Resursele reprezintă organizaţia, iar oamenii reprezintă o resursă comună şi vitală tuturor organizaţiilor care asigură supravieţuirea, dezvoltarea și succesul competiţional al acestora. În cazul băncilor acest postulat este vital.
Astfel gestiunea/managementul resurselor umane reprezintă managementul strategic şi operaţional al băncii, care se concentrează asupra activităţilor de asigurare, menţinere şi folosire eficientă a personalului băncii în concordanţă cu necesităţile instituţiei şi condiţiile mediului economic şi social în care funcţionează.
Actualmente mulţi specialişti în domeniul resurselor umane tind să facă diferenţa dintre „resursa umană" şi „personal". Aceste două expresii atestă o filozofie, o orientare diferită. Dacă ne referim la personal considerăm angajaţii companiei drept un factor definit şi finit, iar „resursa umană" se referă la faptul că orice individ, dacă i se creează condiţiile necesare, poate creşte şi se poate dezvolta.
Resursa umană pune accentul pe faptul că angajaţii nu sunt o investiţie aidoma capitalului fix sau mobil, ci sunt o sursă de câştig pentru companie, dacă i se oferă condiţii necesare.
De aici şi reiese esenţa managementului resurselor umane în cadrul băncii: să creeze spaţiul organizaţional în care angajaţii să îşi poată atinge maximum de potenţial, deoarece performanţa atinsă de bancă este doar rezultatul deciziei angajaţilor ei, indiferent de nivelul la care activează.
Pentru bancă este important să determine caracteristicile resursei umane, deoarece de capacitatea ei de a-şi exercita atribuţiile depinde activitatea întregii bănci, fiecare leu de profit sau pierdere fiind rezultatul deciziei umane.
Pentru a descrie calitatea resursei umane în bănci se utilizează două caracteristici general relevante: competenţă şi performanţă.
Una din formulele cele mai accesibile de abordare a problemei competenţei resursei umane este următoarea: Competenţa = Cunoştinţe + Aptitudini + Deprinderi.
Însă pentru a da rezultate profesionale apreciabile unei persoane nu ii e suficientă numai competenţa. Mai este nevoie de ceva care să conducă la performanţă, care poate fi reflectat astfel:
Performanţa = Competenţă + Atitudine.
Managementul resurselor umane (MRU) este acea activitate organizaţională care permite folosirea cea mai eficientă a angajaţilor pentru a atinge scopurile organizaţionale, de grup şi individuale.
MRU are la bază unele principii fundamentale, si anume:
- Asigurarea libertăţii muncii;
- Egalitatea de tratament faţă de toţi salariaţii;
- Condiţii de muncă adecvate şi respectarea demnităţii salariaţilor;
- Consensualitatea şi buna credinţă.
Respectarea acestor principii permit formarea unui climat favorabil în cadrul colectivului de muncă, ce va exclude riscul de fraudă, deoarece fiind motivat şi simţindu-se protejat, angajatul va recompensa banca prin atitudine respectuoasă vis-a-vis de sarcinile puse în faţa lui.
Aşadar se poate afirma ca managementul resurselor umane a devenit o componentă tot mai importantă a managementului unei bănci şi fără a fi autonom în plan funcţional, reprezintă un domeniu central al managementului.
Cu referinţă la Moldova, conform datelor statistice publicate pe site-ul web al Băncii Naţionale, numărul total de angajaţi din sistemul bancar la situaţia din 31.03.2016 reprezintă 7705 persoane. Este de menţionat că pe parcursul a unui an numărul dat a scăzut cu 2400 angajaţi. La 31.03.2015 numărul angajaţilor în băncile din ţară constituia 10105 persoane. Cauza micşorării considerabile a numărului lucrătorilor bancari este evidentă - lichidarea celor trei bănci - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.
Dacă e să calculăm Indicatorul de Rentabilitate a Capitalului Uman, măsurat ca venitul brut generat de fiecare angajat, pentru primul trimestru 2016 acest indicator constituie o mărime de 264,8 mii lei, iar pentru trimestrul I 2015 - 187,6 mii lei. Deci, odată cu scăderea numărului de angajaţi în sistemul bancar, rentabilitatea capitalului uman a crescut cu 39,6%.