Proprietarii de locuinţe, obligaţi să prezinte dreptul de proprietate pe imobil,

pentru evitarea evaziunilor fiscale

Evaziunea fiscală de la eschivarea plăţii impozitului pe imobil se ridică la zeci de mii de lei, doar în capitală, după cei mai mulţi proprietari deşi oficial nu au dată locuinţa în folosinţă locuiesc în ea fără să achite impozitul pe imobil.

Oficiile cadastrale vor monitoriza bunurile imobile în vederea impozitării acestora, potrivit proiectului de lege cu privire la monitoringul bunurilor imobile aprobat săptămâna trecută de Guvern.

Mii de proprietari de imobile nu-şi înregistrează cu anii imobilele date în folosinţă, ca urmare nu achită impozitele pe imobil, s-a declarat în şedinţa Guvernului, Astfel, în Chişinău ar exista circa 5 mii de imobile finisate, dar care nu au trecut procedura de înregistrate. Construcţia unor case de locuit „durează” până la 20 de ani. În şedinţa executivului s-a menţionat că acestea şi alte cazuri denotă o lipsă de evidenţă şi monitorizare a proprietăţii, evaziune fiscală.

„Este de fapt evaziune fiscală în modul cel mai direct. Cei mai interesaţi de această problemă ar trebui să fie interesate autorităţile locale deoarece sunt veniturile ratate de ei. Eu cred că trebuie să avem şi nişte termene prevăzute în legislaţie de la începutul construcţiei până la darea în folosinţă pentru că vom avea cazuri de locuinţe începute şi lăsate de izbelişte deoarece există proprietari care aşteaptă până va creşte preţul lotului de teren ca să îl poată vinde mai scump”, declara săptămâna trecută, premierul Vlad Filat.

Mai avem o lege de monitorizare a imobilelor, dar care stă prăfuită în sertar

Pe de altă parte Victor Barbăneagră, vice-ministrul Finanţelor a spus că în Codul Fiscal există o prevedere în care e specificat, că din momentul primirii autorizaţiei de construcţii, proprietarul imobilului în trei ani trebuie să achite impozitul pe locuinţă sau după finalizarea a 50% din construcţie. „Legea este de acum doi ani, dar nu s-au evaluat aceste bunuri imobile”,a mai precizat Barbăneagră.

Astfel, noua lege cu privire la monitorizarea bunurilor imobile, aprobată de executiv, presupune actualizarea datelor cadastrale a bunurilor imobile la apariţia oricăror modificări ale datelor cadastrale la cererea proprietarilor bunurilor imobile sau reprezentanţilor împuterniciţi. Iar autorităţile publice locale vor fi responsabile de prezentarea la oficiile cadastrale teritoriale a actelor care confirmă schimbarea modului de folosinţă a bunurilor imobile, stabilirea unor norme şi reguli de folosire a imobilelor, asigurarea înregistrării contractelor de locaţiune şi arendă a imobilelor din proprietatea statului.

Totodată, autorităţile publice locale vor fi responsabile de modificarea configuraţiei, suprafeţei şi altor date cadastrale în legătură cu atribuirea terenurilor, modificarea destinaţiei terenurilor şi construcţiilor, eliberarea autorizaţiilor de construcţie sau desfiinţarea construcţiilor. Iar monitorizarea oficiilor cadastrale va viza şi construcţiile cu un grad de executare de 50% şi mai mult, rămase nefinalizate mai mult de trei ani după începutul lucrărilor de construcţie. Informaţia prezentată va conţine date despre proprietar sau beneficiar, necesare identificării bunului imobil.

Pe de altă parte, titularii de drepturi asupra bunurilor imobile sunt obligaţi să asigure ca datele cadastrale în privinţa imobilelor să fie înregistrate corect, în termen de trei luni de la data recepţionării lucrărilor de construcţie în urma cărora au fost efectuate modificări în construcţie. Obligaţia respectivă revine şi posesorului construcţiei cu un grad de finalizare de 50% şi mai mult, dacă de la data începerii lucrărilor de construire au trecut trei ani, precum şi titularilor de drept care efectuează reconstrucţia clădirilor existente.

Până la 1 iunie a fiecărui an autorităţile administraţiei publice prezintă oficiilor cadastrale teritoriale copiile actelor ce deţin informaţia indicată de proprietate a imobilului, despre titularul de drept. Iar în cazul înstrăinării sau a instituirii ipotecii asupra bunurilor imobile, datele cadastrale se actualizează obligatoriu, dacă la momentul solicitării extrasului pentru tranzacţie a trecut de la ultima actualizare mai mult de trei ani – pentru construcţii încăperi cu destinaţie comercială de producţie şi cinci ani – pentru alte tipuri de imobile.

Republica Moldova are cel mai mic impozit pe imobil din regine

În Republica Moldova din acest an impozitele pe bunurile imobile cu destinaţie locativă au fost majorate, constituind între 0,05% şi 0,3% din valoarea locuinţei.

Majorarea limitelor cotelor impozitului vizează bunurile imobiliare cu destinaţie locativă din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor).

Astfel, pentru garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele, impozitele au fost majorate de la 0,02% (cota minimă) şi 0,25% (cota maximă) la 0,05% şi 0,3% respectiv. Suplimentar, în anul 2012 a fost introdusă cota impozitului pe bunurile cu destinaţie locativă – apartamente şi case de locuit individuale din satele (comunele) din componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi, în mărime de 0,05% (cota minimă) şi 0,3% (cota maximă), şi terenurile agricole şi construcţiile amplasate pe ele, în mărime de 0,1% (cota minimă) şi 0,3% (cota maximă).

Datele Fisc-ului arată că în primul trimestru al acestui an încasările de la impozitul funciar au constituit 13,2 mil. lei, iar impozitul pe bunurile imobile – 7,2 mil. lei. Iar în 2011 încasările din impozitarea bunurilor imobile a fost de 95,05 mil. de lei. Impozitul pe bunurile imobile ale persoanelor fizice a constituit 6,9 mil. de lei în timp ce persoanele juridice au achitat 9,8 mil. de lei.

Pentru comparaţie, în Federaţia Rusă impozitul pe imobil este de 0,1-2% din preţul de achiziţie, iar din 2013 preţul se va stabili în funcţie de valoarea de piaţă a locuinţei.

Cetăţenii Ucrainei pentru imobilele cu suprafaţa de 240 - 500 metri pătraţi plătesc anual 1%, în timp ce pentru cele cu suprafaţa de peste 500 metri pătraţi impozitul este 2,7%.

În România, impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se determină prin aplicarea unei cote de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii, însă, pe de altă parte, companiile sunt suprataxate plătind anual un impozit cuprins intre 0,25% si 1,5%, cea mai mare parte a primăriilor marilor oraşe aplică procente care se apropie de nivelul maxim (în Bucureşti, companiile plătesc 1,5%). În ce priveşte cota aplicată populaţiei, ea creşte cu 65% – 300% în cazul în care proprietarul deţine mai multe locuinţe.

În acelaşi timp în Bulgaria cota impozitului este de 0,15%, iar în Polonia impozitul pe imobil este practic la nivelul celui din Republica Moldova. Suma maximă pe care autorităţile locale o pot solicita este de 0,59 zloţi pe metru pătrat util (19 zloţi în cazul companiilor), respectiv echivalentul a 2,19 lei și 70,68 de lei.

În Cehia cota variază de la o regiune la alta, însă suma plătită anual se situează de multe ori sub 100 euro. Dar în momentul în care vinzi o proprietate, trebuie sa plăteşti o taxă echivalentă cu 3% din valoarea tranzacţiei.

În statele dezvoltate impozitul pe imobil e de câteva ori mai mare

În statele dezvoltate impozitul pe imobil este foarte mare, adevărul e că şi veniturile populaţiei sunt altele decât în statele post socialiste. De exemplu, în Germania baza de calcul la nivel federal este de 0,35%, însă la nivel de Land se mai adaugă diverşi coeficienţi care duc procentul mediu la 1,9%.

În Danemarca locuinţele cu o valoare de piaţă ce nu depăşeşte 400 mii de dolari, se impozitează cu 1%. Iar pentru locuinţele cu o valoare mai mare, impozitul este de 3%, însă există diverse reduceri în funcţie de vechimea imobilului.

Spaniolii achită anual pentru locuinţă sume echivalente a 0,5 – 1% din valoarea proprietăţii.

Statul ar putea începe reevaluarea imobilelor

După cum se poate observa, pe segmentul persoanelor fizice, impozitul pe proprietate este extrem de scăzut în Republica Moldova, la fel ca şi în cazul Poloniei sau Bulgariei.

Cel puţin până în prezent, nici un guvern nu a avut curajul sa majoreze semnificativ acest impozit.Este adevărat că multora le este greu să plătească un impozit de 0,05%, cota minimă, şi 0,3% cota maximă, din valoarea locuinţei, dar pentru cei cu adevărat săraci se pot aplica diverse reduceri sau scutiri, astfel încât impozitul să fie suportabil.

Însă cei bogaţi plătesc acelaşi impozit, chiar dacă au locuinţe cu suprafeţe de sute de metri pătraţi, iar autorităţile nu au întreprins nimic în acest sens.

Experţii imobiliari susţin că în anul curent statul ar putea începe reevaluarea imobilelor în scopul percepţiei fiscale a acestora. Ei spun că nu e logic ca proprietatea să fie evaluată la o sumă mică, iar impozitul să fie de 30 de lei.

Pe de altă parte, dincolo de faptul că afectează veniturile bugetare, taxele mici plătite de proprietari contribuie din plin la menţinerea unor preţuri mari pe piaţa imobiliară. Iar majorarea de anul acesta a taxelor pe locuinţă ar putea tăia din pofta celor care intenţionează să cumpere apartamente.

În prezent, deja se atestă o descreştere a cererii din cauza majorării preţurilor pe piaţa imobiliară la suprafeţele mici.