37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Schimbările ce urmează să le suporte Serviciul Fiscal

Schimbările ce urmează să le suporte Serviciul Fiscal

26.03.20181.073 views Noi.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

În pofida creșterii veniturilor bugetare la toți indicatorii, autoritățile consideră că Serviciul Fiscal ar putea activa mai eficient dacă i-ar fi extinse împuternicirile, de exemplu, să-i fie atribuită funcția de urmărire penală.

Acum un an, a început procesul de reorganizare a sistemului fiscal și astăzi Moldova este gata să înceapă următoarea etapă a reformei. Serviciul Fiscal de Stat (SFS) poate deveni un fel de "intermediar" între antreprenori și organele de drept, întocmind pentru acestea din urmă materialele care pot duce la pornirea cauzelor penale.

Noua față a Serviciului Fiscal

La baza reformei stau recomandările Fondului Monetar Internațional, care a insistat pe centralizarea împuternicirilor Serviciului Fiscal în Moldova. Specialiștii FMI au propus ca în țară să fie creată o structură unică responsabilă de colectarea impozitelor, investigarea încălcărilor fiscale și alte activități de profil. Startul procesului de reorganizare a fost dat acum un an, la 17 martie. Anterior, sistemul de administrare fiscală al țării includea Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și 35 de subdiviziuni, fiecare cu statut juridic aparte.

Șeful instituției, Serghei Pușcuță, menționează că structura SFS, conform principiului teritorial, a fost moștenită încă din anul 1990 și avea avantaje, dar și destule neajunsuri. Potrivit lui Pușcuță, în ultimul timp activitatea antreprenorială se diversifică, se dezvoltă serviciile electronice și toate acestea necesită schimbări, inclusiv în activitatea organelor fiscale. În plus, cînd existau 35 de inspectorate teritoriale, Serviciul Fiscal se confrunta adesea cu interpretarea ambiguă a legislației. Un alt minus, consideră conducerea SFS, consta în faptul că oficialii fiscali nu-și puteau utiliza pe deplin rezervele, în special funcțiile de control, deoarece erau admise controale numai la întreprinderile care funcționau pe un teritoriu concret.

De la 1 aprilie 2017, toate inspectoratele fiscale au fost comasate într-o singură instituție - Serviciul Fiscal de Stat, cu patru direcții regionale - Nord, Sud, Centru și Chișinău. Acestea au luat asupra lor sarcinile administrative, împuternicirile de control și urmărire a plăților și colectarea forțată a datoriilor. Din spusele lui Pușcuță reiese că funcțiile de control și colectare a plăților, ca și în alte țări, sînt supuse riscurilor de corupție în cea mai mare măsură. Șeful SFS, consideră că trecerea lor la nivel regional sporește distanța dintre contribuabil și inspector, deoarece controlul este organizat conform unei scheme noi. Verificarea unei întreprinderi amplasate într-o anumită localitate este efectuată de inspectori care locuiesc în alte localități.

În același timp, la nivel teritorial au fost păstrate împuternicirile de a presta contribuabililor servicii - depunerea declarațiilor, consultări, eliberarea blanchetelor de evidență strictă etc. În Găgăuzia a apărut Direcția generală de administrare fiscală, al cărei conducător este numit cu participarea autorităților locale. Dacă anterior statut de persoane juridice aveau 35 de subdiviziuni, acum le are doar SFS. Astfel Moldova a îndeplinit una dintre condițiile de implementare a proiectului Băncii Mondiale de creare a unui sistem informațional integrat. În consecință, în locul celor 35 de sisteme informaționale locale, a apărut una singură - cea centrală.

Deși numărul funcțiilor de conducere a fost redus considerabil, statele de personal ale Serviciului Fiscal au rămas același - cca 1900 de persoane. Cea mai mare parte din numărul total al angajaților prestează servicii contribuabililor, ceilalți se ocupă de controale și de urmărirea plăților. Cei de la SFS, menționează că mai rămîn problematice funcțiile pentru care nu există candidați potriviți. Mai există încă peste o sută de locuri vacante, în special în raioane.

Au crescut toți indicatorii

Directorul SFS, Serghei Pușcuță, consideră că reforma, a fost evenimentul de cea mai mare importanță din activitatea din ultimul an a instituției pe care o conduce. Planurile reformatorilor țineau nu doar de sporirea potențialului de deservire a contribuabililor, ci și de creșterea veniturilor în bugetul de stat. Anul care a trecut, a demonstrat că aceste așteptări s-au adeverit într-o oarecare măsură. Conform statisticii, veniturile bugetului național public al Moldovei acumulate de SFS în 2017, au constituit 32,7 miliarde de lei, cu 5,1 miliarde de lei sau cu 18,4% mai mult decît în anul precedent. Inițial, suma veniturilor planificată pentru anul 2017 a fost depășită cu 2,6 miliarde de lei sau cu 9%.

Cei de la SFS, au calculat că veniturile bugetare de anul trecut au constituit 14,3 miliarde de lei, creșterea față de 2016 fiind de 2,8 miliarde sau de 23,9%. Indicatorii așteptați au fost depășiți cu 1,7 miliarde de lei sau cu 13%. O tendință similară există și în acest an. Veniturile bugetare administrate de SFS în primele două luni ale anului 2018 au sporit cu 858,3 milioane de lei sau cu peste 20%, constituind 5,12 miliarde de lei. În același timp, creșterea, comparativ cu veniturile planificate, a constituit 12,3%.

Deși veniturile bugetare au sporit la toți indicatorii, autoritățile consideră că SFS ar putea activa și mai eficient dacă ar avea împuterniciri suplimentare. Asupra extinderii competențelor insistă și conducerea Serviciului. Unul dintre proiectele de lege elaborate de SFS prevedea ca Serviciului Fiscal să i se atribuie dreptul de a iniția și investiga de sine stătător cauze penale privind suspiciunile de infracțiuni fiscale. Cei de la fisc consideră că asta le-ar permite să ducă la bun sfîrșit cauzele privind evaziunile fiscale. Antreprenorii au fost categoric împotrivă, ținînd cont de realitățile sistemului judecătoresc din Moldova, unde aproape orice greșeală se poate transforma în infracțiune fiscală.

SFS, în rol de "intermediar" în cauze penale

În urma versiunii actuale a proiectului de lege, s-a renunțat la o revizuire atît de cardinală a împuternicirilor. SFS poate obține funcția unei anchete penale, ale cărei materiale vor fi transmise organelor de drept pentru inițierea cauzei penale. Pentru aceasta se propune modificarea Codului de procedură penală în așa fel, încît SFS să poată întocmi procese verbale privind stabilirea infracțiunii. Proiectul de lege, stipulează că un asemenea proces verbal, este actul de informare a autorităților de urmărire penală și nu poate fi obiectul unor controale administrative.

În vizorul Serviciului Fiscal, vor nimeri următoarele genuri de infracțiuni financiar-economice: practicarea ilegală a activității de întreprinzător, activitatea financiară ilegală, pseudo-activitatea antreprenorială, evaziunile fiscale ale întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, eschivarea persoanelor fizice de la impozitare, insolvența premeditată și cea fictivă, abuzurile în serviciu. În această listă au încăput și transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor fără a le marca cu ștampile ori timbre de accize; producerea ilegală a marcajelor de stat, introducerea în circulație și utilizarea lor; achiziționarea, înstrăinarea în cazurile interzise de legislație, confiscarea bunurilor gajate.

Transmiterea către SFS a unor atribuții ale Ministerului de Interne privind problemele fiscale, este stipulată și în proiectul de lege privind decriminalizarea infracțiunilor economice. Una dintre noutăți, stipulează că răspunderea penală apare numai dacă, timp de 30 de zile după ce SFS a depistat încălcarea nu au fost luate măsuri pentru eliminarea ei. Secretarul de stat al Ministerului Justiției Anatol Munteanu, a explicat această stipulare și a spus că relațiile dintre întreprindere și stat trebuie să rămînă cît mai mult timp în domeniul juridic administrativ și fiscul, fără a trece în sfera Codului penal. El a menționat, că răspunderea penală va surveni doar după ce vor fi epuizate toate mecanismele și luate toate măsurile legale de control asupra activității antreprenoriale.

În același timp, nu toată lumea este optimistă în privința ideilor reformei Serviciului Fiscal. Unii experți consideră că centralizarea excesivă, cînd practic toate împuternicirile se concentrează la nivelul superior de administrare, duce la subiectivism și dependență de factorul politic și de persoanele de la conducere. Un alt neajuns serios al politicii fiscale, consideră experții, este orientarea ei fiscală pronunțată. Aceasta se manifestă, spre exemplu, în modelul foarte rigid de impozitare și nivelul înalt al sancțiunilor de amendă, fapt care, în lipsa unui echilibru în sistemul fiscal, duce la încercările contribuabililor de a utiliza diverse scheme.

„De facto, în ultimii ani modificarea politicii fiscale în Moldova are loc sub presiunea Fondului Monetar Internațional, consideră fostul vicepremier și ministru al economiei Alexandru Muravschi. Iar politica FMI e simplă: dacă avem probleme cu bugetul - am ridicat unde am putut. Dacă vreți în Uniunea Europeană, trebuie să sporiți impozitele, indiferent de situația economică din țară și posibilitățile populației. Anterior s-a încercat utilizarea sistemului fiscal pe post de instrument nu doar pentru colectarea impozitelor la buget, ci și de reglare a economiei. În ultimul timp, scade rolul de reglare a sistemului fiscal, eforturile de bază fiind îndreptate spre completarea bugetului."

Președintele companiei „DAAC Hermes", Vasile Chirtoca, căruia i-am solicitat un comentariu, consideră că la soluționarea problemelor interne ale țării nu trebuie să-i admitem pe consultanții FMI, care nu au suficientă pregătire și o cunoaștere a realităților din Moldova și care acționează în baza unor șabloane învechite. „Practica arată că sfaturile FMI, care cu mici întreruperi ne tot consultă de 25 de ani, nu ne folosesc la nimic. Vin oameni fără cunoștințele necesare și cu o mină deșteaptă ne povestesc ceea ce noi înțelegem mai bine decît ei. Și membrii Guvernului nostru sînt nevoiți să-i asculte", spune Chirtoca. Unicul ajutor pe care ni-l poate acorda FMI, consideră el, este să ne explice cum poate fi refăcut sistemul financiar-bancar în așa fel, încît acesta să devină unul calitativ, care poate finanța pe deplin economia și sfera socială. Însă asemenea sfaturi ei nu ne dau, iar ajutorul financiar acordat imediat îl iau înapoi, în așa-numitele rezerve ale Băncii Naționale, fapt ce doar agravează problemele din economia țării. Vasile Chirtoca mai consideră că legislația fiscală trebuie simplificată substanțial, cu excluderea interpretărilor ambigue ale actelor normative din domeniul dat. Însă, deoarece acest fenomen nu poate fi exclus în totalitate, e de dorit ca dosarele penale să fie deschise numai dacă există semne de încălcare premeditată a legislației fiscale de către contribuabili.

Comentarii

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...