De menționat, că art. 21¹ al Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior reglementează relațiile contractuale dintre furnizorii și comercianții produselor alimentare. Relevam, că normele prevăzute de articolul respectiv, și anume interzicerea includerii în prețul de achiziție a diverselor taxe și servicii, plafonarea termenului de plată a facturilor și restricționarea returului de produse către furnizor, pînă la 1 ianuarie curent se răsfrîngeau doar asupra produselor alimentare ușor perisabile. Din considerentul că legislația siguranței alimentare nu prevede o listă expresă a acestor produse, era imposibilă aplicarea legii în practică de către agentul constatator al contravenției (serviciul fiscal). Astfel, prin prisma legislației internaționale aferente reglementării lanțurilor alimentare sfera de acțiune a normelor vizate a fost extinsă asupra tuturor produselor alimentare. Acest fapt a trezit nemulțumiri în rîndul comercianților. Ca consecință, în adresa instituțiilor statului, în special a Ministerului Economiei au parvenit scrisori din partea rețelelor de magazine cu solicitarea de interpretare a normelor primare din lege și stabilire a unui moratoriu asupra acestora.

Consecutiv, pe platforma Ministerului Economiei și a Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova au fost organizate întruniri cu participarea instituțiilor interesate, a reprezentanților asociațiilor patronale ale producătorilor locali și a rețelelor de magazine în vederea găsirii unui echilibru de interese economice și a unui mecanism viabil de aplicare a legii.

Astfel, urmare discuțiilor și consultărilor purtate a fost elaborat proiectul vizat, care prevede amendamente la Legea nr. 231 din 23.09.2010 și la Codul contravențional. Proiectul dat include 5 norme de reglementare în relațiile contractuale dintre furnizori și comercianți pe lanțul alimentar.

1. În baza prevederilor Standardului Național de Contabilitate „Stocuri", ajustat la standardele europene în domeniul contabilității, se definește noțiunea de „cost de achiziție a produselor", care include valoarea produselor și toate cheltuielile aferente destinației produselor la locul de destinație. Prin urmare se interzice includerea în acest cost a diverselor taxe și servicii care nu au tangență cu aducerea produsului la „poarta magazinului".

2. Producătorii locali au propus plafonarea reducerilor comerciale. Această propunere este argumentată prin faptul, că în procesul de negociere a contractelor de livrare a produselor, comercianții solicită din partea furnizorilor diverse reduceri de preț (discount, bonus, rabat), mărimea cărora depășește în unele cazuri 30%.  Situația dată impune deseori producătorii, în special cei mici, să vîndă produsele sub costul de fabricație a lor și aceasta poate provoca falimentul întreprinderii. Ca rezultat, prin prisma legislației altor state, se consideră oportun plafonarea  reducerilor comerciale (nu mai mult de 10 %) cu scopul balansării puterii de negociere a părților contractante.

3. Referitor la termenul de plată a facturilor, s-a decis asupra stabilirii a mai multor termeni în dependență de rotația de vînzare a produselor reieșind din  termenul de valabilitate a acestora (data limită de consum / data durabilității minimale) - 7, 30 și 60 zile calendaristice. E de notat, că în directiva UE privind plata întîrziată a facturilor termenul limită pentru achitarea produselor alimentare achiziționate este de 30 zile.

4. În ceea ce privește returul produselor alimentare, ținem să menționăm, că legislația europeană nu permite returul produselor de către comerciant furnizorului în cazul în care produsele sunt conforme reglementărilor tehnice în vigoare. Se permite, la solicitarea furnizorului, doar retragerea produselor de pe piață la depistarea unor vicii ascunse sau rechemarea acestora. Astfel, luînd în considerație interzicerea returului produselor alimentare de la 1 ianuarie 2017 fără acordarea unei perioade de tranziție, formarea stocurilor de produse la comercianți și reieșind din faptul, că la moment este insuficientă infrastructura de procesare și/sau distrugere a deșeurilor alimentare se propune permiterea returului produselor alimentare conforme normelor siguranței alimentare, a căror termen de valabilitate depășește 180 zile, cu condiția, că pînă la expirarea produsului a rămas nu mai puțin de 1/3 din data limită de consum.

5. Ultima reglementare propusă vizează susținerea comercializării produselor alimentare autohtone, și anume stabilirea unei cote de raft, nu mai puțin de 50%, destinată expunerii și vînzării produselor locale conform unei liste aprobate de Guvern. Lista respectivă va include produsele alimentare fabricate în Republica Moldova, a căror volum de producere permite asigurarea continuității livrărilor în magazin, evident și conforme parametrilor de calitate și inofensivitate a produselor. Prin această normă, producătorii locali vor fi siguri în existența pieței de desfacere și își vor consolida eforturile asupra sporirii competitivității produselor fabricate. Impactul economic așteptat de la implementarea normei vizate este dezvoltarea economiei naționale, in special a regiunilor.

Concomitent, se propune o perioadă de tranziție pentru aplicarea normelor Codului contravențional privind returul produselor alimentare și a cotei de raft destinată comercializării produselor autohtone (de la 1 ianuarie 2018).

Data limită pentru comentarii: 07.04.2017

Persoane responsabile
Persoana responsabilă: Aliona Ursoi, tel.: 022 / 250 646, aliona.ursoi@mec.gov.md.

Proiectul și Nota explicativă