37.9k
Home  »  Noutăţi  »  Noutăţi generale   »   Sancţiunile fiscale împing business-ul moldovenesc în economia tenebră

Sancţiunile fiscale împing business-ul moldovenesc în economia tenebră

30.06.2014354 views Noi.md
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Sancţiunile fiscale împing business-ul moldovenesc în economia tenebră

Recent a fost prezentat raportul Agendei Naţionale de Business şi IDIS „Viitorul”, elaborat în baza dezbaterilor publice desfăşurate pe 10 iunie, privind amenzile şi pedepsele fiscale. Principala concluzie a experţilor şi a mediului de afaceri – sancţiunile pentru încălcările fiscale în Moldova nu îi disciplinează pe contribuabili şi stimulează mediul de afaceri să treacă în economia tenebră. Majoritatea întreprinzătilor chesţionaţi consideră că amenizile sînt incomensurabile cu încălcările, iar „regulile de joc” stabilite de stat în domeniul impozitelor deseori se schimbă imprevizibil.

Întreprinzătorii care au participat la dezbateri au mai menţionat că mita, cumătrismul şi alte condiţii „informale ale promovării cu succes a afacerilor” împiedică activitatea lor. Deseori, pentru a evita suspiciunile de corupţie, organele de control preferă să aplice imediat amenda, se arată în studiu. Oamenii de afaceri se plîng şi pe faptul că este practic imposibil să conteste rezultatele controalelor, să se apere de vizitele nemotivate ale organelor de control.

În opinia expertului Viorel Rusu, printre problemele legate de impozitare, întreprinzătorii, în rpimul rînd, au indicat „dezinteresul organelor fiscale în activităţi de instruire”.

„Sistemul de evidenţă este foarte complicat, iar legislaţia fiscală se schimbă des, pe ultima sută de metri pînă la începutul anului, de aceea, mulţi nu reuşesc să însuşească toate regulile noi şi nimeni dintre contabili nu cunoaşte 100% legislaţia fiscală a ţării”, a menţionat expertul.

În opinia lui Viorel Rusu, din cauza numeroaselor controale suferă nu doar business-ul, dar şi bugetul, care cheltuieşte pentru aceasta milioane. „Lipsa controalelor ar permite întreprinzătorilor începători să se pună pe pisioare, să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă noi”, consideră experţii.

Cît privelte încălcările la efectuarea controalelor, specialiştii au menţionat printre acestea spontaneitatea, lispra actului de prescripţie, aplicarea amenzii pe loc şi estorcarea de mită. „Majoritatea covîrşitoare a întreprinzătorilor este nevoită să dea mită controlorilor”, constată experţii.

„Nivelul scăzut al politicii şi administrării fiscale creează condiţii pentru diferite interpretări a diferitor documente, - spune ex-ministrul Finanţelor, Mihail Manole. – Cu atît mai mult cu cît sînt prea multe acte (ordine, scrisori explicative etc.), care deseori contravin între ele şi Codului fiscal”.

În opinia experţilor, amenzile fiscale nu corespund principiilor echităţii fiscale, stabilesc disproporţionat (nu depind de rulajul companiei sau mărimii încălcării), nu au criterii bine stabilite. Iar o parte din problemele privind controlul încălcărilor fiscale cad pe umerii contribuabililor (aparatele de casă şi control, mărcile de accize, declaraţiile electronice etc.), care pot fi şi oneşti, dar să nu aibă posibilităţi tehnice de a evita unele încălcări.

Experţii consideră că deciziile în baza controalelor fiscale trebuie adoptate obiectiv, iar funcţionarul trebuie să poarte răspundere pentru hotărîrile eronate, aşa cum prevede legislaţia. Se menţionează că în prezent, în legislaţie nu există prevederi care ar stabili cazurile de încălcări fiscale, admise în situaţii de forţă majoră sau de cataclisme naturale etc., sau aplicarea unor sancţiuni mai blînde, ţinînd cont de aceste circumstanţe.

Se recomandă ca veniturile din depistarea încălcărilor fiscale să fie utilizate pentru perfecţionarea legislaţiei fiscale, iar dreptul de constatare a încălcării fiscale şi emiterea deciziei privind aplicarea sancţiunii fiscale a fost oferit conducătorului sau angajatului special al organului fiscal.

În cazul în care deciziile organelor fiscale au un impact semnificativ asupra activităţii contribuabililor, se propune obligarea organului fiscal, timp de 24 de ore să demonstreze în instanţă legalitatea hotăririi sale. De asemenea, în procesul de examinare a cazurilor privind încălcările fiscale se recomandă respectarea principului, potrivit căruia, toate bănuielile apărute în cadrul aplicării legislaţiei fiscale, sînt interpretate în folosul agentului economic.

În cadrul prezentării raportului a fost menţionat că statul trebuie să-şi revizuiască complet atitudinea faţă de sancţiunilr fisclae, pentru a-i ajuta business-ului să nu comită greşeli şi să activeze în conformitate cu legislaţia.

Amenda trebuie să devină ultimul instrument

„În cadrul depistării unei erori de către inspectorul fiscal, trebuie de considerat că acest lucru nu a fost făcut intenţionat şi doar după efectuarea tuturor controalelor – să fie sancţionată întreprinderea, - spune expertul în domeniul politicii fiscale Liliana Agarkova. – Iar acum, precum vedem, iniţial, contribubabilii sînt pedepsiţi, iar apoi sînt stabilite toate circumstanţele.

În primul rînd, trbeuie să se vorbească nu despre mărimea amentii, ci despre metodele de aplicare a lor. Amenzile trebuie să devină ultimul instrument, dar nu primul, în activitatea cu contribuabilii. În primul rînd, funcţionarii trebuie să privească încălcările fiscale prin prisma principiului constituţional al prezumpţiei nevinovăţiei”.

Funcţionarii recunosc că în domeniul administrării fiscale există un şir de probleme, dar ele sînt soluţionate cîte puţin. De exemplu, acum la Fisc accentul se pune pe recalificarea personalului –inspectorii trebuie să fie nu supraveghetorii, ci prietenii oamenilor de afaceri.

Viorel Rusu spune că astăzi, întreprinzătorii primesc amenzi prea mari, ceea ce contrabine Codului fiscal. Cu atît mai mult acestea nu sînt reale într-o ţară, unde 98% îl constituie business-ul mic.

„Totodată, pedepsele dure vorbesc despre faptul că statul nu este în stare să creeze un mediu de afaceri, în care impozitele ar fi fost plătite benevol. De aceea mediul de afaceri propune aprobarea amenzilor, care vor corespunde încălcării contribuabilului”.

Auditorul Tatiana Grinik a menţionat că „trebuie stabili factorul daunei directe, aduse bugetului de către contribuabil, adică e necesar să fie stabilit clar – ce impozit (taxă) a fost redus şi cu cît. Dacă niciun impozit (taxă) nu a fost micşorat, atunci sancţiunile nu trebuie aplicate. Pote fi aplicată o măsură disciplinară ca avertizarea, acumularea cărora va indica asupra intenţiilor rele ale contribuabilului”.

Experţii consideră, de asemenea, că în pofida declaraţiilor celor de la fisc, „amenzile continună a fi utilizate drept instrument al acumulărilor suplimentare la buget, dar nu ca măsură de evitare a altor încălcări fiscale”.

Serviciul Fiscal declară în replică că unele amenzi deja au fost reduse. Potrivit şefului direcţiei metodologie a Serviciului Fiscal de Stat, Viorel Sîrbu, „unele probleme deja au fost soluţionate. De exemplu, în ceea ce priveşte planificarea controalelor. Totodată, în bugetul de stat 2014 deja nu mai există capitolul „amenzi fiscale”.

Începînd cu anul 2007, sancţiunile fiscale în Moldova au crescut constant, fără a corespunde cu mărimea prejudiciului cauzat statului. Aceleaşi amenzi sunt aplicate şi companiilor cu zece angajaţi şi rulaj de o sută de mii, şi companiilor cu rulaje de o sută de milioane de lei. Respectiv, aceleaşi sancţiuni se reflectă în mod diferit asupra activităţii întreprinzătorilor.

în 2012, mărimea amenzilor pentru diferite încălcări ale legislaţiei fiscale au fost majorate de cîteva ori. În special, amenda pentru împiedicarea controlului fiscal, precum şi neexecutarea prescripţiilor organului fiscal s-a majorat de la 3 mii pînă la 10 mii de lei. Amenda pentru desfăşurarea activităţii fără utilizarea aparatelor de casă a crescut de la 6 mii pînă la 10 mii de lei. Totodată, pentru a doua încălcare de acest gen, amenda va constitui 25 mii de lei, iar pentru a trei încălcări şi mai mult – 50 mi de lei pentru fiecare caz.

Amenda pentru neasigurarea integrităţii rapoartelor fiscale, a documentelor contabile sau lipsa evidenţei contabile s-a majorat de la 30 mii lei pînă la 50 mii de lei. Totodată, amenda pentru lipsa mărcilor de acciz pe mărfuri, utilizarea mărcilor de acciz falsificate sau cu termenul expirat va constitui 50 mii de lei în primul caz şi, respectiv, 100 mii de lei şi 250 mii de lei în al doilea şi al treilea caz.

Sancţiunile administrative pentru neînregistrarea facturii fiscale în registrul electronic comun au crescut de la 1,8 mii lei pînă la 3,6 mii lei pentru fiecare factură neînregistrată, dar nu mai mult de 108 mii lei pentru toate facturile neînregistrate în termenul stabilit.

Totodată, trebuie de menţionat că încă la învestirea în funcţie a şefului Serviciului Fiscal de Stat Ion Prisăcaru a declarat că nu va pune accentul pe colectarea amenzilor. „Bugetul se construieşte nu din sancţiuni, ci din impozite”.

Comentarii

  1. Victoria spune:

    Foarte mea placut ce a zis d- Agarcova-„În primul rînd, trbeuie să se vorbească nu despre mărimea amentii, ci despre metodele de aplicare a lor. Amenzile trebuie să devină ultimul instrument, dar nu primul, în activitatea cu contribuabilii. În primul rînd, funcţionarii trebuie să privească încălcările fiscale prin prisma principiului constituţional al prezumpţiei nevinovăţiei”…..Asa ar trebui sa fie,ca sa kistije toti-si Statul si intreprinzatorii !!!…Dar,mi se pare,acestea is numai dorinte,dar realitatea arata altfel-controale, amenzi exagerate,coruptie, cumatrizm,intreprinderi falimentate s.a…..Da,si d-ul Prisacaru,nu se tine de declaratiile promise…Din iulie incepem sa predam darile de seama pe impozite pina la data de 25(si sa achitam la fel!!!),insa,cum a zis d-ul Prisacaru ,in Elvetia se predau darile de seama pina la data de 3 a lunei urmatoare…Oare si aceasta va fi si la noi???!!!

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...