A devenit deja o tradiție în ultimul timp ca Republica Moldova să intre în noul an fără buget aprobat.
Experții susțin că aceasta, de obicei, nu reprezintă o problemă prea mare, dar având în vedere specificul actual, lipsa unui buget, alături de cea a unui guvern și incertitudinea politică, nu fac decât să agraveze criza economică profundă cu care se confruntă Republica Moldova.
La 28 decembrie 2015, Ministerul Finanțelor a emis un ordin „Cu privire la aplicarea bugetului de stat provizoriu pe anul 2016". Potrivit acestui ordin, bugetul de stat provizoriu pe anul 2016 a fost întocmit în baza bugetului de stat pe anul 2015, luându-se în considerare modificările operate pe parcursul anului. Totuși, acesta are și anumite particularități. Astfel, a fost exclus sau redus volumul programelor de cheltuieli finalizate sau care urmează a fi finalizate în anul bugetar curent; iar soldul (deficitul) bugetului a fost stabilit la un nivel ce nu depăşeşte valoarea acestuia aprobată în buget pe anul 2015.
Totodată, Ministerul Finanțelor precizează că în perioada aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea cheltuielilor pentru acţiuni sau măsuri noi comparativ cu anul precedent.
Valabilitatea bugetului provizoriu va înceta odată cu punerea în aplicare a legii bugetului de stat pe anul 2016, iar operaţiunile efectuate din bugetul provizoriu se vor transfera în contul bugetului de stat adoptat pe anul 2016.
Mai exact, bugetul provizoriu pentru acest an prevede venituri de 27, 8 miliarde de lei și cheltuieli de aproape 31 de miliarde, cu un deficit bugetar de trei miliarde 128,5 milioane de lei. Guvernul speră că cea mai mare parte a deficitului bugetar va fi acoperit din împrumuturi externe - 2,7 miliarde de lei.
Guvernul speră că la buget vor fi acumulate peste 25 de miliarde de lei din impozite și taxe. Dintre acestea, aproape 15 miliarde din taxa pe valoarea adăugată. Din accizele la produsele petroliere ar trebui să fie încasate 1,4 miliarde de lei, iar din cele pentru țigări - peste 1,3 miliarde. Guvernul mai speră să primească granturi în valoare de 1,16 miliarde de lei.
Lipsa bugetului adâncește incertitudinea
Analistul economic Roman Chircă remarcă faptul că deja a devenit tradițional ca Republica Moldova să intre în noul an fără buget, dar în situația actuală, incertitudinea legată de buget și politica bugetar-fiscală aprofundează și mai mult criza economică. „Este un lucru devenit tradițional, doar că în acest an nimeni nici nu mai acordă atenție acestui subiect. Acest lucru complementează criza economică și mărește incertitudinea", spune Chircă.
În același timp, analistul Sergiu Gaibu menționează că până la votarea unui nou buget cheltuielile vor fi reduse, iar investițiile vor fi sistate în continuare, așa cum se procedează de aproape jumătate de an deja. „Au mai fost situații similare, s-au luat măsuri preventive de continuare a încasărilor în conformitate cu prevederile standard, dar, evident, este o situație neplăcută, pentru că au fost sistate plăți necesare precum angajări noi, investiții etc., astfel încât veniturile, care sunt reduse și mai puține, să fie suficiente pentru onorarea obligațiilor curente", a remarcat Gaibu.
„Există riscuri, iar cu cât mai repede va fi ajustat bugetul nou la realități, cu atât va fi mai bine pentru economia națională", a concluzionat expertul.
La cel sărac...
Între timp, în contextul incertitudinii economice, leul continuă să se deprecieze de la începutul anului. După o scurtă rebalansare, la sfârșitul lui 2015, în ultimele zile situația devine destul de îngrijorătoare. La începutul săptămânii, paritatea leu/euro a depășit 22 de lei, iar leu/dolar se apropie de 21.
Experții susțin că principalul factor este cel sezonier, dar și tendințele economice tot mai precare. „Este un fenomen pe care l-am prognozat demult. Riscurile se aprofundează pe parcursul iernii, pentru că plățile în exterior cresc în special pentru producătorii de energie, iar exporturile scad", susține Sergiu Gaibu. Totuși, el menționează că trendul nu va fi la fel de vertiginos ca la începutul anului trecut. „Nu va fi situația de la începutul anului trecut, pentru că atunci era și un capital speculativ mare. În acest an, măsurile Băncii Naționale au limitat acest lucru. Capital speculativ pentru a face tranzacții în scopuri de destabilizare practic nu există", spune expertul.
Totuși, principala cauză, potrivit lui Gaibu, este cererea mare de valută, în comparație cu oferta. Exporturile sunt în scădere, la fel ca și remitențele. „Și importurile, și exporturile și remitențele au scăzut semnificativ, dar dacă pe parcursul verii decalajul dintre cererea și oferta de valută era mai mic, în iarnă acesta a crescut. Din acest motiv, evident, cursul valutar suferă".
El susține că pentru moment nu pot fi făcute prognoze despre evoluțiile de pe piața valutară din cauza incertitudinii politice și economice.
Fără finanțări internaționale
În ultimii șase ani este pentru a patra oară când Republica Moldova intră în noul an fără buget. Și este a treia oară când intră în noul an fără un guvern plenipotențiar. Situația economică însă este precară. Investiții nu se mai fac. Organizațiile internaționale au stopat finanțările și nu se știe când le vor relua. Un nou acord cu FMI este în aer, iar negocierile nu vor fi reluate decât după formarea guvernului, iar documentul nu va fi semnat decât după votarea bugetului.
Ne întrebăm: cât va mai rezista Republica Moldova într-o astfel de situație?