Legea privind comerţul intern, una dintre cele mai importante din ultimii ani, urmează să fie testată în regim pilot în patru localităţi din R. Moldova. Actul legislativ va intra în vigoare la mijlocul anului 2017 pentru a fi evitate blocajele, lacunele şi neconcordanţele.

Ion Chişlea

Modificarea legislaţiei moldoveneşti ce reglementează comerţul interior se află pe ultima sută de metri. Această reformă este implementată cu suportul financiar şi tehnic al proiectului Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) „Comerț, Investiții și Reglementarea Activității de Întreprinzător" (BRITE). Adoptat acum două săptămâni în Parlament în prima lectură, proiectul de lege privind comerţul interior este acum dezbătut în comisiile parlamentare şi urmează să fie adoptat în câteva săptămâni în lectura finală.

Relaxare şi responsabilizare

Reforma respectivă urmăreşte reducerea la maximum a timpului necesar pentru deschiderea unei afaceri în comerţ sau a unui nou punct comercial pentru o afacere care există deja. Aceasta reduce impactul birocratic asupra procesului de iniţiere a afacerii, antreprenorul fiind obligat să anunţe doar pe site-ul autorităţii locale despre începerea activităţii, asumându-şi pe propria răspundere respectarea tuturor exigenţelor impuse de legislaţie pentru practicarea acestei activităţi. Lista acestor cerinţe trebuie să fie accesibilă tuturor doritorilor, inclusiv pe pagina web a autorităţii locale.

Cine va monitoriza activitatea comercianţilor

Registrul informaţional e-Comerţ interior va asigura evidenţa şi monitorizarea unităţilor comerciale şi a locurilor de desfacere, precum şi a datelor aferente acestora. Registrul va fi instituit şi administrat de Guvern, iar costurile acestuia vor fi acoperite de Agenţia americană USAID.

Guvernul este obligat să asigure şi să ofere suportul necesar pentru conectarea autorităţilor administraţiei publice locale la RI e-Comerţ interior, precum şi pentru interacţiunea acestuia cu alte resurse informaţionale de stat şi ale autorităţilor publice locale.

Totodată, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure introducerea şi actualizarea datelor privind unităţile comerciale şi locurile de vânzare, inclusiv datele din notificările şi actele anexate depuse de comerciant la biroul specializat al autorităţii administraţiei publice locale. De asemenea, autorităţile locale trebuie să facă publice deciziile de suspendare sau încetare a activităţii de comerţ emise de autorităţile competente în termen de cel mult trei zile de la data recepţionării acestora.

Astfel, toată informaţia ce ţine de persoana sau compania ce desfăşoară activitate de comerţ se va acumula în acest sistem, formându-se o aşa-numită istorie a activităţii comerciantului. Un detaliu foarte util pentru autorităţi în interacţiunea lor cu comercianţii.

De altfel, accesul la informaţiile privind unităţile comerciale şi locurile de vânzare din RI e-Comerţ interior este garantat şi gratuit tuturor persoanelor astfel încât activitatea de comerţ, care este una de interes public, va putea fi monitorizată fără restricţii de opinia publică. 

Implementarea la scara naţională

Implementarea reformei va începe la mijlocul anului 2017. Până atunci, noile prevederi vor putea fi testate în regim pilot în câteva localităţi din R. Moldova. Această informaţie, oferită pentru ECOnomist de către Svetlana Ţurcanu, şefă a Secției politici comerț interior din cadrul Direcţiei generale de dezvoltare a mediului de afaceri și investițiilor a Ministerului Economiei şi Comerţului.

Ideea privind testarea în regim pilot a legii a apărut la experţii din cadrul Congresului autorităţilor publice locale, care s-au arătat sceptici în ce priveşte implementarea cu succes a reformei din cauza că vor apărea o sumedenie de detalii la care legislatorii nu s-au gândit în momentul elaborării şi promovării legii. Reticenţa autorităţilor locale este de înţeles. Din câte se ştie, activitatea de comerţ este de regulă principala formă de antreprenoriat în special în localităţile rurale din R. Moldova. Chiar dacă marea majoritate a populaţiei din mediul rural este angajată în domeniul agricol, această activitate nu este de obicei integrată într-o afacere înregistrată oficial. De aceea, e firesc ca primarii localităţilor să aibă temeri că o reformă în comerţul interior ar putea să le prejudicieze una din puţinele surse de venit de care dispun.

Totodată, autorii reformei şi angajaţii Ministerului Economiei spun că aceste temeri sunt nejustificate. Potrivit Svetlanei Ţurcanu, autoritatea locală va beneficia în continuare de taxele locale pe care le achitau antreprenorii până în prezent.

Ghişeul Unic nu anulează responsabilităţile

O altă temere a experţilor de la CALM (Congresul Autorităţilor Locale din Moldova) ţinea de funcţionarea ghişeului unic. Conform proiectului de lege, antreprenorul poate ridica autorizaţiile speciale (dacă are nevoie de acestea) într-un singur loc, fără a fi obligat să meargă la toate autorităţile vizate. Este vorba de autorizaţii de la pompieri, Sanepid, poliţie, în cazul în care profilul de activitate este pasibil unor riscuri de care sunt responsabile aceste autorităţi.

Cei de la CALM se tem că acest ghişeu unic se va afla cel mai probabil la Primărie şi asta va fi responsabilă de toate încălcările posibile ale antreprenorului, care pun în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor, chiar dacă respectarea acestora intră în competenţa altor autorităţi. Adică, există temerea că primăria va fi „ţapul ispăşitor" în astfel de cazuri aşa cum autorizaţia va fi ridicată de la ghişeul unic din primărie. La acest capitol, Svetlana Ţurcanu a menţionat că nu poate apărea astfel de situaţie deoarece în autorizaţii va fi indicat cine şi de ce este responsabil.

Responsabilitate socială

Viorel Rusu, expert CALM, îşi exprima anterior îngrijorarea că amplasarea unităţilor comerciale lângă sau în cadrul spaţiului locativ va da bătăi de cap. „Să nu ne trezim ca în fiecare local, bar sau restaurant, să fie necesar câte un poliţist", a afirmat Rusu.

De fapt, CALM este de părere că aspectul social este foarte mult subestimat de autorii proiectului. „Considerăm că nu există o proporţionalitate între introducerea conceptului de notificare ca sistem destul de liberalizat pentru întreprinzători responsabili pentru asemenea domeniu riscant ca activitatea comercială (în aspectul protejării drepturilor şi intereselor individuale ale cetăţeanului şi intereselor comune ale unei colectivităţi locale) şi mecanismul de răspundere care ar trebui să fie aspru - până la închiderea activităţii şi privarea de dreptul de a mai desfăşura asemenea activitate pe un anumit termen, confiscarea şi alte măsuri de asigurare", se menţiona în nota CALM la proiectul de lege respectiv.

În fine, toate aceste detalii urmează să fie luate în calcul până la adoptarea în lectura finală a proiectului. Este însă foarte posibil că pe parcursul implementării reformei să apară la iveală o serie de lacune care să facă legea greu de aplicat. Acestea ar trebui descoperite şi soluţionate pe parcursul testării în regim pilot a reformei. Aceasta, fiind perfecţionată, urmează să schimbe cardinal optica atât a autorităţilor locale în raport cu businessul, dar şi să contribuie la creşterea responsabilităţii oamenilor de afaceri în raport cu comunităţile din care fac parte.