37.9k
Home  »  Legislaţia  »  Asigurarea socială şi medicală  »  Asigurarea obligatorie socială  »  Scrisori, explicaţii   »   Privind unele aspecte la calcularea indemnizaţiilor pentru concediile medicale (Circulara CNAS nr. IX-03/09-5810 din 27.12.2007)

Privind unele aspecte la calcularea indemnizaţiilor pentru concediile medicale (Circulara CNAS nr. IX-03/09-5810 din 27.12.2007)

27.12.2007
(Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Privind unele aspecte la calcularea indemnizaţiilor pentru concediile medicale

Circulara CNAS nr. IX-03/09-5810 din 27.12.2007

 

Conform Codului Muncii al Republicii Moldova şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de producţie de către unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia pentru motive economice obiective. În perioada şomajului tehnic, salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 75 la sută din salariul lor de bază.

În cazul în care asiguraţilor pentru perioada staţionării (unităţii sau unei subdiviziuni interioară a acesteia) nu li se plăteşte indemnizaţia de şomaj, în caz dacă asiguraţii se vor afla în concediu medical (se vor îmbolnăvi) indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă nu se va acorda, dat fiind faptul că, în perioada staţionării respective asiguratul nu pierde un careva venit (indemnizaţia de şomaj).

În situaţia în care asiguraţilor pentru perioada staţionării (unităţii sau unei subdiviziuni interioară a acesteia) li se plăteşte indemnizaţia de şomaj, în caz dacă asiguraţii se vor afla în concediu medical (se vor îmbolnăvi) indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă se va acorda în mărime egală cu mărimea indemnizaţiei de şomaj, dat fiind faptul că în rezultatul îmbolnăvirii asiguratul şi-a pierdut venitul (pierde indemnizaţia de şomaj).

Dar, în practică apar probleme la acordarea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, în situaţia în care pe perioada şomajului tehnic asiguratului i se acordă concediul de odihnă anual cu achitarea indemnizaţiei de concediu (se achită concediale dar nu indemnizaţia de şomaj), şi în acelaşi timp (adică a concediului de odihnă anual) i se acordă şi concediu medical.

Conform explicaţiei Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului nr. 01-751 din 03.06.2009, în cazul în care, pe perioada şomajului tehnic (cu plata indemnizaţiei de şomaj) asiguratului i se acordă concediu ordinar, iar în perioada concediului ordinar, asiguratului i se acordă concediu medical indemnizaţia pentru concediu medical, se va acorda după cum urmează:

- dacă începutul concediului de odihnă anual plătit coincide cu data demarării perioadei şomajului tehnic şi în perioada concediului anual asiguratului i s-a eliberat certificat de concediu medical, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se va stabili în baza prevederilor pct. 23 şi 25 al Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005, şi se va plăti în mărimea venitului mediu calculat, dar numai pe perioada concediului anual plătit. După dată expirării concediului ordinar, indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă se va plăti în cuantum echivalent cu mărimea indemnizaţiei pentru şomaj tehnic, dar numai pe perioada şomajului tehnic.

- dacă concediul de odihnă anual plătit este acordat în perioada şomajului tehnic şi în perioada concediului anual asiguratului i s-a eliberat certificat de concediu medical, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se va stabili în baza prevederilor pct. 23 şi 25 al Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005, şi se va plăti în mărimea venitului mediu calculat, dar numai pînă la expirarea concediului anual stabilit. După această dată, indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă se stabileşte în cuantum echivalent cu mărimea indemnizaţiei pentru şomaj tehnic, care se va plăti pînă la data expirării şomajului tehnic.

- dacă în perioada şomajului tehnic asiguratului i s-a eliberat certificat de concediu medical, acestuia i se stabileşte indemnizaţie pentru incapacitate temporară în baza prevederilor pct. 23 şi 25 al Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005, însă se va plăti în cuantum nu mai mare decît mărimea indemnizaţiei pentru şomaj tehnic şi se va acorda cel mult pînă la data expirării şomajului tehnic.

- dacă concediul medical începe în perioada activităţii întreprinderii (secţiei) şi continuă în perioada şomajului tehnic, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se va stabili în baza pct.23 şi pct.25. Pentru perioada concediului medical ce coincide cu perioada de activitate a întreprinderii (secţiei) indemnizaţia se va plăti în mărimea venitului mediu calculat pe perioada pînă la începerea perioadei şomajului tehnic. Pentru partea concediului medical ce continuă în perioada şomajului tehnic asiguratului i se va plăti indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cuantum echivalent cu mărimea indemnizaţiei pentru şomaj tehnic.

- dacă concediul medical începe în perioada şomajului tehnic şi continuă în perioada activităţii întreprinderii (secţiei), indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă a asiguratului se va plăti pentru prima perioadă în cuantum echivalent cu mărimea indemnizaţiei pentru şomaj tehnic, iar pentru a doua perioadă se va plăti în mărimea prevăzută de pct.23 şi pct. 25 al Regulamentului.

 Totodată, la calcularea venitului mediu lunar asigurat, prevăzut la pct. 23 al Regulamentului, din perioada ultimelor 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat se vor exclude lunile aflării în şomaj tehnic ca luni nelucrate întemeiat.

Suplimentar la cele expuse urmează de menţionat, că în cazul întreprinderilor sezoniere este foarte important de a stabili, care sunt relaţiile salariale ale persoanelor angajate permanent, începînd cu prima zi a perioadei intersezoniere.

De regulă, imediat după încheierea sezonului de activitate, persoanelor angajate permanent li se acordă concediu de odihnă anual cu achitarea indemnizaţiei de concediu (concediale), după care pot fi oferite zile de odihnă fără plată pentru munca depusă peste program în perioada sezonului, apoi urmează perioada şomajului tehnic.

Astfel, de faptul în care perioadă a fost acordat şi în care perioadă continuă concediul medical, se va aprecia şi modul de asigurare cu indemnizaţii, care va fi diferit, în dependenţă directă de drepturile salariale la care poate pretinde asiguratul (concediu de odihnă anual, zile de odihnă neplătite, şomaj tehnic).

Modul de limitare a venitului asigurat

 Potrivit punctului 23 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108/03.02.2005, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale, şi care nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară prognozate.

Conform explicaţiei Ministerului Protecţiei Sociale Familiei şi Copilului (scrisoarea nr. 01-1066 din 08.05.08) venitul fiecărei luni luate în calcul pentru stabilirea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă nu trebuie să depăşească trei salarii medii prognozate pe ţară.

Însă, după evaluarea suplimentară a problemei date, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului prin scrisoarea nr. 01-751 din 03.06.2009 a explicat, că la calcularea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă urmează să fie respectate prevederile Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.03.2005 şi a explicaţiei comune ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi CNAS publicate în revista ,,Contabilitate şi audit” nr.3 din 2005.  Însă, modul de calculare a venitului asigurat expus în scrisoarea nr. 01-1066 din 08.05.08 nu se aplică, fiindcă explicaţia respectivă nu a fost publicată în ordinea stabilită şi, din acest motiv, nu are putere juridică.

Astfel, la determinarea venitului mediu lunar asigurat pentru calcularea cuantumului indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă (inclusiv, indemnizaţia de maternitate) venitul lunar asigurat pentru fiecare lună în parte inclusă în calcul se ia în mărimea sa reală şi nu se limitează. Limitării se supune doar mărimea venitului mediu lunar asigurat care nu poate depăşi trei salarii medii lunare prognozate pe ţară.

Cazurile de calculare a venitul convenţional mediu lunar asigurat

 Conform punctului 23 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţii de asigurări sociale.

Prin scrisoarea CNAS nr.IX-03/09-5810 din 27.12.2007 şi în conformitate cu explicaţia Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale nr. 01-9/3562 din 25.07.2006, Casele teritoriale au fost informate, că în cazurile în care, toate şase luni calendaristice premergătoare lunii acordării concediului medical, sînt lucrate incomplet din motive întemeiate, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă o va constitui venitul convenţional mediu lunar asigurat, determinat pentru toate (şase) lunile lucrate incomplet, premergătoare lunii survenirii riscului asigurat, venit care nu poate depăşi trei salarii medii lunare prognozate pe ţară.

Potrivit aceleiaşi scrisori a CNAS nr.IX-03/09-5810 din 27.12.2007, s-a precizat, că în baza punctului 23 (aliniat 4) al Regulamentului, nu se vor exclude din calcul lunile lucrate incomplet din cauza regimului specific de lucru (ziua de lucru de patru, cinci sau alt număr de ore, săptămîna de lucru de trei, patru sau alt număr de zile lucrătoare, lucrul pe jumătate de salariu).

Cu toate acestea, unele adresări de la Casele teritoriale de asigurări sociale demonstrează, că nu totdeauna colaboratorii acestora califică corect cazurile, în care este necesar de a calcula venitul convenţional mediu lunar asigurat, şi cînd acesta nu se calculează din cauza, că persoana respectivă a activat în condiţiile regimului specific de lucru stabilit.

Pentru aplicarea uniformă (principiului unicităţii, prevăzut de Legea 489/1999) a actelor normative exemplificăm unele situaţii în care se calculează venitul convenţional mediu lunar asigurat.

Situaţia nr.1.

 Persoana este angajată de la 01.12.2008. Programul de lucru corespunde ordinii generale, adică programul de lucru de cinci zile pe săptămînă. S-a aflat în concediu medical de la 01 iunie 2009. Potrivit Regulamentului, baza de calcul o constituie venitul asigurat obţinut în lunile decembrie 2008 – mai 2009.

Programul lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat este expus în tabela nr. 1

Tabela nr. 1

Lunile

Săptămîna de lucru de 5 zile

Balanţa timpului de lucru *

Programul de lucru al angajatului

Zile real lucrate

Zile lipsă motivată

Decembrie

23

23

20

3

Ianuarie

18

18

15

3

Februarie

20

20

18

2

Martie

22

22

12

10

Aprilie

19

19

14

5

Mai

19

19

16

3

* Balanţa timpului de lucru pe anul 2009, conform datelor Ministerului Economiei şi Comerţului.

(M.O. 165-166 din 02.09.2008)

În situaţia prezentată în tabela nr.1, la stabilirea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă se va calcula venitul convenţional mediu lunar asigurat, dat fiind faptul, că toate şase luni premergătoare survenirii riscului (concediului medical) sunt lucrate incomplet din motive întemeiat.

Urmează de reţinut, că indemnizaţia se va acorda pentru perioada, în care asiguratul, conform procesului de producere urma să fie încadrat în programul de lucru (vezi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03. 02.05.)

În cazul în care, o perioadă a concediului medical (sau tot concediul medical) coincide cu perioada în care asiguratul respectiv nu ar fi fost implicat în procesul de lucru şi nu ar fi fost salarizat, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada nesalarizată nu se acordă.

Situaţia nr.2.

Persoana este angajată de la 01.12.2008. Programul de lucru - în lunile martie, aprilie, mai a fost în condiţiile săptămînii reduse, adică a lucrat cîte trei zile ( luni, marţi, miercuri) pe săptămînă. S-a aflat în concediu medical de la 01 iunie 2009. Potrivit Regulamentului, baza de calcul o constituie venitul asigurat obţinut în lunile martie 2009 – mai 2009.

Programul lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat este expus în tabela nr.2

Tabela nr.2

Lunile

Săptămîna de lucru de 5 zile

Balanţa timpului de lucru *

Programul de lucru al angajatului respectiv

Zile real lucrate

Zile lipsă motivată

Decembrie

23

23

23

0

Ianuarie

18

18

18

0

Februarie

20

20

20

0

Martie

22

11

11

0

Aprilie

19

11

11

0

Mai

19

12

12

0

* Balanţa timpului de lucru pe anul 2009, conform datelor Ministerului Economiei

şi Comerţului. (M.O. 165-166 din 02.09.2008)

În situaţia prezentată în tabela nr.2, la stabilirea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă nu se va calcula venitul convenţional asigurat, iar venitul mediu lunar se va calcula din venitul celor trei luni, adică începînd cu luna de modificare a programului de lucru cu includerea în calcul a lunilor martie, aprilie, mai, după cum prevede programul individual de lucru al asiguratului.

Indemnizaţia se va acorda pentru perioada, în care asiguratul, conform procesului de producere urma să fie încadrat în programul de lucru (vezi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.05.)

În cazul în care, o perioadă a concediului medical (sau tot concediul medical) coincide cu perioada în care asiguratul respectiv nu ar fi fost implicat în procesul de lucru şi nu ar fi fost salarizat, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada nesalarizată nu se acordă.

Situaţia nr.3.

 Persoana este angajată de la 01.12.2008. Programul de lucru - în lunile martie, aprilie, mai a fost în condiţiile săptămînii reduse, adică a lucrat cîte trei zile ( luni, marţi, miercuri) pe săptămînă. S-a aflat în concediu medical de la 01 iunie 2009. Potrivit Regulamentului baza de calcul o constituie venitul asigurat obţinut în lunile martie 2009 – mai 2009.

Programul lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat este expus în tabela nr.3

Tabela nr. 3

Lunile

Săptămîna de lucru de 5 zile

Balanţa timpului de lucru *

Programul de lucru al angajatului respectiv

Zile real lucrate

Zile lipsă motivată

Decembrie

23

23

20

3

Ianuarie

18

18

15

3

Februarie

20

20

18

2

Martie

22

11

11

0

Aprilie

19

11

11

0

Mai

19

12

12

0

* Balanţa timpului de lucru pe anul 2009, conform datelor Ministerului Economiei şi Comerţului. (M.O. 165-166 din 02.09.2008)

Conform informaţiei din tabela nr.3, la stabilirea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă nu se va calcula venitul convenţional asigurat. La calcularea venitul mediu lunar nu se vor lua în calcul lunile decembrie, ianuarie şi februarie, fiindcă sunt lucrate incomplet din motive întemeiate şi sunt în perioada de pînă la modificarea regimului de lucru al asiguratului (întreprinderii, secţiei), iar indemnizaţia se va calcula în baza venitului obţinut în lunile martie, aprilie şi mai, de cînd s-a modificat programul de lucru, luni care sunt lucrate complet conform programului individual de lucru al asiguratului.

O altă chestiune care necesită precizare este problema asigurării cu indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă în cazul cînd se schimbă durata săptămînii de lucru, adică cînd întreprinderea (direcţia, secţia, brigada) trece de la săptămîna de lucru de şase zile la săptămîna de lucru de cinci zile, sau de la săptămîna de lucru de cinci zile la săptămîna de lucru de patru zile sau invers.

Conform Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08.07.1999, în sistemul public prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor ca urmare a riscurilor asigurate, inclusiv a invalidităţii, accidentelor, bolilor, maternităţii.

În contextul acestei prevederi, Ministerul Protecţie Sociale, Familiei şi Copilului prin scrisoarea nr. 01-9/4060 din 18.09.2006 a explicat, că drepturile atît a salariatului cît şi a angajatorului reiese din prevederile contractului individual de muncă cu toate consecinţele, inclusiv cele referitoare la indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.

În urma schimbării regimului de lucru şi de odihnă, se modifică şi contractul individual de muncă (art. 68 al Codului Muncii), din care motiv şi drepturile de asigurări sociale se oferă în conformitate cu noile (după schimbarea condiţiilor) prevederi ale contractului individual de muncă.

Ca rezultat, în cazul în care concediul medical, este acordat după modificarea regimului de muncă (schimbarea numărului de zile de lucru pe săptămînă) baza de calcul a indemnizaţiilor o va constitui venitul asigurat obţinut începînd cu ziua din care a fost modificat programul săptămînal de muncă. Astfel, pentru persoanele asigurate, care se vor afla în concediu medical după modificarea regimului de lucru indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă va asigura înlocuirea venitului real pierdut.

Indemnizaţia se va stabili pentru zilele calendaristice din perioada concediului medical, reieşind din baza de calcul a săptămînii de lucru cu durata modificată.

Dacă persoana a lucrat în noile condiţii (după noul program) mai puţin de o lună, pentru calcularea indemnizaţiei se va lua în consideraţie venitul asigurat obţinut în zilele lucrate de la schimbarea programului pînă la acordarea concediului medical, care se va împărţi la numărul zilelor real lucrate şi se va înmulţi cu coeficientul respectiv, care constituie 25,4 zile lucrătoare pentru săptămîna de lucru de şase zile, 21,1 zile lucrătoare pentru săptămîna de lucru de cinci zile, şi16,9 zile lucrătoare pentru săptămîna de lucru de patru zile. Coeficienţii respectivi sunt prevăzuţi de Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 426 din 26.04.2004.

 

Nicolae Ţîbuleac,

şef Direcţie asigurări sociale a salariaţilor

 

Înregistrare

Restabilirea parolei

Se încarcă...