Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul perfecţionării sistemului public de asigurări sociale, precum şi în vederea aducerii în concordanţă cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. De asemenea, unele amendamente (art. 31, art. 49) au fost propuse în scopul realizării Planului de acţiuni privind implementarea recomandărilor din Raportul anual 2014 al Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuințării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public (Hotărîrea Parlamentului nr. 188 din 5 noiembrie 2015).

Obiectivul urmărit prin promovarea prezentei legi este remedierea omisiunilor şi carenţelor de ordin legislativ identificate în procesul de implementare a legii.

Conform proiectului de lege se propun un şir de modificări şi completări la mai multe articole ale legii vizate, precum şi completarea legii cu o anexă.

Modificarea listei categoriilor persoanelor asigurate, prevăzute la articolul 4 din lege este dictată de necesitatea de a evita interpretarea eronată şi confuză a prevederilor legislative, precum şi pentru precizarea expresă a situaţiilor ce implică obligativitatea persoanei de a achita contribuţii de asigurări sociale şi respectiv, dreptul de a beneficia de prestaţii de asigurări sociale prin sistemul public de asigurări sociale.

Actualmente, persoana asigurată obligatoriu, prin efectul legii, este „persoana cure desfăşoară activitate pe bază de contract individual de muncă". Modificarea propusă la acest articol presupune includerea în categoriile persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale şi a „persoanei aflate în raporturi de serviciu în baza actului administrativ ori prin alte tipuri de contracte civile în vederea efectuării de lucrări sau prestării de servicii" şi a „persoanelor autorizate să desfăşoare activitate independentă sau profesională", întru conturarea expresă a situaţiilor ce cad sub incidenţa legii vizate şi întru evitarea dublei interpretări a normei juridice.

Prin modificările propuse la art. 23 din lege se urmăreşte concretizarea drepturilor şi veniturilor din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii.

Astfel, conform modificărilor preconizate la articolul respectiv se propune indicarea expresă, în anexa nr. 1 la lege, a tipurilor de drepturi şi venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii.

Se propune de a exclude alin. (3) al articolului 24 din lege. Propunerile respective intervin în situaţia în care, la moment, cadrul juridic existent referitor la regularizarea şi plata sumelor ce reprezintă prestaţii de asigurări sociale şi a celor ce reprezintă suma contribuţiilor de asigurări sociale este foarte succint, stipulat într-un articol şi nu acoperă integral subiectul dat. Prin proiectul de lege se propune stipularea normelor respective în articole separate cu prevederi concrete, divizate pe reglementarea unor aspecte distincte.

Astfel, articolul 24 stabileşte norma juridică privind virarea contribuţiei individuale de asigurări sociale.

Totodată, se propune de a include un articol nou Articolul 24¹ ce reglementează, regularizarea şi plata sumelor contribuţiilor de asigurări sociale virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar articolul 25 reglementează regularizarea şi plata sumelor ce reprezintă prestaţii de asigurări sociale.

Articolul 30 din lege se completează cu un alineat nou care stabileşte termenul imprescriptibil pentru aplicarea măsurilor de executare silită asupra contribuabililor care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat.

În prezent, se întâmpină dificultăţi în vederea aplicării măsurilor de executare silită, în cazul neachitării de către contribuabili a obligaţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, necesitatea completării legii cu alineatul respectiv, rezidă în faptul că prestaţiile de asigurări sociale acordate persoanelor asigurate din sistemul public de asigurări sociale se stabilesc în baza principiilor contributivităţii şi repartiţiei. Totodată, contribuţiile de asigurări sociale au o destinaţie strict individualizată şi sunt interdependente de stabilirea prestaţiilor sociale, iar precizarea expresă a termenului imprescriptibil pentru executarea silită în caz de neonorare a obligaţiei de plată a contribuţiilor vine ca un garant în realizarea ulterioară a drepturilor sociale a persoanelor asigurate din sistemul public de asigurări sociale.

Prin respectivul proiect de lege se propune operarea modificărilor în partea ce rine de achitarea sumelor datorate în cazul lichidării sau insolvenţei angajatorului, condiţionate de noile reglementări stabilite de Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în temeiul căreia se impune necesitatea ajustării cadrului legal. Totodată, se urmăreşte simplificarea procedurii de luare la evidenţă specială a creanţelor debitorilor.

La articolul 38 se propune excluderea prevederilor conform cărora extrasul de cont se eliberează repetat, la cererea asiguratului, contra plată.Extrasul de cont conţine informa; ie privind veniturile realizate de persoana asigurată şi respectiv, contribuţiile aferente acestui venit, calculate şi achitate la bugetul asigurărilor sociale, care servesc bază şi temei pentru drepturile sociale ale asiguratului. Extrasul de cont oferă persoanei asigurate posibilitatea de a urmări în permanenţă datele privind salariul său, prezentate de angajator.Ţinând cont de faptul că extrasul de cont serveşte drept document confirmativ privind venitul realizat, solicitat de mai multe instituţii, eliberarea repetată a acestuia contra plată impune cheltuieli suplimentare pentru asigurat, de aceea această prevedere este considerata inoportună.

În redacţia actuală a Legii nr. 489 - XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale se constată o serie de discordanţe cu Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Una din problemele identificate este tratarea diferiţi: a statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale reglementează clar că bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) este parte componentă a bugetului public naţional (BPN). Astfel, CNAS, în calitatea sa de administrator de buget, fiind finanţată din resursele acestui buget, trebuie să se alinieze la regulile şi procedurile stabilite pentru autorităţile/instituţiile bugetare.

O altă modificare majoră se referă la abrogarea prevederilor privind formarea şi utilizarea Fondului de rezervă a bugetului asigurărilor sociale de stat. Ţinînd cont de situaţia deficitară atestată în executarea BASS din ultimii ani, prevederile legislaţiei actuale privind formarea fondului de rezervă al BASS sunt neactuale, inutile şi practic nu pot fi aplicate. Excedentele anuale formate se acumulează la soldurile de mijloace in contul bugetului, care este tranzitoriu şi poate fi utilizat în corespundere cu legea anuală a BASS. Mai mult, formarea fondului de rezervă se consideră inutilă, deoarece art. 15 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, stipulează că deficitul BASS se acoperă de la bugetul de stat.

Persoane responsabile
Alla Ceban, tel (022) 269 319, e-mail: alla.ceban@mmpsf.gov.md

Data limită pentru comentarii: 31.03.2016

Proiectul și Nota informativă