialelor publicate în revistă și atragem atenția că unele informațiile importante au putut fi omise în comentariile prezentate. Succes!

Veaceslav Ciobanu
Contabil certificat ACAP