Proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2017 propune mai multe concretizări și perfecționări, ce au menirea de a clarifica unele momente dificile în înțelegerea și aplicarea legislației în domeniu și de a exclude interpretările eronate.

Astfel, se precizează că cheltuielile aferente reparaţiei mijloacelor de transport aerian internaţional, care sunt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic, conform contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional se vor permite spre deducere în scopuri fiscale în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional suportate pe parcursul perioadei fiscale.

Se propune stipularea expresă a tratamentului fiscal al aporturilor fondatorilor societăţii în vederea acoperirii pierderilor înregistrate. În opinia autorilor, prevederile actuale ale legislației la acest capitol, creează posibilitatea de interpretare ambiguă, generând trafic de influenţă sau abuz de putere din partea organelor de control.În prezent articolele 20 (litera m) şi 55 din Codul fiscal, stabilesc că acele contribuţii, efectuate la capitalul unui agent economic în schimbul cotei de participare la capitalul social constituie surse de venit neimpozabile. Conform articolului 17 aliniatul 16 din Legea contabilităţii, pierderea contabilă raportată conform statutului entităţii, se acoperă din profitul net al perioadelor de gestiune curentă şi precedentă, din rezerve şi din capitalul social, din contribuţiile suplimentare ale proprietarilor (asociaţilor, participanţilor, acţionarilor) potrivit hotărârii adunării generale a acestora, iar în întreprinderile de stat şi municipale - de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice (ministere), de autorităţile administraţiei publice locale.

Potrivit Legii privind societăţile cu răspundere limitată, în calitate de aport la capitalul social pot fi aduse bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale şi bani. Standardele Naționale de Cоntabilitate, califică drept venit creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile proprietarilor.

Totodată, Codul fiscal preconizează că, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Titlului II al Codului fiscal. Astfel, contribuţiile suplimentare ale fondatorilor în calitate de aport pentru acoperirea pierderilor perioadelor de gestiune precedente a entităţii nu vor fi supuse impozitării.

O altă propunere din proiect vizează concretizarea modului de utilizare a scutirilor personale prin completarea categoriei persoanelor invalide din copilărie cu persoanele care deţin invaliditatea, urmare a unor afecţiuni congenitale. Modificarea respectivă se propune întru aducerea în concordanţă a prevederilor din Codul fiscal cu noţiunile utilizate în legislaţia din domeniul sănătăţii, şi anume a prevederilor punctului 28 din anexa numărul 3 la Hotărârea Guvernului din 23.01.2013. Scutirea, precum am mai informat anterior, va constitui în 2017 15 840 lei față de 15 060 în 2016.

În vederea excluderii inexactităţilor la determinarea proratei la completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă fiscală, este precizat modul de indicare a proratei în cazul ajustării sumei TVA trecute în cont, aferent procurărilor destinate pentru efectuarea livrărilor mixte în ultima lună a anului şi anume, aproximarea acesteia conform regulilor matematice până la un semn după virgulă. Actualmente, prevederile articolului 102 aliniatul (3) din Codul fiscal nu specifică necesitatea aproximării valorii proratei în cazul în care aceasta nu este un număr întreg, ci o valoare zecimală.

Importantă este şi specificarea expresă a serviciilor financiare care sunt scutite de TVA și anume transferurile efectuate inclusiv prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată.Actualmente, scutirea de TVA se aplică asupra unui spectru larg de servicii financiare, inclusiv pentru efectuarea transferurilor, fără specificare expresă aferentă efectuării acestora prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată.Obiectivul urmărit constă în elucidarea interpretărilor eronate în partea ce ține de scutirea de TVA a serviciilor de recepționare a plăților electronice (prin intermediul oricăror dispozitive de comunicare electronică), utilizarea cărora în prezent înregistrează o creștere considerabilă, concomitent cu corelarea noțiunilor utilizate în legislația financiar-bancară.

Astfel, conform Legii cu privire la serviciile de plată și monedă electronică, persoanele juridice care au dreptul de a presta servicii de plată (adică prestatori de servicii de plată) sunt băncile care activează în conformitate cu Legea instituţiilor financiare; societăţile de plată; societăţile emitente de monedă electronică; furnizorii de servicii poştale, ce activează în conformitate cu Legea poştei; Banca Naţională a Moldovei, în cazul în care nu acţionează în calitate de autoritate a politicii monetare sau în calitate de altă autoritate publică; Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor.

Proiectul propune şi interzicerea înstrăinării sau transmiterii în folosinţă sub orice formă prevăzută de legislaţie atât integral, cât şi părţi componente ale activelor materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social), scutite de TVA şi taxă vamală. În prezent, interzicerea înstrăinării este prevăzută doar pentru anumite forme de înstrăinare şi transmitere a activelor materiale pe termen lung, care au beneficiat de scutirea de TVA şi taxă vamală la introducerea în capitalul statutar (social) al agentului economic.

Modificările vor contribui la evitarea interpretărilor eronate ale legislaţiei, precum şi prevederea tuturor formelor de înstrăinare sau transmitere, pe care le pot utiliza agenţii economici, care au introdus activele materiale pe termen lung în capitalul statutar (social) cu aplicarea facilităţilor fiscale şi vamale.

Se prevede concretizarea tipurilor de deșeuri care sunt scutite de TVA, de asemenea pentru a exclude dubiile la interpretarea legii. În prezent, scutirea de TVA se aplică pentru materia primă secundară, inclusiv deşeuri şi reziduuri de hârtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi neferoase, reziduurilor industriale, ce conţin metale sau aliaje ale acestora, procurate pe teritoriul RM de către subiecţii impozabili licenţiaţi, urmare a activităţii lor de întreprinzător în RM. Însă cadrul legal privind deşeurile de producţie şi menajere nu prevede expres noţiunea de materii prime secundare.

Modificările și completările enumerate mai sus sunt operate în scopul ajustării terminologiei utilizate în Codul fiscal cu cea utilizată în alte documente recent adoptate, inclusiv cele armonizate la legislația UE.