Puţinele relaxări prevăzute în Politica bugetar-fiscală nu se îndeplinesc

Acum două săptămâni Parlamentul a adoptat în două lecturi Politica bugetar-fiscală pentru 2013. Documentul a fost votat doar de deputaţii din alianţa de guvernare, opoziţia criticându-l vehement. Anterior, modificările la document au fost aprobate cu scandal de către Comisia de Economie, Buget şi Finanţe iar deputaţii comunişti, cât şi cei socialiştii, au criticat graba în care Alianţa pentru Integrare Europeană a aprobat proiectul. Şi reprezentanţii Patronatelor au fost indignaţi de faptul că nu le-a fost solicitată opinia.

La începutul primăverii Ministerul Finanţelor a aprobat Planul de Activitate pentru anul 2012. La data de 20 martie autoritatea promitea o oarecare slăbire a presiunii fiscale însă, pe parcurs s-a dovedit că aceasta a fost doar o promisiune iar în realitate vom fi nevoiţi să suportăm taxe mai multe şi mai mari.

Reducerea poverii fiscale şi simplificarea sistemului de impozite şi taxe, un obiectiv imposibil

Unul din obiectivele strategiei, cel cu numărul trei, prevedea o oarecare relaxare a poverii fiscale. Şi dacă în numerologie "3" este considerată o cifră norocoasă aceeaşi regulă nu e valabilă şi în Planul de activitate al Ministerului Finanţelor pentru anul 2012. Pentru trimestrul II şi III al anului 2012 a fost programată reducerea numărului de impozite şi taxe prin consolidarea acestora. În realitate s-a întâmplat cu totul altfel.

În Politica bugetar-fiscală din 2012 şi-au găsit loc noi taxe şi impozite:

După o perioadă de cinci ani în care persoanele juridice au fost scutite de impozitul pe venit - are loc reintroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%.

În Codul Fiscal a fost inclusă prevederea ca agenţii economici-beneficiari de dividende urmează să includă sumele dividendelor obţinute în venitul brut. De asemenea se păstrează cota de 15% la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată a dividendelor în folosul persoanelor fizice.

Aplicarea unui impozit pe venit în mărime de 4% din volumul de vânzări al Întreprinderilor mici care au cifra de afaceri de până la 600 mii lei pe an.

Creşterea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice prin majorarea cotei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată de la 5% la 7%.

Majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere, băuturi alcoolice tari, produse din tutungerie. Introducerea accizului la gazul lichefiat.

Majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii şi oraşe de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori;

Mărirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri şi persoanelor fizice prin majorarea unor amenzi pentru încălcări fiscale şi extinderea metodelor şi surselor indirecte de impozitare a veniturilor asupra persoanelor fizice.

Introducerea a 5 taxe locale noi: taxa de la posesorii unităţilor de transport; taxa pentru parcaj, taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, taxa pentru evacuarea deşeurilor, taxa pentru dispozitivele publicitare.

Ministerul Finanţelor nu s-a oprit aici şi preconizează să înăsprească atitudinea faţă de business şi în anul viitor. Politica bugetar fiscală pentru 2013 prevede introducerea taxei pe valoare adăugată în mărime de 20% pentru producţia de zahăr, faţă de 8% în prezent, majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale şi gazul lichefiat până la 8%, în prezent aceasta fiind de 6%. Tot în 2013 va fi modificată şi modalitatea de accizare a băuturilor alcoolice tari şi censul de vârstă pentru autoturisme, acesta fiind majorat de la 7 la 10 ani, şi vor fi introduse cote mai mari la accize pentru autovehiculele cu vârsta de 8, 9 şi 10 ani: +5%, +10% şi, respectiv, +15%.

De ce se promite ceea ce se ştie de la bun început că nu se va face?

În ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.267, care rezultă din politicile fiscale, vamale şi bugetare pentru anul 2012, votată de Parlament pe 23 decembrie 2011. Planul de Activitate al Ministerului Finanţelor a fost aprobat cu două luni mai târziu şi acţiunile prognozate erau din start în contradicţie cu cele scrise în documentul menţionat anterior.

Aceeaşi situaţie se aşteaptă a fi trăită şi în 2013. Proiectul prezentat, după cum a fost menţionat şi în avizul Ministerului Economiei, a fost promovat în condiţiile lipsei Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2013-2015, aprobat în modul legal stabilit; nu conţine măsuri care urmează a fi întreprinse pentru implementarea unor acţiuni prioritare stabilite în Programul de activitate a Guvernului pe anii 2011-2014 la capitolul „Politica bugetar – fiscală şi gestionarea finanţelor publice”, cum ar fi: reducerea presiunii fiscale şi numărului de impozite şi taxe prin consolidarea acestora; optimizarea interacţiunii în cadrul administrării fiscale şi vamale cu scopul eficientizării şi reducerii poverii administrative şi de control asupra mediului de afaceri; îmbunătăţirea mediului de afaceri şi climatului investiţional; nu invocă modificări care ar rezulta din proiectul obiectivelor politicii de administrare fiscală şi vamală pe termen mediu 2013-2015.

Opinie:

Vlad Bercu, analist economic: Dezbaterile publice ar fi eliminat unele întrebări şi îndoieli care există vizavi de politica bugetar - fiscală

În condiţiile în care Ministerul Finanţelor nu reuşeşte să acumuleze veniturile planificate şi vorbeşte despre austeritatea bugetului, era normal ca să procedeze la nişte acţiuni de ordin fiscal pentru a mări încasările. Nu aş putea spune că e vorba de taxe noi. Au fost indexate accizele la carburanţi la rata inflaţiei. Se revine la cota standard TVA de 20 % la producţia agricolă primară, cu restituirea diferenţei de 12%.

Pare a fi normal, doar că am îndoieli că statul va restitui banii în termenul în care promite, de 30 de zile. Pe de altă parte, după ce intervine obligaţiunea fiscală, agricultorii ar putea să nu aibă bani, din cauza că nu le-a fost achitată producţia livrată procesatorilor, şi atunci producătorul agricol este pus într-o situaţie financiară destul de dificilă.

Dacă situaţia în zona euro şi ca urmare în CSI se înrăutăţeşte, în consecinţă şi în Moldova, veniturile la buget scad şi atunci cum onorează obligaţiunile la capitolul restituirea TVA Ministerul Finanţelor? Probabil ar fi fost cazul să fie făcută şi o analiză mai detaliată privind consecinţele revenirii la cota standard TVA de 20% la zahăr. Cât priveşte majorarea accizelor la ţigarete, ele oricum urmează a fi ridicate treptat la nivelul celor europene. Autorităţile au reuşit să revendice o perioadă mai lungă pentru această tranziţie, deja e bine, "pentru fumători". Şi accizele la băuturi alcoolice sunt mai mici decât în regiune. Dar cred că există şi multe zeci de modificări mai mici, care ne scapă, dar care vor provoca întrebări la antreprenori.

Ministerul Finanţelor a afişat în timp utili proiectele de legi pe pagina oficială a Ministerului. A existat timp suficient pentru a face propuneri. Altceva că cele venite de la alte structuri, decât de la ministere, judecând după un raport al MF, nu au fost luate în considerare. Dezbaterile publice ar fi eliminat unele întrebări şi îndoieli care există.