37.9k
Home  »  Articole  »  Fiscalitate   »   Revista „Бухгалтерские и Налоговые Консультации” nr. 7 din iulie 2013 – îţi spunem ce merită citit

Revista „Бухгалтерские и Налоговые Консультации” nr. 7 din iulie 2013 – îţi spunem ce merită citit

03.09.20133.283 views Anna Butescu, licenţiat în studii economice, contabil
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Revista „Бухгалтерские и Налоговые Консультации” nr. 7 din iulie 2013 – îţi spunem ce merită citit

Scurtă introducere

     Sunt o tânără absolventă a Universităţii de Stat din Moldova, specialitatea – contabilitate.Am avut oportunitatea să fiu angajată în cadrul unei companii de audit.Una din primele însărcinări de serviciu a fost să citesc atent numărul din luna iulie 2013 a revistei БНК (Бухгалтерские и Налоговые Консультации) şi să pregătesc un material pentru pagina electronică www.contabilsef.md.

     Materialul este îndreptat, în primul rând, în adresa contabililor, care, din cauza ocupaţiilor zilnice, deseori nu reuşesc să citească ediţiile periodice de specialitate din scoarţă în scoarţă, dar, în acelaşi timp, doresc să fie siguri că nu au omis careva informaţii importante.

Scopul urmărit

     Scopul colectivului antrenat în dezvoltarea paginii contabilsef.md este să-l familiarizeze pe cititor cu publicaţiile periodice din domeniu într-o manieră clară şi nepretenţioasă, căci înţelegem cât de dificil poate fi pentru un contabil să croiască timp din ziua de lucru [şi parcă nu mai sunt suficiente 24 de ore din zi pentru realizarea celor planificate, de s-ar adăuga de undeva încă o oră, ce bine ar fi!] pentru a studia literatura de specialitate. Totodată nu putem nega necesitatea de a fi permanent la curent cu schimbările, modificările, întrebările specifice care apar. Un adevărat profesionist ţine pasul cu mediul în care activează şi în aceasta are un partener de încredere – contabilsef.md.   

     Mai jos vă prezint o o sinteză a celor mai interesante şi provocatoare materiale publicate în revista „Бухгалтерские и Налоговые Консультации” nr. 7 din iulie 2013 din perspectiva unui contabil începător, deţinător al diplomei de licenţă în ştiinţe economice, care încă mai miroase a cerneală tipografică. Las la discreţia publicului să citească şi să evalueze opinia mea cu privire la materialele publicate în revista analizată.

Cele mai interesante întrebări

     Dacă aveţi în evidenţa contabilă operaţiuni de livrare a mărfurilor/serviciilor ambasadelor altor ţări în Republica Moldova, atrageţi atenţia asupra paginii 20 din revistă, unde se examinează modul de restituire a TVA ca urmare a unor astfel de operaţiuni. Ţineţi cont că livrarea şi documentarea acesteia se efectuează în regim normal, apoi reprezentanţa ambasadei solicită restituirea TVA. De asemenea se menţionează că restituirea TVA are loc nu doar în baza facturilor fiscale, ci şi în baza cecurilor eliberate prin intermediul maşinilor de casă şi control, pe care trebuie aplicată ştampila furnizorului. 

     Cei care utilizează simbolica locală a municipiului Chişinău în producţia şi vânzarea produselor vor fi interesaţi de răspunsul la întrebarea de pe pagina 32. De acolo vă puteţi informa despre cota taxei de aplicare a simbolicii locale.

     Dacă în activitatea entităţii D-stră economice există unităţi comerciale şi/sau de prestări de servicii de deservire socială şi sunteţi neliniştit(ă) în legătură cu faptul că subiecţii care prezintă darea de seamă pe taxele locale şi cei care le achită sunt diferiţi, deschideţi revista la pagina 33, pentru a vedea că nu aveţi de ce să vă îngrijoraţi.

     Aflaţi de pe paginile 39-41 ale revistei la ce să vă aşteptaţi în cazul instituirii unui post fiscal la întreprinderea D-stră, precum şi ce acţiuni puteţi întreprinde în cazul în care nu sunteţi de acord cu extinderea perioadei de activitate a postului fiscal.

Când activul nematerial nu este activ nematerial?

    Pun în discuţie o întrebare legată de contabilizarea activelor nemateriale, abordată într-un articol amplu, publicat în acest număr al revistei. Întrebarea este următoarea, care sunt condiţiile de recunoaştere a emblemei comerciale în calitate de activ nematerial în bilanţul contabil?   

     Autorii abordează această întrebare pe pagina 58 a revistei. Este descris modul de contabilizare a emblemei comerciale, cu prezentarea formulelor contabile şi explicaţiilor. Situaţia e simplă: un grup de lucru de la entitatea economică a elaborat emblema comercială a acesteia. Se descriu costurile de elaborare şi se propune includerea acestora în costul emblemei comerciale.  Cu alte cuvinte, autorii propun ca cheltuielile întreprinderii legate de elaborarea, înregistrarea emblemei comerciale a întreprinderii să fie recunoscută ca element de active nemateriale. Îmi permit să nu fiu de acord cu o astfel de abordare, nu sunt de acord că aceste cheltuieli pot fi recunoscute în conformitate cu standardele profesionale ca activ nematerial şi consider că cheltuielile suportate în scopurile descrise mai sus trebuie să fie atribuite în componenţa cheltuielilor. Bază pentru această concluzie este Standardul Internaţional de Contabilitate 38 „Imobilizări corporale” şi Standardul Naţional de Contabilitate 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. 

     Vorbind succint, emblema comercială ca element de activ nematerial poate apărea în bilanţul contabil al entităţii numai în cazul procurării acestei embleme de la o terţă parte sau în situaţia unei combinări de întreprinderi.  În alte situaţii, cheltuielile corespunzătoare vor fi reflectate în   componenţa cheltuielilor perioadei.

     Merită să menţionez că această eroare este comisă de multe entităţi din ţara noastră care, contrar cerinţelor standardelor de contabilitate, contabilizează cheltuielile legate de elaborarea, înregistrarea, promovarea mărcii comerciale în componenţa activelor nemateriale. Care este motivul care stă la baza unor astfel de decizii?

     În legătură cu scrierea acestui articol am consultat mai multe surse de literatură de specialitate referitor la tema analizată. Constat că tema contabilizării activelor nemateriale este foarte amplă, de multe ori în presa noastră de specialitate este tratată în mod simplist. Practica contabilă din ţara noastră, din păcate, nu corespunde standardelor. În componenţa activelor nemateriale sunt incluse active, cheltuieli, care trebuiau reflectate în alte posturi ale bilanţului contabil.

     În această ordine de idei, menţionez că sunt şi alte situaţii în care unul şi acelaşi activ (nematerial) va fi contabilizat în mod diferit, dacă ne conducem de fondul economic al faptelor economice generate.

     De exemplu, un distribuitor de licenţe de soft contabil va contabiliza aceste licenţe în componenţa stocurilor. În altă situaţie, softul contabil procurat pentru organizarea evidenţei contabile va fi contabilizat în componenţa activelor nemateriale, dacă îndeplineşte criteriile de recunoaştere.

    Contabilul din ţara noastră, atât de nemulţumit de implementarea temutelor Standarde Internaţionale, va fi în final beneficiar, din simplul motiv că Standardele Internaţionale lasă loc pentru raţionamentul profesional, îl motivează pe contabil să judece, îl salvează de la monotonia conformării unor norme fixe şi oare nu este acesta un lucru minunat?

Ce spun Standardele Naţionale de Contabilitate

     Să presupunem totuşi că emblema comercială a fost procurată de la o terţă parte. Iată cum reglementează Standardele Naţionale cheltuielile legate de aceasta:

     Punctul 18 din Standardul Naţional de Contabilitate 9 "Contabilitatea consumurilor aferente lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de proiectare-experimentare" stipulează că consumurile  aferente lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi  de proiectare-experimentare, care corespund tuturor   criteriilor de constatare a activului trebuie constatate ca activ nematerial. În legătură cu emblema comercială nu pot fi efectuate lucrări de cercetări ştiinţifice şi de proiectare-experimentare.

     Standardul Naţional de Contabilitate 13 "Contabilitatea activelor nemateriale" defineşte activele nemateriale în curs de execuţie ca fiind cheltuieli aferente creării activelor nemateriale  (invenţiilor,  diverselor  formule, soluţiilor tehnice, elaborărilor de tehnologii noi, mostrelor industriale etc.) de însăşi întreprindere în decursul unei perioade mai mare de un an. Puţin probabil ca pentru emblema comercială să se piardă atât de mult timp.

     Punctul 17 din Standardul menţionat stipulează că dacă cheltuielile efectuate conduc la  majorarea viitorului avantaj economic în  comparaţie cu mărimea avantajului determinată la procurarea activului nematerial, astfel de cheltuieli se capitalizează prin reflectarea acestora în  valoarea de bilanţ.În cazul în care cheltuielile ulterioare  nu  contribuie  la majorarea  viitorului  avantaj economic (profit), adică  sînt  efectuate pentru   menţinerea   activului  nematerial,  acestea  se  constată   ca cheltuieli ale perioadei în care au apărut. Respectiv dacă nu se demonstrează că anumite cheltuieli ulterioare legate de emblema comercială contribuie la majorarea viitorului avantaj economic, adică vor contribui la majorarea profiturilor,  acestea nu se capitalizează, ci se constată ca cheltuieli.Adică entitatea ar trebui să demonstreze că modificările emblemei comerciale au avut un aport direct asupra majorării vânzărilor. Câţi dintre cumpărători aleg să procure un produs din cauza că s-a modificat emblema comercială a entităţii? 

Ce spune Standardul Internaţional de Contabilitate

     În Standardul Internaţional de Contabilitate 38 „Imobilizări corporale”, punctele 63 şi 64, e scris negru pe alb că mărcile, casetele tehnice, titlurile de publicaţii, listele de clienţi şi alte elemente similare în fond generate intern nu trebuie recunoscute ca imobilizări necorporale.    

     Cheltuielile cu mărcile, casetele tehnice, titlurile de publicaţii, listele de clienţi şi alte elemente similare în fond generate intern nu pot fi diferenţiate de costul dezvoltării întreprinderii ca întreg. În consecinţă, astfel de elemente nu sunt recunoscute ca imobilizări necorporale. Quod erat demonstrandumceea ce trebuia demonstrat.

     Standardul Internaţional de Contabilitate 38 ne învaţă să înţelegem că emblemele comerciale, şi alte elemente similare nu pot fi separate de costurile dezvoltării întreprinderii ca întreg, în cazul în care sunt create de întreprindere/generate intern.

     Emblema comercială este recunoscută ca activ nematerial numai dacă este deja bine-cunoscută în domeniu. Marca comercială este activ nematerial numai dacă are valoare. Nu vorbesc aici despre o valoare fizică, ci despre o valoare intangibilă, care nu poate fi atribuită artificial doar pentru că aşa a dorit entitatea. Nu poate fi activ nematerial o emblemă comercială despre care nimeni nu a auzit. Emblema comercială este punctul de atracţie pentru consumator.   

Chiar dacă are unele modificări minore pe parcursul timpului, aceasta oricum este recunoscută de către cumpărător. Esenţa celor expuse mai sus poate fi descrisă ptrintr-un simplu exemplu: marca comercială Coca Cola, creată apropo de contabilul lui John Pemberton (inventatorul coca colei). Design-ul emblemei comerciale a fost schimbat de nenumărate ori în decursul anilor, dar până în prezent aceasta are valoare. Iniţial Coca Cola nu era marcă comercială. Abia după ce băutura a devenit populară, marca comercială a devenit activ nematerial, pentru că aducea profit. Antreprenorul din Republica Moldova care ar procura marca comercială Coca Cola, ar avea dreptul la înregistrarea acesteia în evidenţă ca activ nematerial.

Concluzii

     Îndemn comunitatea contabililor şi auditorilor să tindă spre perfecţionare profesională, să pătrundă în spiritul Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Învingeţi frica de tot ce e nou şi aventuraţi-vă în lumea care deschide în faţa voastră odată cu cunoaşterea acestor standarde, lăsând în urmă tot ce e învechit şi repetat în mod mecanic de la un an la altul.

     Iată opinia noastră pe marginea numărului 7 a revistei „Бухгалтерские и Налоговые Консультации”. Simţiţi-vă liberi să vă expuneţi şi D-stră părerea pe marginea celor scrise sau pe marginea altor teme de interes pentru comunitatea de contabili. Ce v-a plăcut, ce v-a pus pe gânduri, ce idei v-au venit după ce am răsfoit împreună această publicaţie? …

Anna Butescu

Licenţiat în studii economice, contabil

Comentarii

  1. Petreanu spune:

    Ana, mă bucur că ai ales să activezi în domeniul auditului. Mult succes în continuare!

  2. Ana spune:

    Va multumesc mult pentru sustinere, doamna Petreanu.

  3. Oxana spune:

    Ana, baza pentru concluzia Dvs este Standardul Internaţional de Contabilitate 38 „Imobilizări corporale”. Conform Standardul Naţional de Contabilitate 13 „Contabilitatea activelor nemateriale” – „la crearea activelor nemateriale de întreprinderea în baza cheltuielilor efective ale materialelor consumate, retribuţiilor de salarii şi altor cheltuieli” / „costul efectiv cuprinde valoarea materialelor consumate, consumurile privind retribuirea muncii, contribuţiile pentru asigurările sociale, consumurile indirecte de producţie care ţin direct de crearea şi pregătirea activelor nemateriale spre utilizare”. Clar ca embleme comerciale ca active nemateriale în curs de execuţie sunt cheltuieli aferente creării activelor nemateriale de însăşi întreprindere în decursul unei perioade mai mare de un an. Pentru compania noastra real aceasta a fost perioada de la septembtie 2011 pina la decembrie 2012 din diferite motive.

    Сare concluzia? Daca compania nu este entitatea de interes public sau conform politicii de contabilitate ţine contabilitatea şi întocmeste rapoartele financiare în baza S.N.C aceasta nu poate fi eroare si corespunde cerintelor Standardul Naţional de Contabilitate 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. Desigur, fiecare entitatea este încurajată să aplice prevederile S.I.R.F. 38 „Imobilizări corporale” in practica contabilă pînă la acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova. Ana, asteptam de la Dvs si alte materiale ce merită citit si in revista „Contabilitate si audit” pentru pagina electronică http://www.contabilsef.md. Succes in continuare!!!

  4. Oxana spune:

    LEGE contabilităţii Nr. 113 din 27.04.2007

    Articolul 4. Aplicarea standardelor de contabilitate
    (1) Entitatea de interes public ţine contabilitatea şi întocmeşte rapoartele financiare conform S.I.R.F.
    (2) Entităţile care aplică sistemul contabil complet în partidă dublă, altele decît instituţiile publice şi entităţile specificate la alin.(1), ţin contabilitatea şi întocmesc rapoartele financiare în baza S.I.R.F. sau S.N.C., conform politicii de contabilitate.
    (3) Entităţile care aplică sistemul contabil simplificat în partidă dublă ţin contabilitatea şi întocmesc rapoartele financiare conform S.N.C.
    (5) În cazul în care prevederile S.N.C. şi ale altor acte normative elaborate şi adoptate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) nu stabilesc unele reglementări prevăzute în S.I.R.F., entitatea este încurajată să aplice prevederile S.I.R.F. pînă la acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova.

    STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 13 „CONTABILITATEA ACTIVELOR NEMATERIALE”

    12. Activul nematerial se constată ca activ în cazul cînd valoarea lui poate fi determinată cu suficientă certitudine. Aceasta se determină uşor în operaţiunile de cumpărare sau schimb în baza documentelor respective, iar la crearea activelor nemateriale de întreprinderea însăşi – în baza cheltuielilor efective ale materialelor consumate, retribuţiilor de salarii şi altor cheltuieli. Dacă este imposibilă determinarea valorii activului nematerial, acesta nu poate fi identificat de alt activ material sau nematerial, utilizat în acelaşi fel de activitate, şi constatarea lui ca activ nematerial este imposibilă.
    13. Activele nemateriale constatate se estimează la valoarea de intrare care este egală în cazul:
    c) creării de întreprinderea însăşi – cu costul efectiv care cuprinde valoarea materialelor consumate, consumurile privind retribuirea muncii, contribuţiile pentru asigurările sociale, consumurile indirecte de producţie care ţin direct de crearea şi pregătirea activelor nemateriale spre utilizare (invenţiilor, modelelor utile, modelelor şi desenelor industriale, altor feluri ale activităţii de invenţii şi de autor, soluţiilor tehnice, elaborărilor de tehnologii noi etc. ), precum şi sumele cheltuielilor de împrumut la capitalizarea acestora (S.N.C.23 „Cheltuieli privind împrumuturile”);

    Lucratorii au

    COMENTARII PRIVIND APLICAREA S.N.C.13 „CONTABILITATEA ACTIVELOR NEMATERIALE”

    10. În cazul creării activelor nemateriale (embleme comerciale şi mărci de deservire, invenţii etc.) nemijlocit la întreprindere valoarea acestora se determină ca suma consumurilor suportate efectiv (valoarea materialelor consumate; salariile calculate specialiştilor; contribuţiile la asigurările sociale; consumurile indirecte de producţie şi alte consumuri). Datele privind aceste consumuri se conţin în registrele evidenţei analitice a consumurilor aferente creării activelor nemateriale. Întreprinderea în cadrul căreia se creează activele nemateriale le înregistrează (le constată), dacă acestea au fost create de angajaţii întreprinderii în urma exercitării funcţiilor de serviciu sau îndeplinirii unei sarcini speciale concrete; în caz contrar activele nemateriale pot fi considerate ca proprietate a autorilor acestora (persoanelor fizice).
    12.c) În cazul creării activelor nemateriale (invenţii, embleme comerciale şi mărci de deservire, programe informatice, desene şi modele industriale) de însăşi întreprinderea valoarea de intrare a acestora este egală cu suma totală a consumurilor efective aferente creării activelor respective.
    Exemplul 7. Consumurile (în lei) aferente executării de către colectivul întreprinderii a lucrărilor ce ţin de o invenţie şi înregistrarea brevetului cuprind:
    – valoarea materialelor consumate în procesul efectuării experimentelor
    – salariile plătite specialiştilor
    – contribuţiile la asigurările sociale
    – consumurile indirecte de producţie
    – cheltuielile aferente perfectării documentelor pentru depunerea cererii şi înregistrare
    Total – 2000
    – 28000
    – 8680
    – 1100
    – 200
    – 39980.
    Prin urmare, valoarea de intrare a activului nematerial va constitui 39980 lei;

  5. aaa spune:

    Foarte bine scris, să aveţi curajul să mai scriti. Mai mulţi contabili că dvs.

  6. Marcela spune:

    Un articol foarte interesant. Multumesc mult si iti urez, Ana, succese in continuare. Asteptam noi articole.

  7. Veaceslav Ciobanu spune:

    SNC actuale au fost scrise in baza standardelor internationale varianta anului 1993, fara a fi actualizate in pas cu dezvoltarea principiilor de contabilitate la nivel international. Dupa parerea mea, practica noastra contabila ce tine de activele nemateriale contine multe erori. Sunt constatate ca active: stampila intreprinderii, autorizatie sanitara, programe antivirus, etc. Toate acestea nu sunt active nemateriale!! Cheltuielile intreprinderii legate de elaborarea, inregistrarea Marcii comerciale a intreprinderii, produsului, de asemenea, nu este activ si urmeaza sa fie atribuite la cheltuieli. Marca comeciala ca activ poate fi procurata de la terte parti. Este o norma care in SIRF este scrisa clar. Legislatia contabila actuala ne permite sa folosim prevederile SIRF. Goodwil-ul, de asemenea, este interpretat gresit, el nu poate fi procurat de la un furnizor (Dt 111 Ct 521), el poate aparea in rezultatul unei combinari de intreprinderi, daca pe scurt.

  8. Elena spune:

    Adica domnul Nederita interpreteaza goodwil-ul gresit? In cartea «Корреспонденция счетов бухгалтерского учета на основе НСБУ с учетом положений Налогового кодекса» pe pagina 37 goodwil: Dt 111 Ct 521.

  9. Valeriu spune:

    Desigur legislatia actuala ne permite sa folosim prevederile SIRF si fiecare entitatea este încurajată să aplice prevederile SIRF, dar daca cheltuielile intreprinderii legate de elaborarea si inregistrarea marcii comerciale a intreprinderii sunt de exemplu real mai mult decat 80000 lei cum suma aceasta poate fi recunoscută în scopuri fiscale în cheltuielile perioadei?

  10. ghenadie negara spune:

    este foarte literar ceia ce se presupune a fi: il incurajeaza sa judece, il salveaza de la monotonie, etc.. va asigur, ca 99% din contabili vor norme precise in contabilitate, ptr ai salva de incertitudine si a reduce din timpul de cautari prin judecata proprie a sensului economico/ fiscal a evenimenului. nu prea se lasa la judecata unui contabil esenta unui eveniment (poate fi privit asa sau poate fi privit altfel, sau in opinia sa asa este mai veridic), intrucit evenimentu trebuie privit la fel de catre toti actorii implicati, inclusiv statul, si nu doar prin prisma impunerii. in opinia mea SIRF trebuie aplicate de companiile care au arie internationala de activitate, in scopul comparabilitatii situatiilor si perceperii acestor situatii perfectate dupa SIRF de catre cei interesati. in rest, tinerea contabilitatii dupa SIRF, nu va avea alt efect decit sa departeze rezultatul financiar de cel fiscal, decalaj inteles cu greu de majoritatea utilizatorilor de informatii din bilantul unei entitati. oameni buni, SIRF se manifesta nu doar prin norme de recunoastere si evaluare a elementelor patrimoniale, dar si prin dezvaluiri detaliate a acestor elemente in situatiile financiare, fapt nu prea apreciat, de contabilul care doreste sa scape de monotonie. succese la toti, si nu uitati, costul contabilitatii nu trebuie sa depaseasca efectul acestei contabilitati.

  11. Corina spune:

    Autorizatia sanitara eliberata pe un termen de 3 ani, totusi se considera imobilizare necorporala sau nu? Si cum se contabilizeaza?

  12. Olga M. spune:

    Buna ziua!Va rog foarte mult sa ma ajutati!Am calculat salariul in luna ianuarie,dar il vom achita tocmai in martie,care impozite sintem obligati sa le achitam acum pina la 25 februarie din salariu si daca se ia din salariul calculat sau achitat?Va rog frumos!!!

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...