PIB-ul urmează să crească cu 37 de miliarde, Bugetul Public Naţional - cu peste zece miliarde de lei, iar salariul mediu cu 1640 de lei în următorii trei ani. Însă cu condiţia că guvernul va implementa la greu reforme, iar configuraţia economică internaţională ne va fi favorabilă.
Ion CHIŞLEA
Ministerul Finanţelor a publicat recent Cadrul bugetar pe termen mediu, în care anticipează atât evoluţia economică pentru următorii patru ani, veniturile, dar şi cheltuielile bugetare şi evoluţia acestora pentru fiecare domeniu în parte.
Astfel, până în anul 2019, produsul intern brut ar trebui să ajungă până la 169,2 miliarde de lei faţă de 132,7 miliarde în anul curent. Totodată, leul se va deprecia cu 6,8% în acest an, cu 4,4% anul viitor şi cu circa 5% în următorii doi ani. Astfel, la finele lui 2019, un dolar va costa 22,2 lei.
Exporturile vor ajunge la 2,45 miliarde de dolari, faţă de 1,87 miliarde în anul curent, iar importurile - la 4,77 miliarde, faţă de cele 3,75 miliarde, aşteptate în anul curent.
Salariul mediu pe economie ar trebui să crească de la 4925 lei în anul curent la 6250 lei în 2019.
Pornind de la aceste date, veniturile bugetului public ar trebui să crească de la 48,5 miliarde la 59,3 miliarde de lei, iar cheltuielile - de la 52,8 miliarde la 64,3 miliarde de lei.
Presiunile sociale şi demografice vor spori
Totuşi, pe partea de cheltuieli, presiunile sociale și demografice se vor intensifica făcând presiuni asupra remunerării muncii și prestațiilor sociale. Îmbătrânirea populației sporește volumul de resurse necesare pentru plata pensiilor, compensațiilor și indemnizațiilor. Cheltuielile aferente dobânzilor la împrumuturi pe termen mediu vor spori din cauza creșterii volumului Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) emise pentru executarea garanțiilor emise anterior, precum şi a volumului finanțării interne și externe și majorării ratei dobânzii la VMS. În aceste condiții, posibilitatea de ajustare a cheltuielilor publice în vederea creării unui spațiu mai mare pentru necesitățile investiționale din contul resurselor interne sunt limitate, miza pentru investiții rămânând în continuare atragerea resurselor financiare externe.
Granturi şi împrumuturi de 28 de miliarde
La capitolul finanţare externă, se estimează că pentru anii 2017-2019 Guvernul va beneficia de granturi şi împrumuturi externe în valoare totală de circa 28,3 miliarde de lei (1,288 miliarde dolari). Pentru susţinerea bugetului vor fi atrase 12,42 miliarde, iar pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe vor fi obţinute 15 892,1 miliarde de lei. Unicul donator de granturi pentru susținerea bugetului în următorii trei ani şi jumătate rămâne Comisia Europeană.
Nu s-a ţinut cont de transformarea împrumutului BNM în datorie publică
Cât priveşte finanţarea internă, în anul 2017, se preconizează răscumpărarea VMS emise pe piaţa primară în valoare netă de 218 milioane lei. În anul 2018, Ministerul Finanţelor speră să obţină din vânzarea VMS 1,52 miliarde lei, iar în anul 2019 - 2,48 miliarde lei.
Este interesant faptul că raportul nu conţine nicio referire la convertirea împrumutului de 13,4 miliarde de lei acordat de Banca Naţională celor trei bănci jefuite în datorie publică. Şi asta în condiţiile în care tot mai mulţi oficiali vorbesc despre iminenţa convertirii, aceasta numărându-se şi printre cerinţele FMI. În cazul introducerii, atât datoria internă, cât şi mijloacele ce ar trebui repartizate pentru deservirea ei se vor schimba considerabil.
S-ar putea ca prognozele să nu se împlinească
Chiar şi neţinând cont de această convertire a împrumutului de la BNM în datorie publică, realizarea cadrului bugetar prezentat de Finanţe, care arată destul de optimist, este sub semnul întrebării. Şi asta deoarece problemele în sectorul bancar au condiționat diminuarea încrederii din partea populației și agenților economici din sistem şi pot conduce la deprecierea monedei naționale, transferul lichidităților în sectorul informal şi, ca rezultat, la reducerea posibilităților de creditare a economiei.
Totodată, cererea slabă și presiunile deflaționiste vor avea o influenţă negativă asupra sectorului real. De altfel, chiar miercuri, guvernatorul BNM, Eugen Cioclea, a remarcat că multe companii, inclusiv mari, sunt în prag de insolvenţă, iar acest fapt se răsfrânge asupra sporirii volumului creditelor neperformante.
În acelaşi timp, având în vedere că produsele petroliere sunt importate, majorarea prețurilor la acestea ar putea contribui la majorarea valorii importurilor (în special, a resurselor energetice) şi ratei inflaţiei.
Confirmarea pronosticurilor mai poate fi dată peste cap de creşterea economică slabă și presiunile deflaţioniste în ţările zonei Euro care contribuie la diminuarea exporturilor şi remitenţelor din aceste ţări. În consecinţă, în Republica Moldova se ajunge la micșorarea producției industriale, a consumului populaţiei şi la creşterea ratei şomajului. Şi recesiunea economică din Federaţia Rusă conduce la diminuarea exporturilor în această ţară şi reducerea remitenţelor. De asemenea, criza economică din Ucraina poate afecta volumul schimburilor comerciale cu această ţară provocând riscuri privind tranzitul de mărfuri.
Majorări salariale din contul optimizărilor de personal
Ministerul Finanţelor ia în calcul majorări salariale ale bugetarilor potrivit angajamentelor anterioare. Însă, având în vedere conjunctura economică actuală critică și dificultatea identificării resurselor financiare necesare pentru asigurarea angajamentelor existente, este necesară constrângerea și raționalizarea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar în întregime, astfel încât costurile majorărilor salariale să fie acoperite din contul resurselor economisite în urma optimizării numărului de personal și realizării reformelor în sectorul public, care rămân a fi actuale în agenda reformelor și urmează să fie implementate pe termen mediu, începând cu anul 2017.
Astfel, doar pe parcursul anului curent se va produce optimizarea fondului de retribuire a muncii cu 1% din contul lichidării funcţiilor vacante.
Sectorul bugetar, tot mai neatractiv
Cu referire la sectorul bugetar, Ministerul Finanţelor menţionează că, deși volumul cheltuielilor de personal în acest sector este la un nivel înalt comparativ cu alte țări cu același nivel de dezvoltare, mărimea salariilor rămâne a fi una din problemele stringente. Cheltuielile medii de personal per unitate în sectorul bugetar înregistrează în dinamică o descreștere continuă față de salariul nominal mediu lunar pe economie, diminuând atractivitatea sectorului bugetar.
Astfel, dacă salariul nominal mediu lunar pe economie se presupune să crească de la 4610 lei în acest an până la 6250 lei în 2019, în sectorul bugetar vom avea o creştere mult mai moderată - de la 4502 lei în prezent la 4920 lei peste trei ani.
Totuşi, în pofida optimizărilor menţionate, numărul persoanelor ce primesc bani de la buget urmează să crească de la 190,6 mii până la aproape 200 de mii în 2019.
Mai mult pentru ocrotirea sănătăţii, mai puţin pentru ordinea publică
În ce priveşte repartizarea banilor de la buget, cel mai mult va avea de câştigat domeniul sănătăţii. Aici volumul cheltuielilor va creşte de la 6,7 miliarde în prezent la 8,2 miliarde în 2019. Spre comparaţie, fondurile alocate pentru educaţie se vor majora doar cu vreo trei sute de milioane de lei, de la 9,3 miliarde la 9,68 miliarde.
De menţionat că fondurile alocate apărării naţionale, şi aşa infime, vor scădea de la 591 milioane lei în prezent la 493 milioane peste trei ani. Şi fondurile cheltuite pentru ordinea publică vor scădea - de la 2,36 la 2 miliarde lei. Ştiinţa şi inovaţia rămâne în continuare un domeniu neinteresant pentru guvernanţi, în această direcţie urmând a fi alocate în 2019 460 milioane de lei faţă de 468 milioane în anul curent.
Sistemul de pensii urmează a fi reformat
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat urmează de asemenea să fie majorat considerabil, de la 14,9 miliarde de lei în anul curent la 18,7 miliarde în 2019.
Însă, pentru asigurarea sustenabilității sistemului de pensii în contextul crizei demografice şi al accentuării procesului de îmbătrânire a populaţiei, sistemul urmează a fi reformat. În acest scop este elaborat un concept de reformă care prevede, printre altele, reducerea inechităților din sistemul de pensii şi racordarea la principiile de asigurări sociale, crearea unui sistem de pensii atractiv cu un nivel sporit al beneficiilor, asigurarea unei guvernanțe transparente și cu capacități consolidate de administrare a sistemului de pensii.
Este imperativă trecerea la un alt model economic
Însă pentru ca prognozele economice pentru următorii ani să se materializeze, cei de la Ministerul Finanţelor menţionează că implementarea consecventă a reformelor structurale este crucială pentru stimularea creșterii economice și reducerea sărăciei.
„Strategia Națională de Dezvoltare "Moldova 2020" are drept scop trecerea adecvată la un model de creștere economică pe termen mediu bazat pe sporirea investițiilor, productivității și competitivității. În vederea atingerii acestor obiective, o atenție deosebită urmează a fi acordată dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii tehnico-materiale și resurselor umane. Reorientarea sistemului de învățământ spre necesitățile pieței muncii va juca un rol important în sporirea productivității, va contribui la crearea locurilor de muncă noi și la inversarea tendințelor migraționiste", se menţionează în document.