Exemplul 2. Utilizînd datele din exemplul 1, să admitem că entitatea în septembrie 201X în procesul prelucrării materialului „X" a obţinut suplimentar şi produsul secundar „C" în cantitate de 364 kg. Valoarea realizabilă netă a unei unităţi de produs „C" constituie 40 lei. Conform politicilor contabile ale entităţii valoarea produsului secundar se repartizează între produsele cuplate proporţional cantităţii efective a materialului consumat.
În baza datelor din exemplu, valoarea realizabilă netă a produsului secundar constituie 14 560 lei (364 kg x 40 lei) şi se atribuie tipurilor de produse cuplate conform calculului prezentat în tabelul 2.
Tabelul 2
Repartizarea valorii produsului secundar pe tipuri de produse cuplate proporţional cantităţii materialului iniţial consumat
|
Tipuri de produse |
Consumul efectiv de material, kg |
Coeficient de repartizare |
Valoarea produsului secundar, lei |
|
1 |
2 |
3 = ∑4 : ∑2 |
4 |
|
„A" |
2 688 |
2,5 |
6 720 |
|
„B" |
3 136 |
2,5 |
7 840 |
|
Total |
5 824 |
|
14 560 |
Potrivit calculelor din tabelul 2, produsul secundar obţinut de entitate în septembrie 201X se contabilizează ca majorare a stocurilor în sumă de 14 560 lei concomitent cu diminuarea costurilor activităţilor de bază în sumă de 6 720 lei pentru produsul „A" şi 7 840 lei pentru produsul „B".