Comisia națională pentru consultări și negocieri colective, condusă de viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a analizat în cadrul ședinței de ieri realizarea planului de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor "în plic" și "muncii la negru", precum și transpunerea Directivelor UE, vizate în Capitolul IV al Acordului de Asociere UE-RM, în legislația națională. La ședință au participat reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, Confederației Naționale a Patronatului, Confederației Naționale a Sindicatului și societății civile.

În opinia viceprim-ministrului Octavian Calmîc, fenomenul discutat în cadrul ședinței este unul de o importanță majoră pentru Republica Moldova, deoarece afectează economia națională, stopează implementarea unor programe și strategii de dezvoltare durabilă a țării. "Analizele efectuate pe segmentul dat ne demonstrează că nu am obținut rezultatul scontat și este nevoie de o revizuire a planului de acțiuni în direcția respectivă. Pentru anul 2016 ne propunem un set nou de măsuri pentru contracararea fenomenelor date, deoarece practica "salariilor în plic" și "munca la negru" scade din performanța economică, reduce eforturile autorităților de a crea un mediu atractiv pentru mediul de afaceri, investitori, partenerii de dezvoltare", a accentuat ministrul Economiei.

Ideea actualizării planului de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor "în plic" și "muncii la negru" a fost susținută și de reprezentanții altor instituții din cadrul Comisiei Naționale. Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului, a menționat că patronatele sunt pentru combaterea acestui flagel, deoarece acesta afectează activitatea agenților economici, care activează în conformitate cu prevederile legislației naționale. În acest context, președintele CNPM a înaintat un șir de propuneri, inclusiv ca politica bugetar-fiscală pentru agenții economici să fie constantă pentru o perioadă mai îndelungată.

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, a menționat că problema salariilor „în plic" şi „muncii la negru" este una majoră pentru stat și este necesară "o reîncărcare" totală a abordărilor privind eliminarea ei. "În acest context, noi propunem să fie examinată oportunitatea elaborării unei Strategii de stat privind combaterea muncii nedeclarate, realizarea căreia, într-un final, ne va permite reducerea pierderilor în economia națională", a spus Sainciuc.

Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, în lupta cu problema salariilor „în plic" şi „muncii la negru", scopul Guvernului nu constă de a pune povara fiscală sau de alt gen pe umerii agenților economici, dar să-i ajute să plece din zona tenebră și să activeze legal. "Și aici avem mai multe idei, care urmează a fi implementate, inclusiv care presupun și instrumente stimulatorii atât pentru agenții economici, cât și pentru angajați", a punctat Octavian Armașu.

Viziunile privind necesitatea schimbării abordărilor în realizarea planului de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor "în plic" și "muncii la negru" au fost expuse după prezentarea raportului șefului Inspectoratului de Stat al Muncii, Dumitru Stăvilă, despre acțiunile întreprinse în anul 2015 de Guvern şi Partenerii sociali în domeniul combaterii economiei informale. Documentul indică că pe parcursul anului trecut echipele multidisciplinare au identificat 2296 de persoane care practicau „munca la negru" sau beneficiau de salarii „în plic". Suma salariilor „în plic" estimată, care nu a fost înregistrată conform legii şi din care nu au fost calculate contribuțiile asigurărilor sociale de stat, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală şi impozitul pe venit, a constituit 12 714,16 mii lei.

În scopul actualizării măsurilor de realizare a planului de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor "în plic" și "muncii la negru", Comisia națională pentru consultări și negocieri colective a decis că  Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei va crea un grup de lucru, format din reprezentanții partenerilor sociali, ai autorităților statului implicate în acest proces, dar şi a experților, pentru a elabora mecanisme noi şi eficiente de combatere a fenomenelor menționate.

De asemenea, membrii Comisiei au audiat o informație privind transpunerea Directivelor UE, vizate în Capitolul IV al Acordului de Asociere UE-RM, în legislația națională, prezentată de viceministrul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, Viorica Dumbrăveanu.